Revistă lunară de literatură, eseu, arte vizuale, muzică,
fondată în februarie 1990 la Arad

Anul XXII, nr. 10-11-12 (256-257-258), 2011

despre noi
contact
arhiva
 


451 F
AHRENHEIT

 

index

RADU VANCU, prin Poezia e mai curajoasă decît oricine, («Observator cultural», nr. 599 / 4 Noiembrie 2011), ne trezeşte nostalgii. Anume, aceea a festivalului de poezie de la Satu Mare, manifestare culturală neîntreruptă, din 1990 încoace. O sărbătoare a poeziei, ca să spunem lucrurilor pe nume, într-un loc şi timp care numai vrednice de poezie nu se arată...

citeşte
 

 

Dagmar Maria Anoca LX

ORICÎT ar părea de incredibil pentru cei care o cunosc şi o preţuiesc, oricît de incompatibilă e şi pentru noi candoarea persoanei cu o anumită vîrstă, Dagmar Maria Anoca face, totuşi, la 28 decembrie 2011, şaizeci de ani.

...

citeşte
 

 

Pavol Bujtár la şaptezeci şi cinci de ani
SCRIITORUL slovac Pavol Bujtár prezintă, în diacronia fenomenu­lui literar de expresie slovacă din Ro­mânia, veriga de legătură, aco­pe­rind un hiat dintre perioada in­terbelică şi cea postbelică datorită apariţiei cărţii sale Lesní muzikanti (Lăutarii codrului, 1976) ce constituie o primă (re)confirmare a exis­tenţei literaturii slovace din România...

citeşte
 

(Poetul revoltat) Pavel Husárik – la cincizeci şi cinci de ani 
ÎN CADRUL POEZIEI slovacilor din România, se delimitează, datorită unor trăsături ale sale, cre­aţia lui Pavel Husárik, poetul nostru nonconformist şi revoltat. ....
citeşte

 

 

CRONICA LITERARĂ

 

Vasile Dan
Confesiuni lirice crude

CINE NU A OBSERVAT asta citind poeţii? Unii publică euforic, posedaţi parcă de propria vocaţie în faţa căreia dezarmează fericiţi. Cartea şi anul! Pentru ei ticăie ceasul. Au timpul măsurat. Alţii, dimpotrivă, lacşi temporal, introvertiţi, cultivă deopotrivă solitudinea propriei persoane şi parcimonia cuvîntului scris. Par indolenţi şi nedrepţi în primul rînd cu propria lor poezie cunoscută publicistic sau editorial întîmplător unui număr insuficient de degustători de poezie bună. Acest lucru incită paradoxal, le măreşte cota. Li se smulge greu, din cînd în cînd, nu cîte o carte, ci cîte un poem spre publicare în cîte o revistă bună, iar atunci întîmplarea trebuie musai sărbătorită. ...
citeşte

 

Lavinia Ionoaia
Cărţile, noaptea, rutina – o poveste

Orbitor n-a fost nici o clipă-n mintea mea: a fost însăşi mintea mea, pe care am scobit-o-n interior, pâ­nă n-a mai rămas decât coaja." (p. 114)
Autoficţiune şi autobiografie (ca orice carte de acest gen), ultimul jurnal al lui Mircea Cărtărescu se construieşte ca o aventură interioară uluitoare prin densitatea, vastitatea, dar şi redundanţa zonelor explorate de către un eu paralizat de neputinţa de a mai scrie, de a mai fi în literatură Mircea Cărtărescu: „Nu ţin să fiu un Sadoveanu, cu milioane de volume, dar tare mi-ar plăcea să ajung un Mircea Cărtărescu" (p. 130). ...

citeşte
 

Romulus Bucur
Muzele neliniştitoare

RECENTA CARTE a lui Nichita Danilov are darul de a descumpăni. Nu prin, Doamne fereşte!, slaba calitate a poeziei, ci, dimpotrivă, prin excelenţa ei: atît fiecare poem din volum, luat în parte, e foarte bun, cît şi fiecare secţiune a acestuia se îmbină armonios cu celelalte, asta după ce, la rîndul ei, e bine clădită din poemele componente, în aşa fel încît pare o alcătuire organică. De fapt, aici, distincţia dintre organic şi construit, dintre născut şi făcut, îşi pierde sensul.

....

citeşte
 

 

Gheorghe Mocuţa
Radu Aldulescu: o explozie de exotism românesc
Un prozator care vine din Zona interzisă
La aproape douăzeci de ani de la debut, cu volumul Sonată pentru acordeon, un text scris înainte de revoluţie, Radu Aldulescu deţine o poziţie sigură în topul romanului actual. Majoritatea criticilor îl consideră cel mai important romancier apărut după revoluţie. El e optzecistul întârziat, confiscat de nouăzecişti. Optzecist pentru că pune accentul pe antropocentrismul anunţat programatic de Al. Muşina, o opţiune care ţine de structura interioară a creatorului. Romanele sale reliefează aventura condiţiei umane, limitele ei şi ale umanităţii în declin.
 ...

citeşte

 

DIALOG

Despre Cioran şi sinucidere
Ciprian Vălcan în dialog cu Andrea Rossi

Ciprian Vălcan:
Aşi scris mai multe cărţi despre sinucidere. De unde vine preocuparea dumneavoastră pentru această problematică?
Andrea Rossi: Să pornim de la o observaţie. Căutarea sensului este una dintre cele mai vechi activităţi ale speciei umane. Cultura este o lume protectoare şi simbolică prin care omul a reuşit să se emancipeze din primitivismul lui şi să clădească existenţe cu sens.
 ...
citeşte



ARTE  VIZUALE

Carmen Neamţu
Festinul teatral al toamnei – la a XVII-a ediţie

A XVII-A EDIŢIE a Festivalului de Teatru Clasic de la Arad (9-16 octombrie 2011) a fost un prilej fericit de întâlnire cu spectacolele teatrelor din Bucureşti, Cluj, Sfântu Gheorghe, Craiova şi Pecs (Ungaria), în condiţiile în care turneele s-au rărit, dispărând din peisajul cultural afectat de crizele societăţii româneşti. Ce mai poate aduce un spectacol de teatru, astăzi, când televiziunea, cinema-ul din mall sau DVD-rent-ul ne-au acaparat, propunând oferte tentante de petrecere a timpului liber, comode, mai ieftine? .
..
citeşte

 

Dagmar Maria Anoca
Maria Ştefanko
[Mária Štefanková]
MARIA ŞTEFANKO este primul artist plastic cu studii de specialitate, provenit din rândurile minorităţii slovace din România şi, în acelaşi timp, autoarea primei monografii etnografice, referitoare la slovacii din România, apărută în ţară, Odev nadla­ckých Slovákov (Portul slovacilor din Nădlac, Bucureşti, Kriterion, 1997), membru fondator al Societăţii Culturale şi Ştiinţifice „Ivan Krasko”....
citeşte
 

Onisim Colta
Delia Corban – sculptura ca formă de presimţire a tainei

CONTACTUL cu lucrările Deliei Corban l-am avut iniţial sporadic, mai exact am avut prilejul să văd câteva sculpturi semnate de artistă la bienalele naţionale şi internaţionale de la Arad. În cadrul proiectului „Sculptura azi. 4 discursuri", ediţia a III-a, iniţiat tot la Arad, am reuşit să văd vreo zece piese din lemn care puse împreună aveau o altă putere. În luna mai 2011, după participarea la un eveniment notabil în viaţa artistică a Timişoarei, inaugurarea Galeriei „Jecza", am avut prilejul să-i vizitez atlierul, atelierul pe care îl foloseşte în comun cu pictorul Vlad Corban, soţul său.....
citeşte

 

ALBUM


DELIA  CORBAN
citeşte


PRO MUSICA

Johannes Waldmann
„Soarele şi luna"
CRED CĂ VIOLONCELISTA Sol Gabetta, una dintre cele mai cunoscute tinere muziciene, pe care am reuşit s-o întâlnesc în două ocazii la un interval de un an, în localităţi diferite în Bavaria, nu ar avea nimic împotrivă să fie asociată imaginii Ilenei Cosânzenei. Că nu s-a împotrivit ideii acestui articol în revista arădeană e dovedit prin autograful (celui de al doilea concert menţionat), oferit revistei de cultură „Arca", pentru care s-a interesat. Acest mic portret-eseu, care caută să fixeze pe hârtie impresiile a două – intensiv perturbate – fugare întâlniri şi impresiile de moment conectate de acestea, este intenţionat să fie un mic dar de zi onomastică....

citeşte

 

POEZIE

Ioan Matiuţ
titlu de adăugat
1.
dintre toate
zgomotele lumii
doar paşii tăi
îi aud
nu stiu dacă eşti
ploaie
moarte
vânt
animal flămând
sau simplă femeie
dar ştiu că vii
.
...
citeşte
 

Ioan F. Pop
poemele oboselii
*

hăurile lăţite semeţ peste riduri,
peste ceea ce poate fi spus printre tăcerile
îngălbenite, căzute la prima adiere.
monoton,
peste pereţii albiţi pînă la negru...

...
citeşte
 

Dagmar Maria Anoca
Fragmente

Lipsită de apărare
Eşti vulnerabilă cum sunt animalele ...
Vulnerabilă precum animalele când îşi fac nevoile,

Oboseala mă pândeşte.
Am tot desfăcut zidul,
ce apăra cetatea de jur-împrejur –

...
citeşte
 

Mircea M. Pop
Haiku-uri

Ascult un cântec
ce vine de departe
– ascuns în carte

...
citeşte

 

 


TEATRU

Ioan Peter Pit
12 scene despre 13

Textul a fost compus în timpul masteratului de scriere dramatică organizat de Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş, tema de plecare fiind volumul Douăsprezece povestiri călătoare de Gabriel Garcia Marquez.

 ...

citeşte

 

RESTITUIRI

Lucian Ienăşescu
Despre film şi publicul său, în mărturii interbelice

Î
NCĂ TÂNĂR, filmul cucereşte, în interbelicul ro­mâ­nesc, public numeros, fascinat de imaginea miş­că­toare, de experienţa vie, colectivă, accesibilă larg. Cele 250 de cinematografe, câte erau în ţară, în anii douăzeci, puteau găzdui 80 000 de spectatori, cele mai multe oferind proiecţii de trei ori pe săptămână. Erau cifre semnificative, însă raportate la numărul de locuitori, sensibil inferioare altor ţări europene. ...
citeşte

Lucian Szabo
„Sufletul meu era plin de gândiri”

Aspecte din relaţia de prietenie dintre Ioan Slavici şi Vasile Mangra

Scrisori din Viena şi Bucureşti

Vasile Mangra, cunoscut şi ca Văsălie ori Vichentie, a fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Ioan Slavici. Poate chiar mai mult decât Mihai Eminescu, dacă ne referim, desigur, la faptul că prelatul arădean a trăit un timp mai îndelungat.
 ...
citeşte

Ion Mierluţiu
Revistele de cultură din Arad din perioada interbelică: între aspiraţii şi împliniri
ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ apar la Arad câteva ziare şi reviste care continuă eforturile înaintaşilor de a crea şi impune o cultură românească în acest spaţiu multietnic şi multicultural. E suficient să amintim în acest context că la Arad a luat fiinţă Preparandia în 1812, că aici apăreau „Românul” şi „Tribuna”, că aici corifeii intelectualităţii româneşti au visat şi au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri.
....
citeşte

Iulian Negrilă
Simion Mândrescu şi Roman Ciorogariu – luptători pentru unitatea naţională

ACŢIUNILE ÎNDREPTATE spre realizarea unităţii noastre naţionale şi apoi spre consolidarea acesteia, au înregistrat eforturi nebănuite la vremea aceea. La această situaţie se referă şi relaţiile dintre Simion Mândrescu şi Roman Ciorogariu – personalităţi remarcabile care s-au dedicat luptei românilor ardeleni pentru realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
...
citeşte

 

LECTURI  PARALELE

Marius Golea
„Umbre”-le, dar mai ales luminile, prozatorului Horia Ungureanu

AŞA CUM ÎI SPUNEAM chiar prozatorului Horia Ungureanu, felicitându-l pentru cea mai recentă carte a sa, Umbre, este o situaţie destul de nefericită să ai prieteni scriitori, să primeşti de la aceştia cărţile pe care le publică, şi să fii obligat să încerci cu tot dinadinsul să găseşti ceva bun de apreciat în acele cărţi. Căci te îndeamnă la asta prietenia cu aceia…; totodată, de cele mai multe ori, conştiinţa ta de scriitor, ori numai de cititor, ori ambele, te fac să trăieşti dureroasa constatare că majoritatea celor care scriu se află doar în treabă, vorba lui Ţuţea.
...
citeşte

Petru M. Haş
Călătorie în Nordburg
LECTURILE, fie ele de proză sau de versuri, sunt călătorii. Unele pot fi dintre acelea care nu duc nicăieri, dar având în vedere că şi nicăieri este o ţară... Călătoria de faţă este una cu destinaţie precisă, aş zice personalizată, în nord, la polul care atrage, dacă ne aducem bine aminte, acul magnetic al cinstitei busole despre care am învăţat la şcoala elementară şi care ne era oferită să ne jucăm cu dumneaei în armată. ...
citeşte

Lia Faur
Hotel Balcan sau Apocalipsa după Pavel Gătăianţu

PAVEL GĂTĂIANŢU este un „rebel prin vocaţie", chiar dacă într-un poem de-al său infirmă cu tristeţe acest lucru: „şi eu nu mai sunt un rebel de ocazie" (Ochii Paulei Seling, p. 116), pentru că el rezonează cu realităţile est-europene, în perioada în care s-a întâmplat să trăiască, şi, atunci, când „patriile" sale îi cer supunere, el dezlănţuie rebeliunea cuvintelor....
citeşte

Simona Constantinovici
Transliteratura sau umbra din spatele poemelor

CU UŞILE ÎNTREDESCHISE
, volumul de versuri al Gildei Vălcan, apărut anul acesta, la Editura „Marineasa", îşi ademeneşte cititorul, vers cu vers, într-o pânză a iluzoriului, mizând pe o poetică a dualităţii, a prezenţei şi absenţei, a luminii şi întunericului, deopotrivă, sau, dacă vrem să mergem mai departe în desluşirea resorturilor acestei poezii, pe o poetică a umbrei nelocuite. Gravitatea şi subtilitatea gestului poetic, dar şi practicarea unui permanent joc de-a v-aţi ascunselea cu călătorul prin lumea cuvintelor se transformă în durere....
citeşte

Constantin Butunoi
Antologiile şi moda

MODA ANTOLOGIILOR de autor a luat amploare după decembrie ’89 şi s-ar justifica, cel puţin, din două motive: să permită evidenţierea creaţiilor de vârf şi să ofere posibilitatea urmăririi evoluţiei valorice şi stilistice într-un caz dat. Antologia Lăcomia destinului, de care ne ocupăm în rândurile care urmează, nu este conformă cu aserţiunile de mai sus...
citeşte

Geo Galetaru
„Fiul întunericului" sau vocaţia solitudinii

PROZATOR PROFUND şi original, Alexandru Moraru îşi dezvoltă preocupările şi obsesiile literare într-un roman amplu, de o anvergură ideatică exemplară. Departe de zarva luxuriantă a coteriilor literare şi repudiind tacit partizanatul unor feude pseudoculturale de funestă longevitate, Alexandru Moraru şi-a construit, cu migală şi tenacitate, un destin de prozator singular, cantonat în zona unei problematici dense şi reverberante, cu subtile trimiteri filosofice...
...
citeşte

Lucia Cuciureanu
Sub măslinii în floare

TREC PESTE TENTAŢIA de a-i face amicului meu un portret fizico-moral ce ar contura figura unui domn care nu îşi arată vârsta, activ ca un june şi înţelept cât cuprinde. Curtenitor peste măsură, el flirtează de ceva vreme şi cu muzele. S-a dovedit, în timp, un interlocutor inspirat, pe fază, în interviurile publicate în cele două volume de Five o’ clock… şi un evocator de talent în Dosarul cu pete. În rest, trudeşte cu folos în diverse comitete şi asociaţii obşteşti la radio şi TV, pentru binele oraşului în care a ales să trăiască, preocupat mai ales de conservarea şi reabilitarea patrimoniului său arhitectural. În căutare de repere a vizitat nu de mult Barcelona, însoţit de prietenul său, arhitectul Alexandru Nagy....
citeşte

Lucia Cuciureanu
Un alt fel de confesiune
CITIND CARTEA aceasta mi-a venit în minte o întâmplare cu Iorgu Iordan. Întrebat fiind de Valeriu Mangu (care a şi publicat un amplu interviu cu celebrul lingvist) ce a scris în jurnal când a împlinit nouăzeci de ani, a răspuns: „ – Despre o femeie… o femeie… încă tânără…". Să nu se înţeleagă de aici că în carte este vorba de o poveste de dragoste şi atât. Convenţia literară pe care o abordează scriitorul moldovean este mai complicată. Comentariu de jurnal, de pseudojurnal sau de nuvelă, declară indecis Gh. Drăgan. ....
citeşte

Lucia Cuciureanu
Varanul şi ceilalţi
PENTRU O CÂT MAI EXACTĂ receptare critică, Mihai Arcadie Comănici şi-a subintitulat recenta sa carte „microromanul tranziţiei". Şi chiar aceasta şi este. O istorie a perioadei postrevoluţionare în care trăiesc patru foşti colegi de şcoală...
citeşte

Vladimir Udrescu
Petru M. Haş sau insurgenţa lirică

INCLASABIL, Petru M.Haş este autorul unei lirici agresiv extravagante. O poezie de o autenticitate care, cu unele excepţii, n-a fost relevată în toată fiinţa ei magnetică. Haş scrie în răspăr, chiar şi în texte de trebuinţă ocazională. Aşa cum este şi abrupta prefaţă (mai exact: „În loc de altă... prefaţă") la preotul din pădurea a patra (titlu smintit, dar haşiot!), noul lui volum apărut în 2011, la Editura „Dacia XXI", în colecţia „Poeţi contemporani"....
citeşte

Mircea M. Pop
Secvenţe literare germane
Banat

Cunoscuta editură Wieser din Klagenfurt /Austria, la care au apărut până în prezent 150 de volume în cadrul seriei EUROPA ERLESEN, printre care şi Bucureşti, Transilvania şi Sibiu, publică recent Banat*, editat de Miloš Okuka şi Dareg Zabarah.
Este vorba, desigur, în carte, despre Banatul românesc, sârbesc şi unguresc şi sunt incluşi 57 de autori de diferite naţionalităţi din aceste zone sau care scriu despre Banat....
citeşte


BIBLIOTHECA UNIVERSALIS

Tomas Tranströmer
n. 1931 la Stokholm; poet, traducător
şi psiholog suedez; premiul Nobel pentru literatură în 2011
 ...

citeşte

Poeţi de astăzi din Slovenia
Primož Repar

N. 1967 la Ljubljana, Slovenia, redactor-şef al revistei de cultură „Apokalipsa" şi al editurii omonime. Poet, traducător, eseist. L-a tradus în limba slovenă pe Soeren Kierkegaard.

Aleš Mustar
N. în 1968 la Ljubljana, Slovenia. A studiat literatura română la Universitatea din Bucureşti. Traduce literatura română contemporană în slovenă.

Stanislava Chrobáková Repar
N. 1960 la Bratislava, Slovacia. Trăieşte la Ljubljana, Slovenia, fiind soţia poetului Primož Repar.
...
citeşte

 

CONTACT

Lucian Alexiu, Palimpsest/ Palimpseste,
Editura „Počtes ŕ vos plumes", 2009
Motivul pergamentului i-a atras dintotdeauna pe poeţii moderni. Lucian îi dă un sens personal prin propria sa acţiune pe text şi reacţiune, meditaţie a modernităţii; printr-o ştergere şi rescriere care are drept scop obţinerea efectului de prospeţime şi profunzime.
....
citeşte

 

CONFIRMARE  DE  PRIMIRE

I. CĂRŢI
Gheorghe Vidican, Fluturi în tranşee, versuri, Editura „Brumar", 2011, 70 p.
Virgil Diaconu, Secol, versuri, Editura „Valman", 2011, 242 p., cu suplimentul „Revista samizdat RA"

....
citeşte

 

SEMNEAZĂ ÎN NR. 10-11-12  \ 2011
citeşte

 

acasă