Revistă lunară de literatură, eseu, arte vizuale, muzică,
fondată în februarie 1990 la Arad

Anul XXII, nr. 4-5-6 (253-254-255), 2011

despre noi
contact
arhiva
 


451 F
AHRENHEIT

 

Citim în «Familia», nr. 3 / 2011, sub semnătura lui Miron Beteg, Şcoala ca un război de gherilă: „mi-am amintit de un şocant interviu al unei respectabile profesoare în care mărturisea că dacă nu i s-ar dărui cărţi, nu şi-ar permite să le cumpere din salariu. Mi-am adus aminte de toate glumele răutăcioase pe care colegele mele de liceu le făceau pe seama ‘uniformei’ în care, vreme de patru ani, a venit la ore o profesoară căreia îi datorez enorm. ...”

citeşte

 

 

„Corpul T"

S-A DUS VREMEA revistelor literare? S-a dus vremea revistelor studenţeşti? Dacă ne uităm în jurul nostru, aşa s-ar părea: la modă sînt revistele cu iz academic, iar cele literare de pe timpuri, ca şi suratele lor mai noi, pentru a supravieţui / a fi tolerate / a fi în pas cu vremea, au devenit reviste de cultură...

citeşte

 

 

 

CRONICA LITERARĂ

 

Vasile Dan,

„Voci în vacarm"
CATEGORIC, „O VOCE" în vacarmul public, dar şi intelectual de astăzi, este aceea a lui Vasile Gogea, eseist sagace, bine informat, dar şi prea puţin vizibil. Identific ca principală cauză autoizolarea autorului ca opţiune proprie, impusă de el însuşi; apoi prozator rar (intempestiv, vreau să spun), uneori poet. Un scriitor nu atît nedrept receptat cît aflat în penumbra marelui spectacol literar, intelectual, la vedere astăzi, rol pe care şi-l asumă parcă resemnat...

citeşte

 

Romulus Bucur,
Ornithorhynchus anatinus

CITIND ACEASTĂ NOUĂ (relativ, pentru că de atunci a mai publicat şi un roman-roman, Minoic) carte a lui Caius Dobrescu, senzaţia e de performanţă. Intelectuală, pentru că autorul e o inteligenţă sclipitoare, mobilată cu lecturi de prima mînă. Stilistică, pentru că e în stare să jongleze cu cele mai variate registre ale limbajului, cu cele mai (în aparenţă) incompatibile discursuri şi să le facă plauzibile.

citeşte

 

Gheorghe Mocuţa,
Ion Mureşan: îngerul căzut

Obsesia alcoolului ca sursă
. Încă din partea a doua a volumului Poemul care nu poate fi înţeles (1993) şi anume în ciclul „Poemele de la „Vatra", poetul punea semnul egalităţii între realitate şi amnezie. Obsesia cârciumii, a alcoolului, răzbate în pedagogia poemelor lui Ion Mureşan; atunci, chiar într-un subtil Poem pedagogic. Alcoolul alimentează încă o dată sursele creaţiei, ştergând barierele dintre experienţa erotică şi iniţierea thanatică; beţia simţurilor suscită gândul morţii....
citeşte

 

DIALOG

„Cioran deţinea într-o foarte mare măsură arta de a-şi amuza publicul"
Ciprian Vălcan în dialog cu Ger Leppers
Ciprian Vălcan: Cum aţi ajuns să cunoaşteţi opera lui Cioran?
Ger Leppers: Am dat prima dată de numele lui Cioran în a doua jumătate a anilor 70, într-un important săptămânal olandez, De Haagse Post. Filozoful român îi acordase un interviu lui Jan Siebelink, un romancier foarte respectat şi citit astăzi în ţara mea.

...
citeşte

 

ESEU

Felix Nicolau,
Postmodernismul refuză să-şi dea demisia
DESPRE POSTMODERNISM s-a vorbit cu puţin înainte de „schisma" structuraliştilor care au „deviat" înspre poststructuralism. Opoziţiile binare, cum ar fi cea dintre subiect şi obiect, au fost contestate, la fel ca şi metodele filosofiei analitice. Modernismul şi structuralismul au fost atacate de Michel Foucault ca modalităţi de cunoaştere „subjugate", eurocentrice şi propagatoare ale canonului occidental....
citeşte

Anca Giura
Licenţa postmodernă în proza românească nouăzecistă

FĂCÂND O PRIVIRE GENERALĂ asupra generaţiilor literare care au precedat-o pe aceea a prozei anilor 2000, suntem de părere că în România au existat două mari canoane de producere-receptare a literaturii după momentul 1948. Suntem în asentimentul a trei critici care împart literatura română contemporană în doar două mari perioade...
citeşte

 

ARTE  VIZUALE

Onisim Colta
Marin Gherasim – Memoria absidei. Reconstrucţia absidei

MIERCURI 6 APRILIE 2011, Muzeul de Artă Arad
găzduia un eveniment de excepţie din ghirlanda de acţiuni, expoziţii, conferinţe fixate pe agenda anului în curs: vernisajul pictorului Marin Gherasim din Capitală. Aradul îi era dator maestrului cu organizarea unei personale întrucât la Bienala Internaţională – meeting pointarad biennial 2007, un juriu compus exclusiv din teoreticieni ai artei (prof. dr. Cons­tantin Prut, preşedinte, prof. dr. Alexandra Titu şi Ioan Iovan) i-a acordat lui Marin Gherasim, Marele Premiu „Constantin Brâncuşi”...
citeşte

Marin Gherasim
 
Aradul în contextul culturii
CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ de ceva vreme în Aradul cultural ţine de un adevărat reviriment. Întotdeauna Aradul a fost un loc în care cultura a pulsat cu intensitate – Teatrul, Filarmonica, viaţa expoziţionala, revista „Arca" în jurul căreia gravitează un mănunchi de intelectuali de mare calitate, manifestările folclorice – toate au stat sub semnul distincţiei, al excelenţei.
De doi ani de zile, la toate acestea s-a adăugat un eveniment de importanţă naţională şi internaţională: Bienala de Pictură, Sculptură si Grafică „Meeting Point".
...
citeşte

 

ALBUM „ARCA”

Marin Gherasim
Pictorul se naşte la 16 decembrie 1937, în oraşul Rădăuţi – Bucovina, dintr-o familie cu adânci rădăcini în satul bucovinean. în 1962 absolvă Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. Din 1984 până în 1990 lucrează ca istoric de artă în cadrul Institutului de Istoria Artelor din cadrul Academiei Române. Din 1990 ocupă prin concurs postul de profesor universitar la Academia de Arte Bucureşti (Universitatea Naţională de Arte). ...
citeşte


PRO  MUSICA

Johannes Waldmann
Happy Birthday to You, PLACIDO DOMINGO!
SĂ FI TRECUT ANII PREA REPEDE, încât ne-am pomenit, la 21 ianuarie 2011, că sărbătorim cu toţii cea de-a 70-a aniversare a naşterii tenorului Placido Domingo, sau chiar dimpotrivă, să se fi scurs anii de când îi urmărim evoluţia atât de încet încât ne-a fost sau ne este posibil să-i urmărim procesul de îmbătrânire doar prin lupa timpului? Cum a putut rămâne marele cântăreţ, căruia i s-a adăugat în decursul anilor un nimb de neîntrecut actor dramatic, de conductor de orchestră, regizor de operă, organizator de festivaluri, după cunoscuta expresie eminesciană, „veşnic tânăr şi ferice"?
...
citeşte

 

POEZIE

Ioan Moldovan,
Trei poeme pentru „Arca"
În curând
În curând e ora şapte a serii
Plin de goluri şi îmbătat de resuscitări
mă întorc în odaie de peste mări şi ţări
Mâine voi trimite un corb şi un porumbel
...

citeşte

Traian Ştef,
Elocvenţa

Trasez cu un băţ o linie ondulatorie în colb
Deal vale deal vale care înaintează fără vrerea mea
Ca un şarpe pînă unde nu ştiu
Niciodată nu o să ştiu
Meditaţia nu mă face ştiutor
M-ar face ştiutor un soldat rătăcit
Dacă m-ar păli cu o bîtă în cap
...
citeşte

 

Horia Mocanu,
tablou
am impresia că mă priveşti
ca pe un tablou complicat,
avangardist,
la un vernisaj plictisitor;
soarele mimează existenţe de gaură neagră,
ce simulant.
oare în lumina asta underground, ochiul tău
îmi poate distinge toate nuanţele?
...
citeşte

Sorin Lucaci
o să-mi cumpăr oraşul acesta

m-am născut undeva într-un cătun în ucraina
aproape de cernăuţi
noaptea vorbeam mult în somn
după ce toată ziua spărgeam baloane rozalii de săpun în
urechea bunicului
„atcroite cnigu" ţipa mama mereu
în timp ce eu citeam „suferinţele tânărului Werther"
...
citeşte

Regéczy Szabina Perle
nu te jelui

într-o auroră moale
zboară ca glasuri
neînvinse
libelulele
în liniştea deplină
după minutele dezagregate, stricate
...
citeşte

Monica-Rodica Iacob
Oare în ce călimară am ajuns de nu mai pot respira?

Aceeaşi bancă
Şi iubirea căţărată pe brazi (plini de zăpadă)
Eram timizi atunci, ofrande poeziei nemiloase
Ce mestecă pe rând aceeaşi bancă şi îngerii
Ca şi cum ar îngrăşa aceleaşi specii naturale numiţi poeţi
...
citeşte

 

 

 

 


PROZĂ

Lucian Pop
O rezolvare

DRAGOSTEA DINTRE Gelu şi soţia lui, Vela, învingea gravitaţia şi-i ducea precum un balon către o singurătate minunată, difuză, ce ignora complet problemele zilnice. Îşi începeau misterioasa lor înălţare când preaplinul tăcerii din apartament le dilua tavanul, îl umfla şi-l deschidea, ca pe o pagină dintr-o carte, întoarsă de vântul serii. Singurătatea este şi mai fragilă decât poezia. Nu se sperie la o mişcare străină din afara ei, se destramă fără urmă.
...
citeşte

Anna Rău-Lehotská
Cizmele

S-A PUS PE FĂCUT CURĂŢENIE serioasă şi deodată simţi o foame de lup. N-ar strica să ia o îmbucătură de ceva. Dădu fuga la bucătărie, dar realiză indispusă că bucăţica aceea de pâine nu-i ajunge să se sature.
Ce-i rămâne de făcut decât să coboare să ia pâine. Îşi pregăti punga de plastic, luă haina din cuier dar, apucând perechea de cizme, constată că sunt pline de noroi.
...
citeşte

Mihai Arcadie Comănici
Antrenorul

UN BĂRBAT tânăr mergea pe un bulevard lung şi întunecat aflat într-un oraş necunoscut. Deşi era noapte, nu simţea răcoarea sub cămaşa albă şi lungă pusă peste pantalonii de blugi. Era un tip nu prea înalt, ras pe cap, faţa fiindu-i parţial acoperită de o barbă destul de rară. Paşii călcau trotuarul ba asfaltat, ba acoperit cu pietriş, cântând sub pingelele sandalelor uşoare. Uneori i se părea că trotuarul e din pământ bătătorit, ca o cărare prin pădure, şi iar urma o altă porţiune de asfalt. Observa bărbatul toate acestea, privind interesat în jurul său, ca oricare străin aflat în locuri necunoscute.
..
citeşte

 

RESTITUIRI

Radu Petrescu
Gorunii dezrobirii Ardealului

CATASTROFA MILITARĂ şi umanitară din 1916 transformase vechiul Regat într-o Românie Mică. O treime din ţară adăpostea pribegii civili şi rămăşiţele unei armate deznădăjduite, în timp ce localnicii suportau cu greu milionul de soldaţi ruşi care – ignorând rostul lor acolo – preferau să „lupte" prin pivniţe şi ogrăzi, dar mai ales cu partea feminină a populaţiei. Pe scurt, românii se confruntau cu două ocupaţii: a Puterilor Centrale şi a Aliaţilor reprezentaţi prin ruşii Ţarului Nicolae II.
...
citeşte

Ion Mierluţiu
Aspecte din viaţa culturală arădeană în revistele „Vasárnap" şi „Biserica şi şcoala" în perioada interbelică

COEXISTENŢA MAI MULTOR ETNII şi, impli­cit, existenţa unei diversităţi culturale în Arad se manifestă şi în publicaţiile apărute în perioada in­terbelică.
...
citeşte

Iulian Negrilă
Mihail Sadoveanu şi arădenii

TRECUSE MAI PUŢIN de un sfert de veac, de când Nicolae Iorga afirmase că 1904 este anul lui M.Sadoveanu, pentru că scriitorul impresionase cu debutul său editorial, cu patru volume: Povestiri, Şoimii, Dureri înăbuşite şi Crâşma lui Moş Precu, iar prozatorul manifestase interes faţă de arădeni.
..
citeşte

 

LECTURI  PARALELE

Lia Faur
Produs de ultimă oră

CU UN TITLU INCITANT, pe măsura copertei, romanul lui Felix Nicolau conţine un text dinamic, halucinant pe alocuri, dat de ritmul în care se desfăşoară viaţa interioară a cărţii. Citind, îl asociezi, fără să vrei, unei „forward-ări" în care viteza derulării sugrumă vocea umană ce se zbate hăhăind în delirul existenţial. Odată intrat în acest carusel, râzi sau plângi cu lacrimi, dar nu detaşat, ci implicat, ca trăitor în România secolului XXI, în care pensionarii şi copiii circulă încă în tramvaie negre ce fac reclamă la pompe funebre „Nosferatus" şi unde „ceao Darwin" e, ori show de televiziune, ori firmă ce duce cu gândul la parastas...
citeşte

Constantin Butunoi
Proză
scurtă cu bătaie lungă

DATORITĂ MULTIPLELOR sale preocupări, Alexandru Pecican pune probleme când vrem să-i declinăm identitatea artistică sau chiar cea civică. Pictează, e interesat de arta filmului, vezi Kinema Icon şi scrie scenarii dramatice. Împreună cu Ovidiu Pecican, cunoscutul scriitor clujan de origine arădeană, semnează volumul de teatru Arta rugii, ed. „Grinta", 2007, Cluj-Napoca, care, după unii, ar trebui să se numească Arta fugii, întrucât toată lumea fuge după toată lumea....
citeşte

Carmen Neamţu
La vânătoare de senzaţii tari

VĂD FEM-ul Magdei Cârneci ca o carte prozo-poetică despre experienţele feminităţii. Văd pentru că FEM-ul e o căutare de viziuni speciale, de trăiri intense. E ca un sinopsis pentru un film despre experienţe şi experimente ce jonglează cu realitatea, cu dimensiunea vis-trezire. O iniţiere, plonjare într-o mare de sentimente. Iubire, dezolare, tristeţe, disperare, teamă, atracţie, toate devin familiare. Mărturisite, ele capătă formă, contur. Le poţi vizualiza, reconstitui. Astfel, fiecare proză ar putea fi o dioramă cu titlul: „Azi e prima zi din restul vieţii mele".
...
citeşte

Radu Ciobanu
Cărţile spiritului mitteleuropean

PERSONALITATE INTERESANTĂ, aflată în plină afirmare creatoare, cu perspective dintre cele mai promiţătoare în eseistica noastră actuală, este doamna Corina Ciocârlie. A debutat şi s-a manifestat impetuos în anii ’90 cu cărţi memorabile, apărute la intervale regulate: Pragmatica personajului, 1992, Fals tratat de disperare, 1995, şi Femei în faţa oglinzii, 1998...
citeşte

Diana Achim
Aradul teatral 1752-2010, dincolo şi dincoace de cortină
Aradul teatral 1752-2010
de Lizica Mihuţ, publicată recent la Editura „Academiei", este o carte peste care nu se poate trece cu vederea, indiferent dacă eşti un simplu cititor, sau un iubitor al istoriei, al teatrului, sau al Aradului.
citeşte

Petru M. Haş
Inoxidabilele ţigări Mărăşeşti

POETUL GAVRIL MOLDOVAN păstrează consecvent febra scrisului. Recent el a editat două cărţi: Dor de ţigări Mărăşeşti şi Inechinoxidabile. Prima, în care, faptă nobilă, Mărăşeşti se scrie aşa cum vedeţi, cu majusculă, este o carte de texte lirice, neliniştite. Neliniştea lui Gavril Moldovan este a unui transilvănean cu acut sentiment al patriei mari, patrie aflată acum într-o remarcabilă derivă, iar ceva mai târziu o să fie vai şi-amar de patrioţi, de onorabilii ei cetăţeni care-şi bat capul cu dânsa. Să ne consolăm, aşadar, că vor prospera în viitor, precum în prezent, patrihoţii.
...
citeşte

Lavinia Ionoaia
Cu trupul şi cu sufletul la filozof

DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ a vieţii, apărută anul acesta la Editura „Humanitas", grupează în opt capitole eseurile publicate de Andrei Pleşu în ultimii ani în „Dilema veche" şi „Adevărul".
A compune o carte din articole deja apărute în reviste este pentru unii autori o practică la îndemână, de îndestulare a propriei semnături, receptată adesea de cititori ca o recoafare inutilă şi livrare la pachet a unor texte cu termen de valabilitate expirat...
citeşte

Lucia Cuciureanu
Cum se scrie o carte de top

Î
N CONCLAVUL ROMANCIERILOR adevăraţi vine în forţă din urmă Radu Pavel Gheo cu un roman* dens, atent construit – un roman captivant în care pulsează viaţa, în genul celor anglo-saxone, limpede în înţelesuri şi impecabil ca scriitură. O carte a cărei stilistică este realizată în principal prin directeţe şi prin stăpânirea perfectă a registrelor oralităţii. Nu excelează prin sondarea psihologiei umane, dar personajele, chiar şi cele din plan secund, realizate prin câteva tuşe, sunt vii şi de reţinut...
citeşte

Mircea M. Pop
Secvenţe literare germane
Încă un poet român tradus în germană

Recent a apărut în condiţii grafice demne de invidiat din toate punctele de vedere (hardcover, legat, cu supracopertă, format mare 15,8 x 22,5 cm, cu ilustraţii, pe hârtie velină, cu semn de carte) volumul de versuri Dragostea este haina mea de toate zilele de Coman Şova.
..
citeşte

Oana Presecan
Despre libertatea posibilă pe tărâmul unor oraşe fantastice

Cuadratura cercului. Fals tratat de urbogonie
(Dacia, 1975) a fost tradusă anul trecut şi în limba spaniolă. Este vorba de cartea cu care autorul ei, Gheorghe Săsărman, şi-a cucerit definitiv soţia, după cum ne mărturiseşte chiar domnia-sa în prologul pe care l-a scris anume pentru această ediţie...
citeşte

Romulus Bucur
Teama de impostură

SUBTITLUL, Versuri de bărbat, împreună cu titlul acestei cărţi*, ar trebui să ne spună că este vorba de poezii de dragoste, şi anume, unele scrise dintr-o perspectivă masculină. Nu e chiar aşa – perspectiva e într-adevăr masculină, însă dragostea e doar un element marginal în tematica volumului – personajul feminin căruia i se adresează în unele poezii e aproape indiferent; poetul nu pare convins de posibilitatea comunicării, nu aşteaptă răspuns...
citeşte

Gheorghe Secheşan
Modernitate şi religie

CEEA CE ESTE interesant de reţinut din poezia lui Ticu Leontescu este faptul că el îmbină, oarecum firesc, clasicul, religiosul cu modernul. Nu putem, fireşte, să spunem că haiku-ul este o formă modernă de exprimare poetică dar, oricum, el nu este clasic. ...
citeşte

 

CONTACT

Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal), Ed. „Cartea Românească", 2010
citeşte

 

CONFIRMARE  DE  PRIMIRE

Ion Beldeanu, Dimineţi fără glorie, ed. „Opera Magna", Iaşi, 2011, poeme urmate de scurte referinţe critice. 116 p....
citeşte

 

SEMNEAZĂ ÎN NR. 4-5-6  \ 2011
citeşte
 

acasă