Revistă lunară de literatură, eseu, arte vizuale, muzică,
fondată în februarie 1990 la Arad

Anul XXIII, nr. 1-2-3 (262-263-264), 2012

despre noi
contact
arhiva
 


451 F
AHRENHEIT

 

index

În 15 februarie „Dilema veche", varianta online, e pe bani. Mircea Vasilescu argumentează această hotărîre a redacţiei, în Abonamente online. E de văzut, în timp, cît de fericită a fost mişcarea. Şi dacă „România culturală" se va abona, ca să poată reproduce cîte un text. În acelaşi timp, din motive de eventuală nostalgie, ca şi pentru actualitate, cităm din ultimul editorial gratuit al lui Andrei Pleşu, Criză. De subiecte...

citeşte
 

 

Lia Faur
Dirijabil pe bază de talent

Revista „Vatra" a reuşit să păstreze, în timp, un standard ridicat în privinţa autorilor promovaţi, iar antologia de poezie 1971-2011, de curând apărută, Dirijabilul de hârtie, şi coordonată de Kocsis Francisko, vine să întărească această afirmaţie.
Am citit cu mare plăcere multe poeme incluse în volum, şi cu blazare, altele. Până la urmă, adevărata poezie e cea care te ţine treaz într-un tren de noapte, dincolo de selecţii şi gusturi. Şi te pot ţine treaz, până după miezul nopţii
...

citeşte

 

 

 

CRONICA LITERARĂ

Vasile Dan
Fluxul memoriei

Marta Petreu este un nume puternic în literatura noastră de astăzi. Poetă recunoscută valoric, eseistă sagace şi prodigioasă în efortul benefic de recuperare a gîndirii româneşti, în special interbelice (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu, Constantin Noica ş. a.), printr-o grilă acerb critică şi neortodoxă, ceea ce a iritat, nu o dată, multe spirite mai conservatoare în convingeri necritic admirative (dau exemplu doar trei cărţi ale autoarei ...

citeşte

Lavinia Ionoaia

Despre proza feminină – cu luciditate critică

În contextul interbelic românesc, participarea femeilor la viaţa literară a fost privită de către critica serioasă, autoritară şi profund masculină ca un moft, ca o preţiozitate a unor doamne plictisite de climatul şters şi previzibil al propriului cămin. Cu excepţia Hortensiei Papadat-Bengescu (căreia i s-a reproşat de o parte a criticii tocmai renunţarea la dimensiunea feminină, sensibilă şi subiectivă a scrisului pentru o formulă obiectivă, specifică masculinului), nicio altă scriitoare nu a beneficiat de încrederea şi recunoaşterea valorii estetice a operelor sale. Literatura femeilor a fost privită ca o curiozitate şi acceptată în contextul mai larg al emancipării feminine, care a luat o reală amploare în perioada interbelică. ...
citeşte

 

Romulus Bucur

„azi ieri alaltăieri"

Paul Vinicius este poet. Spunem asta de la bun început, pentru că, din lectura volumului de faţă* ar putea rezulta oarecari îndoieli. De asemenea, n-aş vrea să se înţeleagă din rezervele care vor urma, că mă îndoiesc de acest lucru. Poemul care deschide cartea, scurtă istorie a eschivei, mi se pare extrem de semnificativ: „toate întâmplările familiei mele/ s-au consumat/ între verdele legionar/ roşul pecereu/ şi/ mai târziu/ gaura/ din steag.// am fost nişte oameni păguboşi/ dar cu un sistem nervos/ al naibii de sofisticat.// dimineţile dormeam/ după-amiezele dormeam/ serile dormeam/ numai nopţile erau ale noastre.// numai şi numai aşa/ am reuşit să le trecem pe toate.// priviţi-mă numai/ cum mai strălucesc eu/ aici/ în întuneric/ precum moneda/ unei lumi/ demult apuse"...

citeşte
 

 

Gheorghe Mocuţa

Gabriel Chifu: o lecţie de anatomie lirică

Accidentul din pustă

Volumul Însemnări din ţinutul misterios, 2011, adună – tematic vorbind – poeme ale existenţei, ale identităţii şi diferenţei, ale dragostei şi morţii. Elementul biografic care răzbate aproape obsesiv şi care declanşează criza eului este un grav accident de maşină pe care poetul l-a avut în urmă cu câţiva ani şi din care a scăpat ca prin urechile acului. Cu recuperările de rigoare, prilej de meditaţie şi de ordine interioară. Ţinutul misterios ţine mai mult de un interval decât de un spaţiu; drama condiţiei omului, legată de misterul morţii şi al supravieţuirii, de semnele pe care trupul le poate transmite în anumite situaţii limită. ...

citeşte
 

DIALOG

Pesimismul jubilatoriu al lui Cioran

Ciprian Vălcan în dialog cu Aurélien Demars

– Cum aţi descoperit opera lui Cioran?

– Abia înscris la Facultatea de Filozofie, mă interesam de un curent de gândire în mod expres criticat, prost văzut şi prost înţeles, mai cu seamă la universitate: pesimismul. Îmi propusesem ca, pentru instruirea mea personală, pe lângă studii, să reabilitez clişeele cu care era etichetat pesimismul făcându-mi, în acest sens, o bibliotecă ideală de la Hegesias la Schopenhauer şi la Hartmann şi apoi la perioada contemporană. În acest context am decis să plonjez în Operele lui Cioran care tocmai apăruseră la Gallimard, în colecţia «Quarto».  ...
citeşte

 

„Un scriitor ar trebui să scrie şi atât"

Anca Giura în dialog cu Marin Mălaicu-Hondrari

– Marin Mălaicu-Hondrari, ai răspuns cu maximă generozitate invitaţiei mele la Cărtureşti Arad şi-ţi mulţumim. Cu ce impresii ai rămas de la întâlnirea cu cititorii tăi de aici, de luna trecută?

– Nu mai fusesem în Arad de foarte mult timp, cred că de vreo 25 de ani. Acum oraşul arată cu totul altfel. A fost o experienţă care m-a marcat, pentru că înainte mai fusesem în Arad numai pentru a munci, împreună cu sora mea şi cu maică-mea, mergeam la muncă în vacanţele de vară şi adunam bani pentru uniforme şi pentru aşa numitul „plan economic", dar asta era demult, acum veneam din postura de scriitor invitat – o diferenţă esenţială şi care îţi poate pune probleme –, însă organizatorii au avut grijă de mine şi m-am simţit extraordinar. Publicul a fost receptiv, a pus întrebări, a fost un public exemplar, aşa cum îşi doreşte un scriitor....
citeşte

 


 

ESEU

 

Adrian Lăcătuş

Comparatismul lui Cornel Ungureanu ca formă de devotament în Republica literelor

Personalitatea profesorului Cornel Ungureanu îmi aminteşte de un personaj celebru al lui Borges, Funes (numit el memorioso), tînărul care îşi amintea toate detaliile existenţei sale, care nu putea scăpa de complexitatea fără sfîrşit a vieţii şi care era în sine o fiinţă policentrică. Nu doar memoria literară a profesorului Ungureanu este atît de prodigioasă dar şi analizele şi asocierile intelectuale şi literare pe care le produce...

citeşte

 


ARTE  VIZUALE

Carmen Neamţu
Jocul deghirilor

Un teatru care aspiră să capete vizibilitate, e aproape un truism, pune în scenă măcar un Shakespeare pe an. Ar putea teatrul arădean să abordeze o asemenea piatră de hotar? Are actori care să joace credibil, cu sclipire în asemenea piese? Are un regizor care să realizeze un Shakespeare memorabil? În aşteptarea răspunsurilor la aceste întrebări, a pus în scenă A douăsprezecea noapte.

Se presupune că piesa a fost scrisă la comanda reginei Elisabeta I şi că prima reprezentaţie a avut loc la 5 ianuarie 1601 (a douăsprezecea noapte după Crăciun). ...
citeşte

 

Onisim Colta

Formă, rigoare şi sens

Bienala internaţională de la Arad şi-a propus încă de la prima ediţie să devină punctul de întâlnire al unui mănunchi de soluţii plastice diverse care au în spatele lor şcoli şi implicit concepţii nuanţat distincte despre rolul şi rostul artei, a actului artistic contemporan din sfera modalităţilor de expresie majore: pictura, sculptura şi grafica.....
citeşte

 

ALBUM
Lucrări premiate la Bienala internaţională de pictură, sculptură, grafică,
meeting point – arad biennial, 2011

citeşte

 

PRO MUSICA

Johannes Waldmann

„Ochii fără margini pe care noaptea i-a deschis în noi"

Titlul eseului închinat unei pianiste franceze, Hélčne Grimaud, o stea de primă mărime pe podiumurile sălilor de concert, o „star-pianistă" (critica şi publicul) este inspirat de versul poetului preromantic german Novalis.

Autorul Imnurilor către noapte, moderne în pofida celor 300 de ani de când au fost aşternute pe hârtie, este preferatul deopotrivă al Hélčnei Grimaud şi al autorului rândurilor de faţă.....
citeşte

 

POEZIE

Ion Beldeanu

De ce te întrebi?

Ar putea fi capul meu

Pierdut în moleşeala amiezii

Nu zâmbi

Eu sunt acolo şi observ

Cum se apropie zăpezile

Năucind răscrucile oraşului
.
...
citeşte
 

 

Geo Galetaru

Fluturele acela negru

semnele trufiei ţi se citesc pe piele şi în priviri.

începi să aşezi pe lucruri tipare surâzătoare.

ca şi când depărtarea s– ar comprima

în formula desuetă a dezordinii din tine.

ca şi când viaţa ta nevăzută

e fluturele acela negru care a spart oglinda.
...
citeşte
 

 

Gheorghe Maci

Toamna

Se ofiliră florile-n grădină!

Un vânt tăios, duşmanul lor de veci.

Stăruitor, le-ndoaie din tulpină,

Oftând, tu cu privirea le petreci.

Cândva, petale vii luceau în soare,

Şi un parfum, plutea în jurul lor.
...
citeşte
 

George Popovici

Bănuială

Câteodată intru

în inima mea

ca într-o casă pustie

toţi îmi spun

că sunt de nevindecat
...
citeşte

 

 

PROZĂ

 

Gheorghe Schwartz

Originea domeniului Contelui de la Segrate

Baronul privea spre tabloul Doamnei Roza, care părea mulţumită. În primul rând, Ambrogio a acceptat să iasă în lume: mai ales împreună cu noul preot, succesorul lui Pater Giorgio, la persoanele foarte bolnave. Noul preot, mai tânăr şi mult mai învăţat decât predecesorul său, n-a fost prea încântat de asemenea drumuri în doi: lui i se părea penibil să viziteze muribunzii împreună cu proprietarul cimitirului. ...
citeşte

 

 

RESTITUIRI


Gheorghe Mocuţa
File de dicţionar
Florin Bănescu
(n. 30 martie 1939, Armeniş, jud. Caraş-Severin
– m. 11 iulie 2003, Arad)

Prozator, publicist, conducător de cenaclu, redactor responsabil al unor publicaţii. Medic. A semnat cu pseudonimul Friederich Bernauer în „Araden Kurier" şi „Neue Baner Zeitung". ...
citeşte

 

Lucian-Vasile Szabo
Ioan Slavici şi ofensiva de la „Gura satului"
Direct în focul publicistic
Aradul rămâne fundamental în activitatea lui Ioan Slavici. Nu doar datele biografice, legate venirea pe lume la Şiria, de copilăria în acest ţinut perceput aproape ca fabulos, nu doar studiile la şcoala din comună ori la gimnaziul de la Arad, ci o întreagă desfăşurare a devenirii şi a fixării ca om, scriitor şi jurnalist.
..
citeşte

 

Iulian Negrilă
Natalia Negru-Iosif – preocupări literare

Drama scriitorilor Natalia Negru şi Şt. O. Iosif este cunoscută în istoria literaturii noastre. Sunt, însă, şi unele detalii nelămurite, care pot clarifica mai bine episodul tragic din viaţa celor doi soţi.
......
citeşte

 

 

 

 


LECTURI  PARALELE

Şerban Foarţă
„Trupul molatic al nopţii"

L-am cunoscut pe Böszörményi Zoltán, în urmă cu vreo şapte ani, ca poet, – ca sonetist, în speţă. Atraşi de nobila factură a unora din versurile sale, am început să le traducem (Ildikó, la prima mână, iar eu după), astfel că, în răstimp de-o lună, două, ajunsesem la o „sumă de sonete", – acesta fiind şi titlul sub care, la editura „Brumar" din Timişoara, au apărut, în 2006.
....
citeşte

Carmen Neamţu
La vânătoare de plăceri şi alte aventuri descreierate

Recentul volum semnat de Florin Iaru este o colecţie de povestiri scurte, de minireportaje zemoase despre cutremure sentimentale, spaţii misterioase, plăceri „burticale", vremuri tulburi, examene grele, aventuri descreierate, nebunii ale iubirii, meandre ale pasiunii (misterioase), teleportări fanteziste într-o realitate numai de autor ştiută. Şi un strop de filozofie. A vieţii.  ...
citeşte

Romulus Bucur
Realitatea loveşte din nou

Sau, în termeni mai apropiaţi de preocupările autorului (de ce să mint, şi ale mele, adică d’ale calculatorului), la fel de bine realitatea 2.0. E vorba de raportarea poetului Florin Iaru la realitate şi, prin extensie, de raportarea noastră, a tuturor (mă refer, să fie limpede, la generaţia noastră, cît a mai rămas din ea, atît fizic, cît şi conceptual) la realitate. Cu cuvintele unui poet american – e vorba de Wallace Stevens (există de altfel în volum o savuroasă povestire, despre înnebunirea generaţiei optzeci), „Valoarea ultimă e realitatea" sau „Realul este baza. Dar este baza"....
citeşte

Radu Ciobanu
Sine ira et studio
F
ără mânie şi părtinire, după zisa istoricului de altădată, Tacitus, aşa îşi scrie şi istoricul de azi, Lucian Boia, una după alta, cărţile. Dar oricât de străină i-ar fi mânia, cărţile d-sale stârnesc mereu mâniile intempestive ori stupide ale altora. Motivul e simplu: domnul profesor Lucian Boia nu se lasă intimidat de tabuuri şi devoalează cu program adevărurile, oricât de indezirabile ar fi ele pentru unii sau alţii. „Nu e momentul" era la noi (şi se pare că mai este) argumentul consacrat pentru a închide sau măcar a temporiza accesul la adevăr......
citeşte

Lidia Trăuşan
Despre faţa mai puţin ştiută a elitei intelectuale interbelice
O nouă carte semnată Lucian Boia a apărut recent la Editura „Humanitas": Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950. O carte despre modul cum s-au comportat membrii elitei intelectuale în evenimentele politice care au marcat România în intervalul 1930-1950. Subiectul în sine nu este neobişnuit. ....
citeşte

Petru M. Haş
Bărbatul a venit la ora 5

O superinteligenţă în domeniul poeziei actuale este Ionel Ciupureanu, creator de matematici poetice, autor de capcane lirice, gen Salvador Dali, de un umor suprarealist irezistibil. Iată un exemplu de matematică aparentă: „Dumnezeul meu e tâmpit/ că-mi arde şi hainele şi pozele şi ochii din poze// în curând şi lui însuşi îşi va da foc/ mi se pare// e şi urât dumnezeul meu/ şi-şi cântă lui „ce urât eşti doamne"// cu mişcările mele mă aleargă/ din ochiul lui sub hainele lui mi se pare." (mi se pare). În doar patru distihuri amăsurate, poetul redefineşte unitatea ca aparenţă pură....
citeşte

Petru M. Haş
Un textualist consecvent şi un poet: Gheorghe Iova

Excursia în desfăşurare
, o carte de Gheorghe Iova a apărut recent la Editura „Charmides" din Bistriţa, editor Gavril Ţărmure. O carte interesantă şi din punctul de vedere al istoriei literare, perioada textualistă, un soi de experiment care şi-a avut, trebuie să recunoaştem, farmecul său, nu numai ca aventură şi elucubraţie lingvistică, ci şi prin crâmpeiele de existenţă. „Am zice că, prin „Excursia în plină desfăşurare", nişte ani din veacul trecut se ilustrează ca mod de existenţă.....
citeşte

Petru M. Haş
Poezia de inspiraţie „biblică şi patristică"

Editura „Brumar" din Timişoara, prin culegerea de poeme dramatic-creştine, Îngerul din zid, de Ana Pop Sîrbu, ne oferă, pe cît de surprinzător, pe atît de purificator, date fiind smerenia, simplitatea şi lepădarea de trufia cotidiană, poeme inspirate de Biblie şi Părinţi, vocabule cu majuscule, de care, pe zi ce trece, ne îndepărtăm cu deosebită osîrdie. .
....
citeşte

Vasile Dan
Un autor în trei „cărţi de haiku"

Atît de mulţi autori români de astăzi scriu „haiku" încît aceştia fac din el un fel de joc de societate mai sofisticat. Există, chiar, mai multe „societăţi" de haiku. Fenomenul nu cred că este numai unul poetic, se pare că în fond nu miza estetică, literară contează în primul rînd pentru autori. Sau, mai bine zis, pentru „practicieni". Ci, el, haiku-ul, ar putea fi interpretat de ei mai lax, în grilă, să zicem, cvasireligioasă, oricum de meditaţie între iniţiaţi, una spirituală, nouă, excentrică tradiţiei neaoşe.
..
citeşte

Felix Nicolau
Singurele asigurări rentabile
Fără să trăiască în vreun din literatură, fără să aibă formaţie umanistă, Florin Hălălău înţelege poezia puţin altfel. Spun puţin pentru că el este, totuşi, un cititor înnărăvit, ceea ce asigură o infuzie livrescă artei lui. Partea bună este că mintea sa este limpede şi raportul cu cititorul binecumpănit. Intenţia este de a comunica ceva, nu de a practica terapia scrisului. Asigurările de viaţă, Editura „Brumar", ale lui Florin Hălălău fetişizează poezia, însă nu uită de realitate. Mai bine zis, poezia este considerată în raport cu societatea consumistă.....
citeşte

Felix Nicolau
Poezia de bloc – şi de oboseală

De o bună bucată de vreme Liviu Ioan Stoiciu a ajuns faimos în lumea literară datorită blogului său în care combină revolta metafizică cu angoasa şi tristeţea administrativă a asociaţiei de locatari. Bine, faima literară e atât de restrânsă, încât scriitorul nu mai riscă să fie amplasată o inscripţie comemorativă pe trupul blocului.Noua poezie a lui Liviu Ioan Stoiciu – căci da, ea s-a schimbat, ceea ce este aproape incredibil la un autor român – s-a orăşenizat. Nu mai găsim agera, cuantic-sentimentala poezie de canton....
citeşte

Alexandru Moraru
Arhitectura protestului

Ilie Chelariu este poet şi jurnalist. Efortul său creator s-a întrupat până acuma în cărţi de versuri şi în publicistică. Volumele Basca lui Che (Editura „Eubeea", 2008) şi Fatwa lui Che Editura „Eubeea", 2010) ni-l relevă de data asta în ipostaza de pamfletar. Titlurile ambelor lucrări te duc cu gândul la ideea de echitate simbolizată de faimosul revoluţionar Che Guevara, iar invocarea decretului religios islamic (fatwa) dă un caracter şi mai radical demersului justiţiar al autorului. Căci fatwa nu e altceva decât pedeapsa supremă pentru fărădelegi şi necuviinţe – fapte ce azi, sufocă individul şi năruie ţara.
citeşte

Alexandru Moraru
Emoţia contemplaţiei izbăvitoare

Cartea Voci din penumbră a apărut în anul 2008 la editura timişoreană „Marineasa". Lucrarea conţine câteva naraţiuni de factură poematică, în care Geo Galetaru etalează, pe lângă altele, şi certe însuşiri de povestitor.
Întreg volumul este traversat de un ton melancolic generat de regretul şi nostalgia după lumea apusă a copilăriei (vezi în special nuvela Voci din penumbră – cea mai întinsă piesă a cărţii şi care, dealtminteri, şi împrumută titlul tomului). Personajele iui Geo Galetaru sunt fiinţe aflate, de regulă, în ipostaze dificile, în obscuritate.
..
citeşte

Lucia Cuciureanu
Melancolia cea de toate zilele

Antologia cunoscutului literat ieşean Cassian Maria Spiridon respectă rigorile unei asemenea întreprinderi editoriale. Se vede că a fost atent lucrată, poemele se derulează în ordinea apariţiei volumelor de versuri, de la întâiul – Pornind de la zero (1985) până la O săgeată îmbrăcată în roşu (2008), incluzând şi un număr de 32 inedite. Titlul aduce cu Noduri pe linia vieţii, cealaltă antologie de autor, apărută în 2007.
..
citeşte

Lucia Cuciureanu
Invitaţie la „dialoguri" şi la dialog

Din 1990 începând, a scris eseuri, nuvele, povestiri. Ba în 2009 a trecut şi examenul de maturitate pe care ea însăşi îl fixase ca obligatoriu pentru orice prozator care se respectă, acela de a scrie roman. N-ar fi ceva extraordinar, dacă autoarea nu s-ar fi dovedit o specialistă în secol XIX şi în Bucureştiul dintre războaie şi dacă scriitura sa n-ar fi inteligentă şi captivantă. Toate aceste înfăptuiri şi merite literare poartă un singur nume: Ioana Pârvulescu.
..
citeşte
 

Constantin Butunoi
Dispariţie suspectă

După ce şi-a înscris numele pe o serie apreciabilă de apariţii editoriale, prozatorul Marius Golea trece la utilizarea pseudonimului E.L.S.E. cu care semnează volumul Năluca, Editura „Concordia", Arad, 2011, care nu seamănă cu niciunul, din cele publicate până în prezent, se menţin doar unele „obsesii" legate de căutarea sinelui, de credinţe şi revelaţii: „Înăuntru era linişte. Ea, Profesoara, stătea în faţa icoanei, urmărindu-şi cu atenţie mişcările sufletului, aşa cum erau ele produse de ritmul rugăciunii. Căci se ruga." (p. 1)
..
citeşte

Constantin Butunoi
Cartea unui singur poem

Aşa pare noul volum, pe care şi-l înscrie în palmares Paulina Popa, intitulat vâsla de ametist. cartea Grecia, Editura „Emia", Deva, 2011, cu subtitlu – jurnal liric.
Poeta plecată tot din arealul Aradului, precum mai cunoscutele Angela Marinescu şi Carolina Ilica, şi-a construit cu migală şi tenacitate cariera poetică. A publicat de la debut, petrecut în 1991, prin Cu mâinile înflăcărate, peste 16 volume de poezie şi mai multe cărţi pentru copii. Într-un interviu acordat revistei „Discobolul" (2007), poeta spunea că întâlnirea cu Augustin Doinaş i-a pecetluit, pentru vecie, legătura cu poezia şi i-a rămas zeul ei tutelar.
..
citeşte

 

GLOSE

Anca Giura
O integrală a Estului: literatura lui Andrei Makine

Pentru că l-am citit prima oară pe Andrei Makine cu Testamentul francez în originalul de la Mercure de France, am rămas sub impactul acelui coup de foudre pe care ni-l impune un roman excepţional, atipic. Poate nimic din ce am parcurs ulterior din opera autorului nu s-a ridicat la standardul estetic impus de Testamentul francez, însă precum un veritabil personaj rusesc makinian am hotărât că o mare dragoste literară nu se trădează niciodată. Mi-era predestinat să îndrăgesc acest roman care imaginează salvarea prin cultura străină (în speţă franceză) ca pe o atlantidă în imaginarul „omului estic".
..
citeşte
 

BIBLIOTHECA UNIVERSALIS

Lędo Ivo, solitarul solidar
Poet, romancier şi enseíst, Lędo Ivo s-a născut în Maceió, Alagoas, în 1924. A studiat la Recife şi Rio de Janeiro, a obţinut o licenţă în drept, fapt care nu prea i-a folosit pentru că n-a practicat vreo activitate legată de ştiinţele juridice. Debutează la 20 de ani cu un volum de poezie Închipuiri (1944) după care urmează alte volume de poeme: Ode şi elegii (1945), Odă crepusculului (1948) Cânturi (1949), Limbaj (1951), Un brazilian la Paris (1955), Noaptea misterioasă (1982), Crepuscul civil (1990), Zgomotele nopţii (2000).
...
citeşte

 

REPORTAJ

Ovidiu Balint
Cu mine de gât

Nu i-am răspuns pe loc, că am zis să o întreb pe nevastă-mea, chipurile! De fapt, eu îmi amintisem pe loc de o perioadă din viaţa-mi de tânăr imberb, în care mi-am petrecut o lună şi ceva de armată la Slatina şi lângă Slatina. Şi, cum dracu’ să am amintiri plăcute când erau următoarele date ale întâmplărilor trecute. Ia, auziţi aici nişte unele! Se făcea că era toamna lui 1986. Eu făceam sport de performanţă, în speţă canotaj academic, la Clubul Sportiv Şcolar Arad. Era anul în care Steaua Bucureşti câştiga Cupa Campionilor Europeni la fotbal.
..
citeşte

 

CONTACT

Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura „Paralela 45", Piteşti, 2010
Cunoscutul critic şi universitar Ion Bogdan Lefter adună într-un tom masiv cronici de carte, profiluri de etapă, articole, dosare şi schiţe despre autori publicaţi în ultimele trei decenii în diferite reviste literare. Este o panoramă, un mozaic al generaţiilor 80 şi 90 puse într-o ordine logică şi scrise într-un stil alert şi captivant ce sugerează o „recapitulare" sau o schiţă a unei istorii a literaturii contemporane.....
citeşte

 

CONFIRMARE  DE  PRIMIRE

I. CĂRŢI
Mihai Octavian Ioana, Frizeria din turn,versuri, Editura „MJM Craiova", 2011, 68 p.
Marian Oprea, fetele oraşului tău, versuri, Editura „Brumar", 2011, 48 p.
....
citeşte

 

SEMNEAZĂ ÎN NR. 1-2-3  \ 2012
citeşte

 

acasă