Revistć lunarć de literaturć, eseu, arte vizuale, muzicć,
fondatć īn februarie 1990 la Arad

Anul XXIII, nr. 10-11-12 (271-272-273), 2012

despre noi
contact
arhiva
 


451 F
AHRENHEIT

 

index
Putem īncepe cu un pomelnic. Ne-au părăsit, īn ultimele săptămīni, o serie de scriitori de seamă: Constanţa Buzea, Alexandru George, Constantin Ţoiu, Romulus Vulpescu. Fără ei, literatura romānă e mai săracă. Dumnezeu să-i odihnească!
...
citeşte

 

 

CRONICA LITERARĂ

Romulus Bucur
1001 de nopţi

Sau zile, căci nu se poate şti spre care se īndreaptă preferinţele erotice ale poetului, nici īn această carte*, nici īn precedentele. Ce s-ar putea, īn schimb, spune, aproape axiomatic, e că nu e nici o diferenţă īntre erotica lui Brumaru şi restul poeziei sale: avem aceeaşi viziune şi aceeaşi execuţie, cu un material un pic diferit. Rīndurile de mai jos se referă la īntreaga producţie erotică a lui Emil Brumaru, nu doar la cartea de faţ㠖 ar fi păcat să despărţim ceea ce e unitar. O poezie cīnd mai decoltată (sau, riscīnd o invenţie lexicală, īn spiritul autorului, totuşi, deschiloţată), cīnd, īn spirit ludic, ostentativ vulgară...

citeşte

Lavinia Ionoaia
Cronica anilor trişti

Dacă despre destinul tragic al Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu ştiam deja (din mărturisirile fiicei sale, din cartea Doinei Jela, Acestă dragoste care ne leagă), scrisorile către Monica Lovinescu o recuperează pentru prima dată ca autoare, completānd astfel tabloul personalităţilor literare din familia criticului Eugen Lovinescu.
Volumul, apărut la „Humanitas", este un eveniment editorial şi prin profesionalismul cu care au fost selecţionate şi īngrijite scrisorile Ecaterinei Bălăcioiu (există peste 2500 de astfel de scrisori, păstrate de Monica Lovinescu) de către Astrid Cambose...
citeşte

Vasile Dan
Din bolgiile infernului personal
Nimicitorul
este o carte grea. Scrisă greu, se vede asta de la o poştă. De citit, să nu mai vorbim. E urmarea unei experienţe, sau mai degrabă īncercări de viaţă a autorului īnsuşi care a explodat īn limbaj. Ideea morţii proprii, nu aşa, a morţii īn general, nu are cum să-ţi ocolească scrisul, oricīte argumente ai avea īmpotriva ei, oricīt de sofisticate, de gīndire subtilă, de psihologie, īn ultimă instanţă de credinţă. Ba mai mult, oricīt de departe ai fi de ea, stilistic aşa zicīnd. Ori, dimpotrivă, oricīt de aproape īn toată viaţa ta de autor. ...
citeşte

Gheorghe Mocuţa
Lucian Scurtu, mărturisitorul, heteronimul
Lucian Mărturisitorul, „cārtiţa postmodernă".Lucian Scurtu sau „Lucian Mărturisitorul", cum inspirat s-a botezat poetul īncă de la primul său volum din 1996, scrie o poezie stratificată, o poezie sandwich īn care găsim biografia reinventată a insului, strivită de alte felii (din viaţa altora, bărbaţi iluştri) şi de istorie. ....
citeşte


DIALOG

„Efortul filozofic a fost īntotdeauna o muncă a scrierii, a lăsării de semne pe tabula rasa, pe nisipul din deşert"
Ciprian Vălcan īn dialog cu Davide Bigalli

Davide Bigalli (Vignola, 1943) s-a laureat īn filozofie cu Paolo Rossi, la Universitatea din Florenţa. Din 1974 pānă īn 1986 a fost cercetător īn cadrul Consiglio Nazionale delle Ricerche; după ce a cāştigat concursul de admitere a predat, īn calitate de profesor titular, Istoria Filozofiei la Şcoala Normală Superioară din Bari (1987-1993), iar din 1993 predă aceeaşi disciplină la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Milano....

citeşte


ARTE  VIZUALE

Carmen Neamţu
Ce te face mai inteligent?

Festivalul Internaţional de Teatru Clasic, ajuns la a XVIII-a ediţie, rămāne cea mai reuşită modalitate de īntālnire dintre publicul arădean şi spectacole remarcabile din ţară. Īn lipsa turneelor īn vremuri tulburi de criză, festivalul oferă o săptămānă de aer proaspăt, de (re)descoperire a textelor importante, īn viziuni regizorale diverse. Ce ocazie mai bună pentru public de a-şi schimba (sau nu?) atitudinile, de a-şi rafina percepţiile despre lumea ca spectacol! Ce noroc să poţi īntālni şi montări surprinzătoare, care să-ţi deschidă mintea şi inima şi să poţi trăi, preţ de cāteva ore īntr-o sală animată de oameni inteligenţi! ...
citeşte

Onisim Colta
Rade Kundacina şi Zoran Todorovici la Muzeul de Artă din Arad

Relaţiile de prietenie dintre artiştii romāni şi cei sārbi, dintre cei arădeni şi cei din Zrenjanin, Vārşeţ, Novisad sau Belgrad, īntinse pe mai multe decenii, s-au soldat cu izbutite schimburi de expoziţii de pictură şi grafică īn special. ....
citeşte

 

 

Onisim Colta
Iconografii  la Muzeul de Artă Arad

Sala „Ovidiu Maitec" a Muzeului de Artă din Arad găzduia īn perioada 3-30 octombrie 2012 o expoziţie inedită, īn premieră ca factură şi mod de articulare: expoziţia Iconografii semnată de tānăra artistă Angela Hanc...
citeşte


ALBUM

Angela Hanc
...
citeşte
 

PRO MUSICA

Johannes Waldmann
„Dacă aş fi Dumnezeu, aş avea mai multă milă de inimile oamenilor…"
(Meditaţia personajului Arkel – străbunicul –, actul IV, tragedia lirică
Pelléas et Mélisande, 1902)
...Cea de a doua mare ocazie de a se īnfrupta din muzica franceză din perioada debussystă s-a ivit tocmai ieri! O formaţie bavareză, alcătuită din trei valoroşi muzicieni, şi care se numeşte „Debussy-Trio": Bettina Fuchs, flaut, Günther Pretzel, violă, şi Rosemarie Schmidt-Münster, harpă, a venit, după exact zece ani de la concertul ei anterior, la Wurz, lāngă Weiden. Am amintit, īn acest articol, de acel concert. . ....
citeşte




POEZIE

Linda Maria Baros....
citeşte
 

Liviu Georgescu...
citeşte
 

Kazimir Oniga...
citeşte



 

RESTITUIRI

Constantin Butunoi
Focus Slavco Almăjan

O
rice istorie a literaturii din Banatul Sārbesc, oricāt de sumară ar fi, nu poate fi concepută fără Slavco Almăjan, poetul, romancierul, eseistul, imagologul, publicistul şi traducătorul"… afirmă Mariana Dan īntr-un studiu monografic. Cāteva date biografice sunt edificatoare privind activitatea sa prodigioasă. Născut la Oreşat, Serbia (10 martie, 1940), după absolvirea liceului la Vārşeţ, urmează cursurile Facultăţii de Filosofie din Novi Sad, oraş unde se stabileşte şi unde īşi va desfăşura activitatea. ...
citeşte

Diana Rotaru
Ovidiu Cotruş – elev la Liceul „Moise Nicoară"

Sfārşitul Primului Război Mondial a inaugurat o nouă perioadă de dezvoltare a oraşului Arad odată cu īnlăturarea dominaţiei austro-ungare. Pe lāngă centrul politic al romānilor ardeleni, Aradul devine şi un important centru de operaţiuni militare. ...
citeşte

Iulian Negrilă
Scriitori romāni īn corespondenţă:
Coriolan Gheţie (1916-1990)

Despre Coriolan Gheţie istoria noastră literară a reţinut puţine date, deşi valoarea sa de eseist īi este recunoscută. S-a născut la 1 august 1916 īn Halmăjd, judeţul Sălaj, ca fiu al lui Cornel Gheţie, licenţiat īn drept şi al Volumnei (n. Gālgău). ...
citeşte



 

 

 

 

 


 LECTURI  PARALELE

Radu Ciobanu
Călătorul extrem

De obicei, cānd sunt obosit de prea multe lecturi grave, īmi caut refugiul īn cărţile călătorilor. Nu pentru că acestea n-ar fi serioase, uneori chiar tragice, cum se va vedea īn cele ce urmează, dar ele īţi dau īntotdeauna, ţie, ca sedentar, sentimentul spaţiului deschis şi vast, al unei libertăţi depline, deşi iluzorii. Mi-am agonisit astfel o īntreagă galerie de călători din vocaţie, care, adică, n-au nimic de-a face cu turismul cel de obşte. Ei formează aripa vagantă a speciei, fără de care hărţile noastre ar mai avea şi azi īntinse spaţii albe, marcate prin hic sunt leones. Sunt īntotdeauna interesanţi, temerari, generoşi, orgolioşi, cu sentimentul onoarei nealterat, dar diverşi prin determinări, aspiraţii şi mod de a-şi concepe şi apăra libertatea. ...
citeşte

Lucia Cuciureanu
Cui i-e frică de Sorin Ilieşiu?

Cunosc oameni care se complac īntr-o lamentatio puberală. Alţii, amorţiţi de-a binelea, numără cai verzi pe pereţi aşteptīnd să acţioneze semenii īn locul lor. Īn ultima vreme am cunoscut numai dintre aceştia. Profitori şi laşi, incapabili de iubire şi de acţiune pentru binele general. De ce simt nevoia să īncep aşa, cīnd vreau, de fapt, să scriu despre o carte?[1] Pentru că autorul ei este, īn sfīrşit, un om adevărat. Şi dacă cei pomeniţi mai sus ar vrea să-l cunoască, cred eu, s-ar schimba cīt ai zice peşte. Oricum, voi īncerca, īn cele ce urmează, să-i determin să-l citească......
citeşte
 

Gheorghe Mocuţa
Adriana Babeţi: strategii de lectură şi ofensivă critică
Femeia īn roşu. Adriana Babeţi nu poate lipsi dintr-un puzzle al mişcării optzeciste. Ea īşi foloseşte talentul epic de care dă dovadă īn romanul Femeia īn roşu (1990), īn scrierea unor cărţi-eseu īncepānd cu teza de doctorat Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997) şi continuānd cu volumul Dilemele Europei Centrale (1998), cu istoria dandysmului (2004) şi cu povestea amazoanelor (2012). Ea īnsăşi o amazoană a literaturii actuale īşi īndreaptă atenţia spre obsesiile şi imaginarul omului modern legate de gust, aplicāndu-i o cură textuală pentru a recupera bucuria de a trăi, la joie de vivre: Ultimul sufleu la Paris. 69 de reţete culinare (2006); Prozac. 101 pastile pentru bucurie (2009). .....
citeşte

 

Gheorghe Mocuţa
Lia Alb: Povestea Bezdinului
Pădurea din biserică.
Romanul Liei Alb Pădurea din biserică (2011) poate fi citit ca o continuare a cărţii Maica Anghelina, apărută īn 2007. E un amestec de istorie, acţiune, dialog şi fabulos creştin, un amestec de prezent şi trecut, prin personajele care traversează istoria: Sava, Kirill, politiciana zilelor noastre, Mona şi Maica Anghelina, cea care păstoreşte mănăstirea Bezdin, un loc īncărcat de istorie şi mister. Formula romanului e tradiţională, cu inserturi din realitatea imediată, īn ideea de a trezi interesul cititorului şi de a-l seduce cu o poveste clasică...
citeşte
 

Petru M. Haş
Drama omonimiei
Pe tricoul meu alb din curte se vede o pată de lună. Asta, da, impresie estetică. Bate īn lirism romantic. Pentru că: ce m-aş face eu fără lună? Ameliei Stănescu, nici ei nu-i este indiferentă luna, avānd ea o severitate selenară, cu umbre de senzualitate rece. Licenţiată īn Filologie şi Drept, doctor īn Filologie, poeta născută la Constanţa, la confluenţa de neamuri şi rase, īn anul 1974, are un CV care se īntinde de la Tomis pānă īn SUA, China şi Japonia. Citindu-l, īţi vine să te laşi de scris...
citeşte

Dana Nicoleta Popescu
Carte şi sabie

Volumul de debut al prozatorului Mihai Murariu, Mare Nostrum (Timişoara, Editura „Hestia", 2012), propune o meditaţie asupra istoriei-călătorie, a mitologiilor şi a fiinţei umane. Cele şase segmente narative, aparent izolate, se īntrepătrund alcătuind un epos. ....
citeşte


Horia Ungureanu
Poeţi de pe Crişul Alb

Īn urmă cu destulă vreme (cred că prin anii
`70 ai secolului trecut), criticul şi istoricul literar Cornel Ungureanu lansa sintagma „geografie literară", īn ideea, cred eu, de a impune īn lumea literelor romāneşti una sau alta dintre regiunile (nu provinciile istorice) ei geografice, de a le distinge unele de altele, de a le da o notă definitorie şi, nu īn ultimul rānd, de a acorda şi provinciei (nu doar Bucureştiului) dreptul de „a fixa creatori". Tot atunci a vorbit pentru prima dată şi despre scriitorii care formau aşa zisul „grup arădean", numindu-i direct pe cei care īl alcătuiau, adică pe Gheorghe Schwartz, Florin Bănescu, Horia Ungureanu şi Cornel Marandiuc, şi care, după opinia lui Cornel Ungureanu, „continuă, victorios, o tradiţie"....
citeşte

Horia Ungureanu
Refugiaţii

Oricāte cărţi, oricāte studii, oricāte mărturii ar apărea despre suferinţele īndurate de romānii bucovineni şi basarabeni īn anii 1940, 1944 şi următorii, tot ar fi prea puţine faţă de amploarea nedreptăţilor şi cruzimilor la care au fost supuşi aceştia de ocupantul sovietic. Mai ales īn anul 1940, an īn care se pare că autorităţile romāne au fost total luate pe nepregătite, ele nereuşind să organizeze īn bune condiţii refugiul romānilor care voiau să fugă, să scape de ruşi. Astfel că (după cum atestă nenumărate mărturii şi probe), la reīntoarcerea din 1941, administraţia romānească a descoperit „numeroase gropi comune (...), īn care mii de arestaţi fuseseră aruncaţi după execuţii sumare şi acoperiţi cu var, fiindu-le scoşi ochii, tăiate nasul, urechile sau organele genitale"...
citeşte

Constantin Butunoi
Un sertar relativ deschis

Prezenţă discretă īn viaţa literară arădeană, după debutul editorial, destul de īntārziat, cu volumul Īntrebări de toamnă (2007), Lazăr Magu reuşeşte cu Sertarul cu trandafiri, Editura „Rebeca", Zădăreni, 2012, īntr-un timp relativ scurt, să publice cinci cărţi de poezie: Monologuri liturgice (2009), Cartea cu cinci anotimpuri (2011) şi Cascada de nisip (2010), īncurajat fiind, probabil, şi de faptul că reviste ca „Arca", „Apostrof", „Luceafărul", „Acolada", „Oglinda literară" etc. şi-au deschis paginile cu generozitate creaţiilor sale...
citeşte

Mircea M. Pop
Secvenţe literare germane
Un volum jubiliar Ana Blandiana.
Īn Germania, la Berlin, cu sprijinul Fundaţiei „Fazit" s-a publicat volumul de eseuri Īntr-un han spaniol*, cu prilejul celei dea 70-a aniversări a Anei Blandiana. Frumos, emoţionant şi lăudabil gest. Volumul e constituit din două părţi, prima cuprinde 18 eseuri semnate de scriitoarea romāncă, iar partea a doua se deschide cu extrase dintr-o discuţie purtată de Ana Blandiana cu dr. Joachim Gauck, actual Preşedinte al Germaniei, cu prilejul inaugurării unei expoziţii īn Frankfurt am Main la 3 decembrie 1999.
citeşte




BIBLIOTHECA UNIVERSALIS

Jovan Zivlak
citeşte
 

GLOSE

Georgeta Moarcăs
Srečko Kosovel. Moartea expiatoare a unui poet

Traducerile de pīnă acum din poezia lui Srečko Kosovel – o selecţie de şapte poeme şi un mini-eseu critic īn Panorama poeziei universale contemporane a lui A. E. Baconsky din 1972, volumul Extazul morţii īn versiunea lui Radu Cīrneci, gīndit ca un florilegiu din poezia slovenului şi apărut la editura „Univers" īn 1975, īnsoţit de o scurtă prefaţ㠖 au privilegiat un profil accentuat expresionist al celui care s-a situat īnsă la intersecţia mai multor drumuri experimentale ale poeziei moderne. Argumentele aduse de cei doi traducători romāni consideră mai ales conjuncţia excepţională a vieţii şi a poeziei sale, ambele privite din punctul de vedere al unei morţi presimţite...
citeşte

 

CONTACT

Mircea Pora, Tour Eiffel, turiştii toamnei, proză scurtă, Editura “Paralela 45”, 2012
Cu toate că se īntāmplă rar să scrie ceva răscolitor şi fantastic, Mircea Pora ne derutează prin titlul şi coperta atractivă, turistică. Prozatorul are ceva din formula unui mare artizan al scrisului şi asta nu pentru că ar căuta cu orice chip modernitatea, ci pentru că o găseşte. Autorul posedă o directeţe a adresării care te copleşeşte prin fineţea confesiunii şi prin maniera de a “filma”, de a vizualiza povestea. De a scoate īn evidenţă detaliile inefabile, lucrurile ciudate, emoţiile unui promeneur solitaire. ..

citeşte

 

SEMNEAZĂ ĪN „ARCA” nr. 10-11-12/2012

citeşte

 

 

 

 

 

acasă