Revistă lunară de literatură, eseu, arte vizuale, muzică,
fondată în februarie 1990 la Arad

Anul XXIII, nr. 4-5-6 (265-266-267), 2012

despre noi
contact
arhiva
 


451 F
AHRENHEIT

 

index

O revistă de poezie, intitulată, cum altfel, „Poezia", e o apariţie binevenită, alături de mai vechiul „Poesis" şi mai noul „Poesis International". La o repede ochire peste numărul 1 / 2012, cu tema Poezie şi inspiraţie, vedem, alături de poeme semnate de poeţi mai cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi, la rubrica Arte poetice la români, fragmente din Sonetul – o Veneţie a poeziei, semnat de regretatul Gheorghe Tomozei, care, surpriză, învie în paginile revistei, prin menţionarea doar a anului naşterii...

citeşte
 

 

 

CRONICA LITERARĂ

Vasile Dan
Un testament poetic

Nicolae Prelipceanu este un lup singuratic în poezia română de astăzi. A scris, şi slavă Domnului, încă mai scrie în răspăr cu orice modă lirică, curent, direcţie ori trend sub prestigiul căruia se ascund, nu o dată, atîţia şi atîţia veleitari. Unii impresionant de prolifici. Temperament flegmatic, spirit ironic, dacă nu acid, semn al unei sagacităţi mereu la pîndă, neclintit în judecăţi nu doar literare ci şi morale, Nae e deopotrivă respectat, dar şi temut. De admiratori nu cred că poate fi vorba. ...
citeşte

 

Petru M. Haş
Mircea Ivănescu în dialoguri

În iulie se va împlini anul de când poetul Mircea Ivănescu nu mai răspunde la telefon, de când a dat cuvântul posterităţii, despre care nu ştiu ce credea, nu numai pentru că nu l-a întrebat nimeni, ci poate pentru că nici nu-l interesa. Nici nu ar fi fost politicos să-ntrebi pe cineva despre un asemenea fenomen cu durată nedefinită. ...

citeşte

 

 

Romulus Bucur
„o durere de ţăran alcoolic văcar"

Nu ştiu cine e Hutopilă, autorul volumului de faţă. Dacă aş fi avut mai mult timp de petrecut în Bucureşti, la Tîrgul Naţional al Cărţii de Poezie, poate l-aş fi întîlnit. Hutopilă e, de fapt, semnătura de pe copertă; pe pagina de titlu (ca şi în programul Tîrgului, de altfel, are şi un prenume: Matei).
O astfel de carte îţi poate pune întrebarea dacă poezia poate fi reinventată. Sau căutată acolo unde de obicei n-o caută nimeni. Şi dacă, la urma urmei, asta nu e acelaşi lucru
...

citeşte
 

 

Gheorghe Mocuţa
Gheorghe Schwartz: O fabuloasă istorie alternativă
Un detectiv al istoriei şi al întâmplărilor exemplare
În planul economiei ciclului romanesc şi după primele calcule ale autorului, proiectul Celor O Sută trebuia să cuprindă 8 volume, cifra emblematică a lui Gheorghe Schwartz, „infinitul său" greu de atins.
...

citeşte

 

DIALOG

„Metafizica se găseşte în dificultate, dar nu a murit: vremurile noastre îi ignoră şi măreţia, şi fragilitatea, dar mai mult măreţia decât fragilitatea"

Ciprian Vălcan şi Alin Tat în dialog cu
Vittorio Possenti

citeşte

 



ARTE  VIZUALE


Carmen Neamţu
Iată cum ursul devine mieluşel
Teatrul Clasic „Ioan Slavici" Arad – spectacolul Ursul, un scenariu după Cehov.
Regia Florin Covalciuc, cu actorii: Angela Petrean Varjasi, Ionel Bulbuc şi Florin Covalciuc; Decor: Laurian Popa; Costume: Diana Serghiuţă; Light design: Lucian Moga; Sound design: George Dancu;


D
upă Căsătoria de Cehov, actorul Florin Covalciuc revine, în calitate de regizor, cu „Ursul", spectacolul conceput pentru sala „Studio" a Teatrului Clasic „Ioan Slavici". Surprinzător pentru un actor, de înţeles însă, dacă bănuim în această ambiţie o insatisfacţie vizavi de regizorii titraţi care vizitează Aradul teatral în ultima vreme. ...
citeşte

 

Ioan Paul Colta
Stampa japoneză de la ukiyo-e la shin hanga - din Colecţia Adrian Ciceu. Scurtă cronică a unei expoziţii de excepţie

La Măgura/Moeciu lângă Braşov, într-un cadru idilic - pe un vârf de munte, într-un loc ce aminteşte în unele momente de peisajele picturilor Zen, am avut prilejul să-l cunosc, în urmă cu nişte ani, pe domnul Adrian Ciceu.
Domnia sa, mi-a destăinuit încă de la început pasiunea pentru spiritul şi arta Orientului Îndepărtat. La rândul meu, am fost rapid fascinat de principiile acestei arte (chineză şi japoneză), radical diferite de cele ale artei europene, care îmi erau la acel moment relativ necunoscute.
...
citeşte


Onisim Colta
SEMNificaţii la Palatele Brâncoveneşti

Între 11 martie şi 15 mai 2012 spaţiile Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti" Mogoşoaia, respectiv, şase săli ale Muzeului şi trei ale Cuhniei, au găzduit o amplă expoziţie de pictură, desen şi obiect întitulată „SEMNificaţii". După cum se exprima criticul de artă Mihai Plămădeală, în paginile „Observatorului Cultural" din 23 martie 2012, „prin asocierea enumerată (Onisim Colta, Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim, Silviu Oravitzan şi Dan Palade), dimensiuni şi lucrări expuse, este vorba despre unul dintre cele mai importante evenimente din sfera vizualului din ultimii ani"...
citeşte

 

ALBUM

Cinci artişti la Mogoşoaia
...
citeşte

 

PRO MUSICA

Johannes Waldmann
Wand, Celibidache, Bergel

Titlul pune cap la cap numele celor trei mari dirijori, filozofi ai muzicii, proveniţi din aceeaşi familie spirituală. Ei aparţin, tustrei, secolului trecut, în care au trăit şi au activat. Doi dintre ei, celebri acum, se bucură de o generală admiraţie şi recunoaştere. Günter Wand (născut la Elbestsfeld, în data de 7 ianuarie 1912, mort la Friburg, Elveţia, în 14 februarie 2002) şi Sergiu Celibidache (născut la Roman, în 11 iulie 1912, mort lângă Paris, în 14 august 1996) ar împlini, în acest an 2012, vârsta de o sută de ani. ....

citeşte




POEZIE

Lidia Dimkovska....
citeşte

 

Teodora Coman...
citeşte
 

Mihai Vieru...
citeşte
 

Mircea Stepan...
citeşte

 

Kenyeres Pál...
citeşte

 

Ana Pop Sîrbu...
citeşte



 

PROZĂ

Andrei Mocuţa
Hua Chi
Se spune că, atunci când sfinţii budişti doresc să se odihnească preţ de-o viaţă, aceştia renasc sub forma unor indivizi sărmani cu duhul, cu facultăţile mentale atrofiate, pe scurt oameni ce au pierdut complet simţul realităţii şi de la care nu se mai poate smulge nimic. Înţeleptul care a ales să poposească în carcasa fizică a lui Şercan se numeşte Hua Chi. Acesta din urmă a explicat într-un interviu, într-una din vieţile sale ulterioare, că pofta de globuri pământeşti a lui Şercan se datora unei încarnări anterioare într-un rege mongol, foarte avid de noi cuceriri teritoriale....
citeşte

 

RESTITUIRI

Lucian-Vasile Szabo
Slavici: geografii existenţiale dificile

În căutarea locului
În postura de jurnalist, Ioan Slavici este autorul unui număr impresionant de texte referitoare la relaţiile din­­tre naţionalităţi. Trimiterile sunt atât la cele din Austro-Ungaria, cât şi la cele din Regat. Sau de prin vecini. Preocupările vor fi legate de fixarea locului pentru români şi pentru ceilalţi: maghiari, germani, evrei, turci, ruşi, bulgari, sârbi...

citeşte



Ion Mierluţiu

Un „duet” tradiţionalist în spaţiul cultural interbelic arădean: „Hotarul” (mai 1933-1940) şi „Înnoirea” (15 septembrie 1937-1940)

Î
n această perioadă viaţa culturală a Aradului cunoaşte două momente distincte. În deceniul douăzeci apar revistele moderniste: „Fekete macska” (1922), „Genius” (1924), „Salonul literar” (1925) şi „Pe­riszkop” (1925).
...
citeşte
 

Iulian Negrilă
I.L. Caragiale – 100

I.L. Caragiale, alături de M. Eminescu, I. Creangă şi I. Slavici formează pleiada marilor personalităţi scriitoriceşti ale literaturii noastre clasice.
În opera sa, dramaturgul s-a ocupat de numeroase aspecte ale vieţii social-politice de la sfârşitul secolului al XIX-lea, literatura lui inspirându-se din faptele tuturor provinciilor româneşti..
.
citeşte

 

Simona-Grazia Dima
Zal şi ruga sa

Imediat după moartea subită a tatălui meu, pe o vreme geroasă, aidoma celei descrise în scrisorile sale din anul 1954, când era tot în Bucureşti, redactor la un prestigios periodic, am descoperit un plic cu poeme, atent păstrate lângă o relicvă ce-i era atât de scumpă: lămpaşul tatălui său, ceferist, om simplu, care promovase, prin merit, de la poziţia de acar până la cea de şef de tren în cadrul CFR Arad, dusă cu succes până la pensie...
citeşte

 

 

 

 


LECTURI  PARALELE

Lavinia Ionoaia
Feţele cenzurii – ieri şi azi

Cenzura este un fenomen cu tradiţie şi circulaţie internaţională. Orice cultură cunoaşte într-o formă sau alta experienţa cenzurii, dar aceasta devine realmente un instrument cumplit şi evident represiv, de-abia în regimurile totalitare. Tocmai de aceea, memoria colectivă românească asociază cu uşurinţă cenzura terorii regimului comunist.

....
citeşte



Anca Giura
P(r)oza nouă a acelora „cu două patrii"

Confruntată la rândul său cu fenomenul globalizării, proza românească recentă a asimilat deplin tematica emigraţiei ca experienţă profund transformatoare a omului de azi. În perioada comunistă, emigraţia a fost un subiect literar tabu care a explodat, aşa cum se întâmplă îndeobşte cu marile cenzuri, pe parcursul anilor ’90. . ...
citeşte



Lucia Cuciureanu
Orice legătură cu realitatea nu este întâmplătoare

Pamfletarul/ pamfletistul nu e cu siguranţă un sastisit, nici un hîrşîit de viaţă, nu se distanţează de lume, devenind un resemnat. Nu fuge de real, ci încearcă să-l salveze din interior prin săgeţi ironice şi şarje de umor. Miza e şi vindecarea nădufului personal prin acel haz de necaz care implică o anumită nostalgie/ melancolie deghizată în cazul Floricăi Bud în vorbe şugubeţe, în bucuria de a aborda scrisul ca un joc. Întîmplările şi personajele sunt rupte din realitatea imediată a acestui secol în care totul se vinde.....
citeşte


Constantin Butunoi
Călător pus pe aventură

Intrând într-o cafenea, nu-mi amintesc cu precizie anul, poate ’92 sau ’93, din centrul Aradului, la o masă într-un grup de ziarişti, mi-a atras atenţia un tip cu sprâncene pronunţat conturate, cu mustaţă, cu o barbă în stare incipientă şi cu o privire pătrunzătoare. Nu ştiu prin ce împrejurări am ajuns la aceeaşi masă unde, pur şi simplu, am fost sedus de felul cum povestea întâmplări prin care trecuse, cu un aer ce nu lăsa loc dubiilor.....
citeşte


Constantin Butunoi
Lenea ridicată la rang de virtute

Ca o simplă trecere în revistă a prozei arădene actuale vom constata, cu uşurinţă, cantitatea redusă a prozei umoristice. Un gen de umor, am zice urmuzian, întâlnim în unele scrieri ale cunoscutului prozator Gheorghe Schwartz iar de factură clasică găsim în cele ale lui Horia Şt. Simon, mai puţin cunoscut dar care joacă, se pare, singur pe această scenă. Cartea lui Radu Cazan, actor arădean, intitulată Dorm, deci exist, Editura „Vasile Goldiş " University Press, Arad, 2011 .
...
citeşte


Constantin Butunoi
Cartea hibrid
Cartea lui Daniel Săuca, intitulată Clopotele raiului, Editura „Eikon", Cluj-Napoca, 2012, surprinde cel puţin prin trei lucruri: acel clopot în prelungirea craniului de pe copertă, prefaţa şi postfaţa, cronici literare ale cărţilor precedente semnate de Al.Cistelecan şi respectiv de Viorel Mureşan şi prezenţa, să zicem curioasă, a unor interviuri într-o carte de poezie chiar dacă intervievaţii sunt Ioan Es. Pop, Mircea Dinescu şi Ioan Moldovan.....
citeşte



Petru M. Haş
Vrăjitorii Cavalerului din La Mancha

Ca să mai ieşim la aer din atmosfera criticii literare actuale, de altfel pe cât de sârguincioasă pe atât de exhibiţionistă şi acronică, am rătăci prin vremea zăpezilor de „odinioară", vremea lui Cervantes Saavedra şi a canonicului franciscan, doctorul François Rabelais.
Cu certitudine, doar vrăjitorii lui don Quijote i-au transformat pe călătorii din „autobuzul" Norei Iuga în cocoşaţi şi toate cele, pe când ei sunt în realitate poeţi, librari şi prinţese, domni şi doamne în toată firea.
.....
citeşte



Petru M. Haş
Împrejurul unui debut sau Poezia la răscruce

Se pot pune tot felul de întrebări în legătură cu poezia, după cum, în mod firesc, se pot da răspunsuri. Că, vorba vine! nu este întrebare fără răspuns. Ba da. La ora actuală, nu mai ştie nimeni ce este poezia. Fericit era Croce că ştia. Poate să vină cineva să spună: – Păi, să vedeţi, poezia este ceva… ce fac eu acuma. – Mda. Sau am putea spune că poezia este ceea ce nu este sau, pur şi simplu: Poezia nu este. Poezia a fost, dar nu mai este.
...
.
citeşte


Petru M. Haş
Sfânta Tereza de Avila şi „monahia" Elisabeta

Primăvară în octombrie
de Elisabeta Chişa e o specie literară complicată: roman de formaţie, jurnal de lectură, dar, mai ales, roman de dragoste, stil secolul al optsprezecelea. Romanul este o specie proteică, include tot ce vrei, chiar jurnalul. E roman pentru că e ficţiune, jurnalul e al unui personaj: Denisa. E roman de formaţie, pentru că personajul face jurnal de lectură, ne iniţiază în lecturile sale, din scriitori, poeţi, filosofi, sfinţi, corespondenţă etc..
..
citeşte



Ioan Matiuţ
Tratat despre normalitate

Lazăr Faur este un cunoscut om de televiziune arădean, naufragiat în jurnalistică din literatură. Poet, autor a două cărţi de versuri Omul din clepsidră şi Poezia cacademică, colaborator al mai multor reviste de cultură ca autor de recenzii literare, Lazăr Faur abandonează literatura pentru mirajul jurnalismului, asemeni multor scriitori contemporani. Cartea sa apărută recent se numeşte Normalitatea – ultimul vis şi este o reacţie a autorului la fenomenele sociale, politice şi economice ale timpului pe care îl trăim.
..
citeşte



Mircea M. Pop
Secvenţe literare germane
Un nou volum de poezii în germană
Viorelei Codreanu Tiron, născută în 1954 la Bârlad, autoarea mai multor volume de versuri, precum Zidire în cer, Anotimpuri ostile, Ochii somnului – darul iubirii, Vraj-B-a clipei, unele traduse în maghiară, rusă şi albaneză i-a apărut volumul bilingv cu titlu ciudat, Fără titlu / Ohne Titel* la Editura „Amanda Edit" din Bucureşti, carte apărută în colaborare cu Fundaţia Culturală Est-Vest.
..
citeşte


 

BOOKLEE

Lia Faur
Reţetă de interviuri

Uneori, întâlnirea cu o femeie poate fi mai bogată în emoţii decât întâlnirea cu un bărbat. După câteva e-mailuri şi mesaje schimbate pe facebook, Ioana Revnic mi-a trimis, prin poştă, cartea sa Dresură de lei. M-am gândit imediat că e un titlu ales ca să-i remarce talentul de „îmblânzitoare", mai ales după ce am văzut pe cine „îmblânzise". I-am răspuns cu un alt e-mail, lăudându-i coperta care e, într-adevăr, reuşită şi promiţându-i că voi citi cartea. Habar nu aveam cu cine vorbesc, fata era plăcută şi politicoasă, poate puţin prea politicoasă, în mesajele trimise îmi vorbea cu „dumneavoastră", ceea ce mă cam enerva şi, în plus, părea că ar şti ceva despre mine, ceva ce eu nu ştiu.
..
citeşte



BIBLIOTHECA UNIVERSALIS

Fulgencio Martínez
Născut la Murcia, Spania, în 1960, şi-a construit o carieră de universitar şi scriitor. Este absolvent de filosofie şi litere al Universităţii Autonome din Madrid. A publicat volumele de versuri Trisagio (Trisagion), La docta ignorancia (Docta ignoranţă), La baraja de Andrés Acedo (Partida lui Andrés Acedo), Nueve para Alfeo (Nouă pentru Alfeo), iar recent, în 2010, El cuerpo del día (Corpul zilei). Spre a-şi contrazice profilul comod şi previzibil de cadru didactic al Institutului Miguel de Cervantes, unde predă filosofia
...
citeşte



GLOSE

Radu Ciobanu
Glose la Pessoa
Mai corect spus, glosele de faţă se referă doar la Cartea neliniştirii* a lui Fernando Pessoa, opera sa capitală, bizară şi seducătoare, tulburătoare şi contrariantă, cred că unică în literatura lumii. Imposibil de arondat la vreo specie, ea însăşi constituindu-se într-o specie sui generis, hibridă. Am citit-o - 612 pagini! - greu, dar ireversibil captivat, în timp ce-mi dedicam virtualele aplauze în mod egal geniului straniu al autorului şi admirabilului Dinu Flămând, cel ce a dus la bun sfârşit această traducere, cu tot aparatul aferent, care, prin volum, dificultate şi durată, „sparie gândul". ..
citeşte


 

CONTACT

Simona-Grazia Dima, Blândeţea scorpionului, Editura „Ideea Europeană", 2011
Poetă, eseistă, cercetătoare şi traducătoare, Simona-Grazia Dima nu a rezistat tentaţiei de a scrie despre cărţile colegilor ei şi nu numai.
....
citeşte

 

CONFIRMARE  DE  PRIMIRE

I. CĂRŢI
Ovidiu Pecican, BOKIA, „roman foileton realist postsocialist, adică telemanelă de tranziţie cu apariţie zilnică în noile media", editura „Tracus Arte", 2011, 260 p.
Nicolae Coande, VorbaIago, antologie de versuri, postfaţă de Al Cistelecan, Editura „Măiastra", Tg.-Jiu, 2012, 134 p.

.....
citeşte

 

SEMNEAZĂ ÎN NR. 4-5-6  \ 2012
citeşte

 

acasă