Revistă lunară de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad

Anul XXV, nr. 4-5-6 (289-290-291), 2014

despre noi
contact
arhiva
 

 

Poezie

POEŢI MAGHIARI DE ASTĂZI

 

Géza Szőcs

 

 

Te naşti în timp util mereu

 

Să fiu ceasornic ori ceasornicar?

m-ai iubi mai bine, dac-aş fi altul, mai altfel;

unul cu cancer laringean;

ori întotdeauna euforic,

sau să zicem: profesionist de dans;

să fiu mujic? ori muzician?

M-ai iubi un pic mai mult

dacă m-aş freca cu miere?

sau cu mărar? ori praf de puşcă?

inima, de a fi iubit mai mult,

astfel de planuri secrete pregăteşte.

Ţi-e uşor.

Eşti iubită aşa cum eşti.

Uşurime, ce mai.

Să te naşti într-un moment prielnic.

Sunt cu ochii pe tine.

Te naşti în timp potrivit:

înainte de Sfântu Ivan,

în perioada solstiţiului de vară.

 

 

Quatro

 

cine mormăie cine ciocăneşte ce-i cântecul acesta

cine bocăneşte cine cântă la izvoare

fluierături

ce-i fluierătura asta pe la izvoare

ce-i ciocănitul cântecul fluieratul pe la izvoare

de unde vine lumina lunii cine cântă

în lumina renovată a nopţii

un bătrân cântă în poiana de lângă izvor

cu dalta în mână cântă bătrânul pe la izvoare

piatră funerară ciopleşte bătrânul

piatră funerară ciopleşte şi cântă

 

 

Trăgând cu ochiul printr-un mac

 

În districtul lacurilor sus sus draga mea

col’ la iezere a-nceput să cadă

                                 zăpada

                                     ştii

unde genţiane-tunuri încă de ieri

seară

ca injecţii albaştri

ne-au copt pân la oase

                       

în părul tău inimioara mea foşneşte vara

trece prin faţa ta strălucind

                                neînchipuit

dar în pădure e zarvă de cocoşi de munte

în zăpada proaspăt căzută mâine

         vântul vine la casa noastră

         vânt loveşte casa-n ceafă

în ceafă şi-n frunte

ghemuit în mijlocul casei

uşa se leagănă larg deschisă

şi casa mâine: va fi purtată de

vârtej teribil explodând

lebede şi păpuşi din cârpă  

derulând pe cer prin spaţiu

Iar noi prin zăpada căzută mâine −

Maci ridică capul în jurul nostru:

   cei de jos

ne urmăresc prin mac-periscoape

 

 

Unde se găseşte cel mai
mare copac de pe continent?

 

Într-o zi cineva îţi va trimite o telegramă

şi tu vei pune întrebări la unul la altul

cine ţi-a trimis oare cui îi este dor de tine:

mi-ai trimis tu? Nu tu mi-ai trimis?

din fereastra deschisă a telegrafului

îţi străluceşte un ochi verzui:

cine se uită la mine? în lumina densă pământeană

cine scaldă botul roşcat păros,

Cine mă cheamă oare? Ce fel de om-vulpe:

să căutăm împreună cel mai mare copac

de pe continentul numit Europa

 

 

În traducerea lui

Attila F. Balázs

 

 

inapoi la sumar