Revistă lunară de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad

Anul XXV, nr. 4-5-6 (289-290-291), 2014

despre noi
contact
arhiva
 

 

Restituiri

 

Iulian Negrilă

 

Nerva Hodoş (1869-1913)

 

Numele său e legat de Bibliografia românească veche, lucrare de referinţă, semnată cu Ion Bianu şi publicată în trei volume între 1903 şi 1912, cuprinzând publicaţiile din anii 1508-1817.

A fost fiul lui Iosif Hodoş, membru al Academiei şi al Anei, fiica lui Simion Balint, participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania. A fost frate cu Enea Hodoş şi Alexandru Hodoş (Ion Gorun).

Din 1871 este angajat ca bibliotecar la Academia Română, iar în 1903/ 1904 înfiinţează „Revista bibliografică".

A avut o bogată corespondenţă cu contemporanii săi, pe teme culturale, fiind în discuţie diferite cărţi vechi. O scrisoare în acest sens este cea expediată lui Iulian Marţian (1867-1937) Acesta a urmat şcoala militară de Stat din Sibiu. A fost maior , dar şi-a continuat cercetările în domeniul istoriei L-a interesat mai ales arheologia Transilvaniei de pe Valea Someşului Mare, colecţionând manuscrise, cărţi, obiecte de artă etc.

Cu acestea a înfiinţat un muzeu. A redactat „Arhiva Someşană", în care se publică studii şi articole semnate de el.

Opera sa se ridică la peste patruzeci de lucrări.

În 1933, Academia Română l-a ales membru de onoare al Academiei Române.

Scrisoarea în discuţie, expediată lui Iulian Marţian nu este datată:

„Iubite amice,

La primirea scrisorii tale îndată ţi-am şi trimis un lexicon slavo-român. Nu ştiu încă dacă l-ai primit.

În ceea ce priveşte gravurile, una din ele se găseşte şi la noi. Celelalte trei ar fi bine dacă le-ai putea ceda Academiei, deoarece s-ar mai completa colecţia de Horiana care e deja destul de frumoasă. De asemenea, ar fi bine să te hotărăşti şi pentru Sobornicul slavonesc.

Mi-am adus aminte că ai exprimat dorinţa de a avea Marele Dicţionar geografic. Am pus să se completeze un exemplar şi peste o săptămână îl voi şi trimite pe adresa ta.

Dacă nu te poţi hotărî pentru gravuri, putem să-ţi trimitem copii fotografice, iar dacă nu – se înţelege de la sine, cărţile le vom restitui.

Din publicaţiile Academiei ţi se poate da orice vrei , numai să mai existe exemplare disponibile. Îţi voi trimite un catalog, deodată cu Dicţionarul geografic, pentru ca să vezi de ce ai putea avea nevoie.

Pe aici a fost foc şi pârjol. Din fericire totul reintră în linişte şi viaţa începe iar să fie normală.

Noi avem sesiune generală, adică şedinţe zilnice cu membri veniţi de afară. Se discută organizaţie, premii, bugete etc., dar se pierde şi multă vreme în frământări zadarnice. În curând mai multe şi mai pe larg.

Cu frăţească dragoste, Nerva Hodoş"

O altă scrisoare, cercetată de noi, este o înştiinţare:

„3/16 septembrie 1906

Frate Iuliene,

Amicul meu, Alexanndru Lăpădatu, despre care ve fi auzit desigur vorbindu-se face o călătorie prin părţile voastre. Te rog să-i dai într-ajutor cu amabilitatea ta cunoscută şi cu tezaurele tale.

Am auzit că dl. Moisil are să-mi comunice ceva din partea ta, dar n-am dat ochii cu dânsul.

Complimente prietenilor de acolo şi în special profesorilor şi amabilului director.

Al tău, Nerva Hodoş"

Scrisoarea următoare se referă la cartea slavonească:

„Bucureşti, 5/18 1907

Dragă căpitane,

Te rog să mă ierţi că îţi scriu aşa de târziu, dar afacerile de serviciu şi încurcăturile personale m-au reţinut până acum. Sper că ai primit foaia din cartea slavonească pe care ţi-a trimis-o Bianu. D-sa îmi spune că a rătăcit scrisoarea ta şi nu mai ştie ce publicaţii ale Academiei ai cerut. Care să fie oare cauza?

Te rog să-mi scrii cât de repede şi cărţile ţi se vor trimite îndată. Ce ai făcut cu lucrarea ta cea mare. Dacă ai publicat-o în vreo revistă străină, te rog să mă înştiinţezi ca să ne-o procurăm. Nu mai tărăgăna lucrurile, uite că îmbătrânim şi se poată întâmpla să ne pară odată rău că n-am început mai devreme. Îţi vorbesc din experienţă.

Mi-a părut rău de plecarea ta bruscă din Bucureşti. Aş fi vrut să putem vorbi mai multă vreme despre vechiturile care îţi sunt aşa de scumpe şi să mai facem planuri de viitor.

Te rog scrie-mi o scrisoare lungă în care să-mi spui ce mai lucrezi şi ce ai mai găsit pentru noi.

Bianu îţi trimite complimentele sale, iar eu te rog să prezinţi pe ale mele amicilor Gheţie sen. şi jun. şi Şotropa, precum şi simpaticului solgăbirău Vârtic. Iar tu primeşte o frăţească strângere de mână de la al tău devotat,

Nerva Hodoş

P.S. Ar fi bine să ne dai cartea slavonească nouă, căci aşa izolată cum e, pierde din valoare, pe când alături de celelalte, ar câştiga. Ce zici ?"

O ultimă scrisoare cercetată, din acest set, este cea referitoare la stampele pe care le-a dăruit Academiei:

„Bucureşti, 16/29 martie 1907

Iubite amice,

Primeşte mulţumiri pentru stampele pe care le-ai dăruit Academiei.

Sbornicul îl aşteptam cu nerăbdare şi imediat după primire îţi vom trimite partea din colecţia documentelor Hurmuzachi care cuprinde actele până la 1300, după cum zici. Nu uita să pui la loc foaia de la început. Retipărirea pravilei de la Govora este cu desvârşire sleită. Nu se mai nici la noi, nici în librării. E puţin probabil ca manuscriptul tău să fie o copie după aceasta, deoarece sunt prea apropiate ca date: 160 şi 1641.

Ar fi bine să o trimiteţi aici ca să o putem compara cu ceea ce avem noi şi cu ceea ce ştim că mai există în această direcţie. Notiţa bibliografică din „Răvaşul" n-am văzut-o, fiindcă tocmai acel număr (15) nu ne-a venit. Trimite-mi un exemplar sau scrie amicului Dăianu să-mi trimită unul.

Am început tipărirea fasc. 3 a vol.II din Bibliografie. Îndată ce fascicolul al II din Bibliografie. Îndată ce fascicolul va fi gata îţi voi trimite un exemplar.

În aşteptarea răspunsului tău grabnic, te salut cu dragoste frăţească, Nerva Hodoş"

(Scrisorile au fost cercetate la Arhivele Statului din Bistriţa Năsăud. Fond Virgil Şotropa, Pachetul I, Dosar 16, filele 23, 24, 25-26, 27, 28).

 

 

inapoi la sumar