CONTACT

Adrian Lăcătuş, Experimentul literar în proza românească postbelică şi contemporană. O perspectivă cognitivă şi comparată, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, 2013

Lucrarea universitarului braşovean Adrian Lăcătuş, Experimentul literar în proza românească postbelică şi contemporană. O perspectivă cognitivă şi comparată se remarcă prin precizie şi originalitate. E vorba de un studiu realizat în cadrul proiectului „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”. Studiul oferă specialistului un interesant raport al ultimilor două decenii de comunism românesc. Folosind o bibliografie actualizată din domeniul literaturii şi al filosofiei, specialistul în modernitatea conservatoare europeană face o analiză succintă a prozei experimentale româneşti a anilor '80, pornind de la teoria estetică a lui Adorno, aplicată literaturii estului european. Autorul se ghidează după caracterul istoric şi după ideea autonomiei în artă a unor opere, care au traversat ideologia unui comunism tolerat şi parţial recunoscut de democraţiile occidentale. Ilustrând cu ideile unor opere ale lui Peter Esterhazy şi Herta Müller, dar şi cu unele derivate din proza lui Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun şi Gheorghe Iova, autorul studiului percepe literatura experimentală drept „o artă combinatorie evazionistă” care ne relevă prin conţinutul şi ideile sale „specificul ireductibil al unei experienţe istorice neasimilate şi remanente”. Evident că autorul nu putea ocoli raportarea experimentului literar la ideea unui postmodernism românesc, („niciodată suficient definit”) prin studiile lui I. B. Lefter, Magda Cârneci şi Mircea Cărtărescu sau Alexandru Muşina. Miezul demonstraţiei îl constituie capitolele referitoare la proza lui Gheorghe Crăciun („Sensul experimentului în literatura lui Gh. Crăciun”), Gheorghe Iova („Experimentul în plină desfăşurare”) şi la romanele scriitorilor germani din România („Romanul comunităţii şi proza individuaţiei. Tensiunile autonomiei în romanele scriitorilor germani din România”). Nu putem ignora paginile referitoare la criticul Cornel Ungureanu, considerat „un model al abrodării periferiilor literare” şi iniţiator al unui „policentrism cultural” în cadrul manifestărilor proiectului timişorean „A Treia Europă”.

(****)

N.R. Notarea s-a făcut de la (*) la (*****) în funcţie de aprecierea valorică.