logo

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad.

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

logo

 

RESTITUIRI

 

Gheorghe Mocuţa

 

 

Ivan Miroslav Ambruš – 65

 

S-a născut la Nădlac în data de 24 iunie 1950. Studii: Şcoala primară, gimnaziul şi liceul în oraşul natal; Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de chi mie, specialitatea fizică-chimie. Activitatea: profesor de chimie la Grupul şcolar „Jozef Gregor Tajovský” din Nădlac, judeţul Arad. Debut în presă cu poezii în limba slovacă în revista „Matičné čítanie”. Colaborări în presă: în România: „Orizont”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Arca”, „Poesis”, „Poezia”, „Dolnozemský Slovák”, „Naše snahy” etc. În Slovacia: „Romboid”, „Slovenské pohľady”, „Slovensko”. În Serbia: „Nový život”, Vzlet”, „Rovina”. În Ungaria: „Ľudové Noviny” etc. Poezia lui Ivan Miroslav Ambruš a fost tradusă în limbile: română, maghiară, germană, ucraineană, esperanto. Premii: pentru volumul Básne z tmavej komory (Poezii din camera întunecată), Premiul Uniunii Scriitorilor din România, secţia minorităţi naţionale; pentru volumul Básnikove rany (Rănile poetului), 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Arad. Membru al Uniunii scriitorilor din România din anul 1991, membru de onoare al Asociaţiei Scriitorilor Slovaci din Slovacia din anul 1992; preşedinte al Societăţii Culturale şi Ştiinţifice Ivan Krasko din Nădlac; membru al Cenaclului literar „Ondrej Štefanko” din Nădlac, distins recent cu Marea medalie a Sf. Gorazd din partea Republicii Slovace (2015).

Versurile lui Ivan Miroslav Ambruš din antologia În linişte ninge cu cuvânt, 1997, sugerează o tensiune interioară, o luptă care se dă în conştiinţa omului de ştiinţă, blindat de legi şi canoane, dar atras irezistibil spre meditaţie şi spre spectrul „curgerii fireşti” a lucrurilor. Profesorul de chimie din Nădlac e în egală măsură preocupat de „perceperea formelor primare” ale lumii ca şi de magia ochiului interior. Legile imuabile ale ştiinţei cedează în faţa logicii poetului care încearcă să prindă coordonatele fiinţei în cuvinte. Se ajunge la o perseverentă meditaţie asupra lumii, sintetizată în poemul O fabulaţiedespre precizia lumii: „Aici toate profeţiile s-au adeverit/ exacta contopire a clipelor/ se depozitează-n mulţimea timpului/ firele de nisip din clepsidră/ ne ameninţă cu muchiile tăioase/ aici legile sie-şi poruncesc.” În fond o gândire echilibrată, o bună-cuviinţă melancolică de a pune de acord aspiraţiile fiinţei cu ordinea lumii. Şi, de ce nu, o punere în ecuaţie a poeziei, ca element al unei noi ordini ce vine dinspre fiinţă. Semne de exclamare (secţiunea ce reproduce poemele din volumul Fecioara nopţii, 1984) a deschis perspectiva unei sensibilităţi aplecate spre filosofia mirării, a admiraţiei. Poemul Căutarea disperată demonstrează un efort de înnoire a liricii cu mijloacele ştiinţei văzută ca o perpetuă imitaţie. Clipele cuvintelor, 1987, este al doilea experiment poetic realizat împreună cu Ondrej Stefanko. El se bazează pe o nouă căutare a cuvântului, a sensului. De la un poem la altul, cuvântul devine vehiculul neliniştii care l-a cuprins pe poet. Obsesia zăpezii, a ninsorii sau a iernii (un poem se intitulează chiar Poetul şi iarna) îl cantonează pe poet în zona temperamentală a nordicilor care şlefuiesc versurile, cizelându-şi simţurile („sensibilitatea ţi-ai cultivat-o lângă o bucăţică de cristal”), refuzând lecţia domnului Prévert şi inventând o ştiinţă nouă „despre zăpadă (…)/ despre paşii în zăpadă despre iubirea în zăpadă.” Demonul comparaţiei şi al ştiinţei, al asociaţiilor şi al calculului stabileşte în cele din urmă un raport necesar între poezie şi zăpadă: „Esenţa poeziei este zăpada.” Situarea poetului „în interiorul închipuirii” sau „în lăuntrul poeziei” îl obligă să se raporteze la mistica sufletului slav, unde vina şi zbuciumul conştiinţei ocupă un loc important şi devine un pretext al creaţiei. Poemele publicate în 1996, nimic nu va fi ca înainte, continuă explorarea poetică şi raportarea creaţiei la adevăr şi libertate în intervalul tulbure al tranziţiei, în condiţiile în care poetul devine un soldat „care sigur/ a declarat război imperiului de cuvinte”. Imaginea căutării idealului, „cu mâna/ într-un cuib de viespi” sau aceea a existenţei „în măruntaiele calului troian” spun totul despre efortul de elaborare al creaţiei. Poet de o originalitate indubitabilă care îi vine din percepţia lumii prin monoclul omului de ştiinţă I. M. Ambru š este un reprezentant onorabil al vitalităţii şi moralei specifice fenomenului nădlăcan.

Datorită disponibilităţilor sale lingvistice s-a afirmat ca poet bilingv, scriind direct în limba română (Sonată pentru o mierlă de cristal, 2005). Este, de asemenea, autor de versuri pentru copii, proză scurtă şi al unor volume de publicistică.

 

CĂRŢI PUBLICATE:

În limba slovacă: Dva hlasy (Două voci) împreună cu Ondrej Štefanko, Bratislava, 1977; Za cenu žitia (Cu preţul vieţii), Editura Kriterion, Bucureşti, 1981; Dievča noci (Fata nopţii), Editura Kriterion, Bucureşti, 1984; Dva hlasy ii (Două voci, II) – împreună cu Ondrej Ştefanko, Editura Kriterion, Bucureşti, 1987; Básne z tmavej komory (Poezii din camera întunecată), Editura Ivan Krasko, Nădlac, 1996; Grafické znázornenie lásky (Reprezentarea grafică a evoluţiei iubirii), Editura Kriterion, Bucureşti, 1994; Odvtedy ťa hľadám (De atunci te caut), Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2000; Poldruha kila anjela (Un kil jumătate de înger), Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2001; Básnikove rany (Rănile poetului), Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2004; Klesanie do úsmevu (Căderea în surâs), Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2007 premiul Filialei Arad USR), Kým báseň nevykríkne (Până când poemul nu va scoate un strigăt), 2010 – premiul Filialei Arad USR, Básnické zátišie(Refugiul poeziei, 2013)

În limba română: Sonată pentru o mierlă de cristal, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2005.

Traduse în limba română: Confesiuni pe un papirus, antologie, traducere: Corneliu Barborică, Editura Kriterion, Bucureşti 1991; În linişte ninge cu cuvânt, traducere Ondrej Štefanko, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 1997.

REFERINŢE CRITICE: în volume: Peter Andruška, Literárna tvorba národnostných menšín,Slovacia, 2000; Dagmar Maria Anoca, Slovenska literatura v Rumunsku, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2002; Florin Bănescu, Muşchetarii Câmpiei de vest, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2000; Gheorghe Mocuţa, Pe aceeaşi Arcă, Editura Mirador, 2001; Corneliu Barborică, Lirică slovacă, de la începuturi până azi, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2002; Michal Harpao, Texty a contexty, Bratislava, 2004; DSA s.v., DSB s.v.