CONTACT

Daniel Săuca, La centru prin nord-vest, Editura „Școala Ardeleană”, 2015

Retras în Zalăul muncilor şi zilelor sale, Daniel Săuca simte în tot ce scrie, dar mai ales în notaţiile din jurnal, fascinaţia centrului în dialogul pe care îl construieşte cu ideile altora. Existenţa intelectualului intră în vibraţie cu lecturile zilnice întâmplătoare, într-o atmosferă sufocată de „inactivitate”. Senzaţia inactivităţii într-o lume pragmatică şi insensibilă la vocaţia spirituală, îi provoacă nelinişte şi întrebări legitime, dincolo de ordine şi de sistem. Expresia frustă, directeţea discursului ne trimite la un alt titlu care sugerează starea sa de spirit: Tranşee & şantiere. Pasiunea pentru literatură, fotbal, muzică şi film e copleşitoare şi se amestecă cu gândurile ce vin din zona ameninţării neantului, a accidentului fatal sau a supravieţuirii. E revolta omului de prisos al zilelor noastre într-o lume a suferinţei, a tentaţiilor şi a matketingului apocaliptic:

„M-am săturat iremediabil de supravieţuirea mizeră într-un târg de provincie (greţoasă), având universul întins preţ de câteva sute de metri, între un pat conjugal (şi masă de scris) şi un birou (şi principala masă de scris). Temător, prea temător, nu am mers niciodată până la capăt. (…) Speranţa că lumea se va schimba datorită Bisericii, a schimbărilor provocate de noile mind games ale Bisericii. Propagandiştii durerii. Ar fi bine să existe propagandiştii bunului-simţ. Îi văd tot mai puţin. Oboseală cronică. Supra-vieţuire. Poate sub-vieţuirea.” Și dincolo de obsesiile de multe ori paralizante în faţa realităţii ostile descoperim fiinţa speriată „de încleştarea cu sfârşitul (continuu)”. Sunt însemnări zilnice dintr-o lume a dispreţului. După ritmul andantino al jurnalului volumul se încheie cu o duzină de poeme intitulate In modo di marcia funebre. Poemele gării din Dej ne introduc în atmosfera şi orizontul iluziilor şi căutărilor omului solitar, introvertit, crispat, aflat, în disperare de cauză, mereu pe drum. Fie şi spre un centru utopic pe care se iluzionează să îl caute atât în poezie cât şi în jurnal.

(***)

N.R. Notarea s-a făcut de la (*) la (*****) în funcţie de aprecierea valorică.