CONTACT

Mircea Petean, La drum, Editura Limes, 2016

Farmecul scriiturii lui Mircea Petean nu se lasă descoperit la prima lectură, cum nici farmecul omului la prima întâlnire. Ardelean rânzos cu limbă ascuţită, iubeşte la fel de mult viaţa şi literatura. Pe care le trădează, inevitabil, una în favoarea celeilalte. Nu se dă în vânt după experimente, deşi le mai practică, e direct, tăios, uneori antipatic. Ai zice că nu ţine la imagine, e abrupt, contondent, indiferent. Avantajul jurnalului de călătorie e că poate fi deschis la orice pagină, e o carte de nisip şi reţine nu doar itinerarul unui autor/ călător încercat, locurile, oamenii în general, ci fragmente de timp (timpul trăirii) şi imagini decupate din viaţă care ne arată cât de mult vibrează cu acel paysage d'âme, originar. Oriunde s-ar afla (în Italia, Franţa, Vietnam) e lipsit de complexe şi se adaptează la situaţii, ba chiar ia o distanţă faţă de ceilalţi, notând sec şi ironic nu doar întâlnirile cu oamenii ci şi cu cărţile lor, penetrând adesea cu un soi de cabotinism trucat, straturile ce-l despart de lume şi de înţelesurile ei. E pătrunzător, curios, iscoditor. Unde nu gândeai acolo îl aflai. Şi asta pentru că mintea îi umblă mai mult decât bietele simţuri. E, aici, un alt Nicanor, un sedentar învins de dorul de ducă, un călător de profesie care „gândeşte cu voce tare”.

(****)

N.R. Notarea s-a făcut de la (*) la (*****) în funcţie de aprecierea valorică.