logo

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad.

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

logo

 

CONTACT

 

Ion Căliman, Imagini şi simboluri animaliere în colinde, Editura Mirton, Timişoara, 2016

Este cunoscută preocuparea lui Ion Căliman pentru definirea arealului etnografic din Nord-Estul Banatului. Profesor, poet, eseist, este preocupat de promovarea acestui spaţiu situat la interferenţa dintre Ţinutul Hunedoarei, Ţara Zarandului şi Banatul Timişului. Această lucrare, în egală măsură o culegere de colinde din zona Făgetului, este, prin introducerea lucrării, un studiu extrem de bine documentat asupra simbolurilor animaliere în datinile şi eresurile care stau la baza civilizaţiilor de peste tot. Folcloristul Ion Căliman este de astă dată un teoretician, un antropolog, care degajă o solidă transpunere a mediului etnografic local între meridianele cercetărilor consacrate ale multor, importanţi, cercetători etnologi, antropologi străini şi români. Dintre simbolurile consacrate, autorul studiului introductiv se opreşte asupra cerbului, acesta fiind cel mai vizibil, cel mai complex şi mai conturat, nu numai în palierul folclorului, ci şi un simbol al multor forme de viaţă rurală. Este remarcabilă observaţia că prestigiul cerbului în folclorul românesc este ieşit din comun, „primele atribuţii care îi conferă acest prestigiu ar fi inversarea procesului de hrănire, în sensul că în loc să îşi caute hrana, acest animal o primeşte direct, deoarece codrul îşi apleacă ramurile şi îi oferă mugurii cruzi. În acelaşi timp, cerbul şi ciuta sunt imaginaţi ca umblând prin locuri inaccesibile omului, deci interzise acestuia, de fapt locuri fabuloase, cu dimensiuni şi ecouri mitice” (p. 33). Cerbul, alături de alte animale (bourul, leul), este un simbol comun ţinuturilor învecinate (Valea Mureşului, Arad sau Ţinutul Pădurenilor, Hunedoara) şi reprezintă un liant pentru alte eresuri şi datini ale acelor locuri. Dubele sunt printre cele mai pregnante. Ion Căliman dovedeşte, cu asupra de măsură, că acest obicei legitimează perenitatea simbolurilor animalere din folclorul românesc.

(***)

 

N.R. Notarea s-a făcut de la (*) la (*****) în funcţie de aprecierea valorică.