LECTURI PARALELE
Ioan Tuleu
istoric, Arad
Satul Nadăş de la poalele Debelagorei*
Profesorul universitar Ioan Biriş face parte dintre personalităţile bine cunoscute în mediul academic românesc prin intermediul studiilor şi cărţilor publicate în domeniile filozofiei şi sociologiei. S-a remarcat şi ca un excelent dascăl la Universitatea de Vest din Timişoara şi la universităţile din Arad, modelând şi instruind numeroşi învăţăcei care i-au călcat apoi pe urme. A rămas constant în această sferă de activitate, deşi calitatea de jurnalist de la începuturile scrisului său l-au îndemnat să scrie, sporadic cei drept, şi articole de presă pe diverse teme culturale.
Dar Ioan Biriş nu a uitat niciodată satul natal, Nadăş, de unde a pornit să „cucerească” lumea, întorcându-se mereu acasă, la oamenii în mijlocul cărora s-a format, străbătând văile, urcând pe culmile dealurilor, împărtăşindu-se din poveştile locurilor, înregistrând fapte şi întâmplări demne de a fi transmise mai departe prin scris. Ceea ce a şi făcut, mânat de dragostea faţă de tot ce a lăsat acolo între dealurile molcome ale Zărandului. Astfel s-a născut lucrarea monografică intitulată Nadăş – Ţara Zărandului – judeţul Arad (monografie), care a fost lansată la începutul lui aprilie în biserica ortodoxă din satul natal, plină ochi de sătenii interesaţi să-şi cunoască istoria, să mulţumească în acest fel autorului care s-a ridicat din rândul lor şi a făcut cunoscută astfel o aşezare care, deşi oarecum izolată, a fost şi este pe deplin integrată spaţiului românesc.
Monografia de faţă autorul o integrează unor scrieri asemănătoare care vin pe tradiţia şcolii monografice iniţiată de Dimitrie Gusti şi aceasta se observă şi din modul de abordare a întregului material documentar adunat în cursul documentării. Ioan Biriş respectă structura clasică a lucrărilor de acest gen, începând cartea cu capitolul care tratează „Cadrul natural. Satul Nadăş de la poalele Debelagorei” şi continuând cu „Repera istorice”, „Economia” şi în continuare alte capitole care abordează evoluţia populaţiei, biserica, şcoala, sănătatea, cultura şi civilizaţia tradiţională, personalităţile, încheind cu două scrieri nemaiîntâlnite până acum la alţi autori. Prima, intitulată „De la mit...la jaf! Sau restitutio in integrum”, este un articol-eseu care prezintă dintr-o perspectivă inedită cazul retrocedării pădurilor de la Nadăş, prin care localitatea a devenit cunoscută pe plan naţional, iar în a doua scriere „Arhaicul în mijloc de secol XX la Nadăş. Istorie trăită” autorul povesteşte, cu certe virtuţi literare, viaţa satului aşa cum a trăit-o şi a simţit-o el. „În Nadăş (judeţul Arad), satul copilăriei mele, se «trăia» ca în Biblie. Nu mă refer fireşte, la sfinţenie, ci la modul arhaic de viaţă. Pentru studiu, astfel de comunităţi, oferă privilegiul înţelegerii duratelor lungi din istorie. Savanţii de la faimoasa Şcoală franceză de la Anale tocmai asta au înţeles: istoria are sens, poate fi mai bine percepută din perspectiva duratelor foarte lungi. După unii dintre aceştia, Evul Mediu se prelungeşte până în zilele noastre. Şi, cel puţin pentru anumite oaze de viaţă socială, aşa cum sunt unele sate de munte, cred că au dreptate. Am în acest sens experienţa satului natal. Cei din generaţia mea, îndrăznesc să spun, au un mare privilegiu. Pe timpul unei vieţi au putut să vadă cum se lucra la ţară cu mijloace din Evul Mediu, chiar din Antichitate, dar au trăit şi industrializarea clasică pe viu, iar astăzi gustă era internetului. Puţine generaţii au reuşit să fie martore pentru schimbări atât de profunde într-o singură viaţă”. Aceasta este de fapt perspectiva prin care profesorul Ioan Biriş descrie viaţa satului pe care îl cunoaşte atât de bine. De altfel în lucrare el integrează în mod admirabil scrierea consăteanului Nicolae Lădar, fost maistru pădurar, foarte importantă la capitolul economie, foloseşte şi alte mărturii culese de el sau citate din alte lucrări. Desigur că apelează şi la o vastă bibliografie şi la surse arhivistice pentru a întregi tabloul general.
Aşa cum ni se sugerează în titlu, autorul integrează localitatea unui spaţiu mult mai larg, recrează contextul istoric în care se dezvoltă, face trimiteri pentru a explica fenomenele, evenimentele la nume impor tante din cultura românească: Ovid Densuşeanu, Xenopol, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga etc. Din această perspectivă Nadăşul este o aşezare ca multe altele din istoria comitatului Zărand sau judeţului Arad, unele poate mai cunoscute, dar având propria contribuţie la istoria generală. Deşi pentru mulţi Nadăşul este ascuns între dealuri Ioan Biriş ne dezvăluie un sat cu multiple legături cu lumea exterioară, foarte important pentru legătura dintre valea Mureşului şi a Crişului Alb, cu o puternică industrie de prelucrare a lemnului şi mai ales remarcat în producţia animalieră, valorificată pe pieţele din judeţ. Aflăm că Nadăşul era şi cel mai mare sat de munte din Comitatul Aradului, cu peste 2500 de locuitori. Suntem siguri că informaţiile inedite furnizate de autor vor constitui la rândul lor surse importante pentru o viitoare monografie a judeţului.
Monografia scrisă de Ioan Biriş se mai remarcă şi printr-o limbă românească curată, fără întorsături inutile, firul narativ nu se împotmoleşte nici un moment, iar nenumăratele detalii ale acestei istorii amănunţite sunt aduse laolaltă cu măiestrie. Este o carte scrisă cu mult sentiment, în primul rând pentru consăteni, dar suntem siguri că va fi folosită de istorici ca o importantă sursă bibliografică. Este o carte pentru toţi cei care sunt interesaţi de oameni Zărandului care merită să fie mai bine cunoscuţi.
* Ioan Biriş, Nadăş – Ţara Zărandului – judeţul Arad (monografie), Editura Gutenberg Univers, Arad, 2017