logo

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad.

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

logo

 

POEZIE

 

Vasile Mic
poet,Satu-Mare

 

 

 

Din poveste

 

 

Nu este

nicidecum

adevărat

 

că femeia

 

m-a alungat

din visele sale.

 

Martori

îmi sunt

primăvara,

floarea de câmp,

albastrul.

 

 

 

Reuniunea morţilor

 

 

O reuniune

a morţilor

va avea loc în perspectiva

înmormântării

ultimului tronson

al căii ferate.

 

Va fi îngropat

atunci

şi trenul

de aur

plecat din Roşia,

de la Baia

azi… în eternitate.

 

 

 

După săbii

 

 

Dacă e să ne luăm

după săbii,

luăm legătura

cu fulgerele dimprejur.

 

Cu extratereştrii

aflaţi la plimbare prin parc,

de mână cu zeiţe

de pe la noi.

 

Dacă e să ne luăm după săbii,

sigur trebuie

să călătorim

interplanetar,

să contactăm armate

cibernetice.

 

Faţă în faţă

cu săbiile.

 

 

 

Cruciadă pentru pace

 

 

Tocmai a pornit

o cruciadă

pentru pace.

 

Săbiile

de oţel

Se încrucişează

în ritm de dans

 

departe

unele de altele.

 

O muzică neauzită încă

se revarsă

peste punţile

dintre o planetă

şi planeta aceasta.

 

Zilele

se duelează cu nopţile.

Primvara a fost aruncată

într-o poveste

de dragoste.

 

O cruciadă pentru pace

e în desfăşurare.

 

 

 

O scară

 

 

O scară

din cruci

de morminte

pe deal,

sub un cer

ţinut,

neţinut

minte…

 

Treci pe acolo,

pe lângă scară,

pe lângă ger,

te duci

pe lângă morminte

fără de cruci

pictate în cer…

 

Te duci

printre cruci,

te duci iară.

Care morminte?

În care ţară?

 

 

 

Bufniţele nopţii

 

 

Sunt bufniţele

nopţii

pe aici,

pe oriunde…

 

Trebuie să le respecţi

înfăţişarea

şi cântecul

şi ploaia

ce va să vină.

 

 

 

Ca la început

 

 

Îmi voi permite

să rămân ca la început:

pruncul

care îi respectă pe ceilalţi

prunci,

care nu iese

din cuvântul mamei,

care ţine la bunica sa

mai mult decât la luna nouă.

Voi fi mereu

pruncul care iubeşte

râul,

cu păsările

şi ciripitul păsărilor

din satul meu.

 

 

 

Poemul, rob

 

 

Poemul a fost pus

în cuşca

fiarelor.

 

Nu era surd,

nici orb nu era,

doar avea glonţul

la tâmplă,

degetul de pe trăgaci

al diavolului

roşu.

 

 

 

Şi noi am văzut

 

 

Şi noi am văzut

arbori

trecând de la lacrimă

la extaz.

 

Şi noi am văzut

cerbi

prefăcându-se

în rouă.

 

Şi râul

l-am văzut

brăzdând cerul

de deasupra

cerului său.

 

Stele,

în cete,

am mai văzut

pe lângă arbori,

pe lângă cerbi,

prin rouă

ducându-se.

 

 

 

În piesa aceasta

 

 

În piesa aceasta,

măştile dimprejur

se pot preface a fi

soldaţi

în luptă,

soldaţi cu săbiile

încă sclipind

deasupra capetelor

retezate.

 

Nu mai e zi,

nu mai e noapte…

 

Dar pace poate fi

oricând.

 

 

 

În libertate

 

 

Turnul

bisericii de lemn

a fost încrustat

pe o inimă.

 

Pe cer,

un drum.

 

Inima,

vulcanul

sunt şi acum

în libertate.

 

 

 

La o bătaie de inimă

 

 

Sunt

la o bătaie

de inimă

de o inimă

făcută

 

să iubească.

 

Sunt la o bătaie

de inimă

de o primăvară

din preajma

inimii

făcută să iubească.

 

Sunt la o bătaie de inimă

de o lume

care

şi ea

iubeşte.