logo

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad.

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

logo

 

LECTURI PARALELE

 

Anna Rău-Lehotská

prozatoare, Nădlac

 

 

Despre poezia slovacilor români*

 

logoPatrik Šenkár, conferenţiar doctor la Catedra de Limba şi Literatura Slovacă a Facultăţii de Pedagogie de la Universitatea János Selye din Komárno (Slovacia) a publicat o nouă monografie purtând titlul Coordonatele polifoniei poetice a slovacilor din România (Súradnice básnickej polyfónie Slovákov v Rumunsku). Din punctul de vedere al clasificării literare, monografia se ocupă de poezie. Autorul îşi menţionează intenţia: studiul problematicii conaţionalilor din diasporă, cu accent special asupra poeziei slovacilor contemporani din România.

Textul este împărţit în 12 capitole, prin care Patrik Šenkár urmăreşte – având ca fundal intenţiile poetice individuale şi concretizările – mărturiile poetice directe ale celor mai importante personalităţi de provenienţă dată. În capitolul introductiv sunt prezentate pe scurt punctele de plecare ale poeziei slovacilor din Ţinuturile de Jos (axându-se pe România). Drept piloni de susţinere ai următoarelor capitole stau mărturiile poetice ale autorilor consacraţi (Ivan Miroslav Ambruš, Ondrej Štefanko, Dagmar Mária Anoca, Adam Suchanský), dar şi ale autorilor care doresc să devină continuatori ai acestor strădanii (Pavel Husárik, Jaromír Novák, Anna Karolína Dováľová, Anna Kalianková). Din monografie fac parte şi autori care până acum au publicat „doar” o singură culegere de versuri (Ondrej Zetocha, Anna Rău-Lehotská, Daniel Rău-Lehotský). Mulţumită creaţiei literare a acestora apare polifonia poetică menţionată chiar şi în titlu.

Prin metode de interpretare obiectivo-subiective, desigur, bazându-se între altele şi pe axiomele teoriei literaturii, istoriei literaturii şi criticii literare adecvate, Patrik Šenkár subliniază specificitatea dezvoltării istorice a problematicii de mai sus şi caracterizează continuumul poetic (bineînţeles, în cadrul acestuia şi impulsurile specifice ale creaţiei autorilor individuali) din acest domeniu. De asemenea, autorul urmăreşte o complexitate anume: interpretează volumele de poezii şi în acelaşi timp îşi axează atenţia asupra mărturiilor poetice publicate în ultimele patru decenii, adică în perioada de expansiune calitativă şi cantitativă a creaţiei poetice a slovacilor din România. Decelează întrepătrunderile reciproce (probabil foarte naturale) din cadrul contextului literar slovac şi român în creaţia poetică a autorilor respectivi care prin activitatea lor culturală (deci şi poetică) contribuie la evidenţierea şi promovarea corpus ului literar slovac nu doar în Ţinuturile de J os, ci şi în Slovacia.

Prin metodă interpretativă, Patrik Šenkár sondează nu doar motivele şi mijloacele de exprimare ale autorilor, ci şi alte mărturii lirice (subiective) ale acestora, care apar în diferite forme şi aspecte în fiecare vers. Caracterizează deci declaraţiile lirice individuale care sunt, în general, bazate pe specificul determinării proprii, spaţiale şi temporale, ale minoritarului, însă care ulterior „evoluează” în forme mai universale.

Obiectivul general al acestor interpretări este de fapt pătrunderea în tainele străvechi ale tărâmului universalităţii existenţei poetice. De aceea, coloana vertebrală a monografiei o reprezintă identificarea şi interpretarea atributelor (poetice) de ansamblu ale societăţii, ale celor exprimate, dar şi neexprimate.

Manuscrisul este de fapt un element de noutate, deoarece în afara publicaţiilor Dagmar Mariei Anoca şi ale lui Peter Andruška („Slovenská literatúra v Rumunsku” – „Literatura slovacă din România”, respectiv „Súčasní slovenskí spisovatelia z Rumunska” – „Scriitori slovaci contemporani din România”), nu au apărut publicaţii având tematică similară. Desigur, se pot identifica în el stilul autorului, abordarea şi prelucrarea textului propriu-zis, ca fiind individuale, subiective. Prin publicarea acestui manuscris, în mâinile potenţialilor cititori ajunge o monografie care prin intenţia sa şi punctul de vedere original reprezintă o lucrare de pionierat.

 

 

* Patrik Šenkár, Coordonatele polifoniei poetice a slovacilor din România (Súradnice básnickej polyfónie Slovákov v Rumunsku”),Editura „Ivan Krasko”, Nădlac, 2016