Onisim Colta, „Salonul anual de artă Arad, 2018” („Arca”, nr. 1-2-3\2018)

ARTE VIZUALE

Onisim Colta

pictor, Arad

Salonul anual de artă Arad, 2018

În fiecare an, Filiala Arad a Uniunii Artiştilor Plastici din România organizează câte o expoziţie anuală în spaţiile Galeriei de Artă „Delta”.

O asemenea expoziţie este deschisă şi acum, la început de 2018. Expoziţia are un caracter de bilanţ sau de panoramă asupra potenţialului creativ cel puţin al unei părţi din membrii asociaţiei arădene.

Din creaţiile expozanţilor se simt, de la an la an, paşi noi, accente de prospeţime, de decantare, de primenire a formulei plastice, pe care fiecare şi-a circumscris-o după ani de căutări.

Fiecare artist care, dintr-o nevoie irezistibilă de exprimare, rămâne fidel propriei „năzuinţe formative”, cum ar spune Lucian Blaga, a reuşit şi în această expoziţie să ne demonstreze, capacitatea de a-şi circumscrie propria matrice stilistică, de a-şi găsi albia.

Expoziţia profesioniştilor arădeni cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică, asamblaj, ceramică, tapiserie, fotografie, design grafic etc.

O asemenea expoziţie e foarte dificil de armonizat din pricina diversităţii stilistice, a diversităţii materialelor, şi nuanţând, a diversităţii dominantei de culoare, a diversităţii de contraste, a modalităţii diferite de tratare a aceluiaşi material etc.

Sculptorul Dumitru Şerban a expus o lucrare în lemn intitulată „Artistul şi opera sa”. Sculptura este compusă din doi moduli, din două piese îmbinate pe verticală. Ni se dă de înţeles astfel că artistul şi opera sa fac împreună un tot, bine articulat.

Angela Hanc a venit cu trei lucrări pe pânză, două de format mai mic şi una de 100/ 120 cm, intitulată Flori de câmp, de un rafinament cromatic admirabil.

Lucrarea este expresia unei simplităţi rezultate din juxtapunerea/ suprapunerea unui verde smarald vibrat, surdinizat cu aleasă sensibilitte ce intră într-un contrast de cald-rece şi chiar de complementaritate cu fondul cald pământiu aflat în bătaia soarelui, şi mai ales cu florile de un roşu filtrat.

Atmosfera de ansamblu a lucrării este una caldă, generată de culoarea dominantă.

În general pentru Angela Hanc tuşa de culoare este suculentă, orchestrată în aşa fel încât modul de operare cu pensula încărcată de pastă să consune cu tema.

Felul cum zvâcneşte gestul pictural, aparent aleatoriu, face ca unghiurile de incidenţă a luminii, mereu altele în timpul mişcării spectatorului prin faţa pânzei pictate, să emane un fel de muzicalitate rafinată şi discretă.

În cele două compoziţii abstracte, semnate de Maria Balea, care, în urma panotării, capătă rol de cap de perspectivă, elementele fundamentale ale limbajului plastic, punctul, linia şi pata, sunt inspirat orchestrate. Gestul pictural este unul spontan, ceea ce face ca pânzele să capete un real rafinament.

Aceste calităţi sunt dublate de jocul subtil al petelor de culoare, încărcate fiecare de câte un strat diafan de nisip argintiu.

Călătoriile Mariei Balea prin lume, inclusiv în India, i-au oferit artistei posibilitatea să se aprovizioneze cu aceste nisipuri, pe care le utilizează în creaţie. Gamele de culoare poveriste, restrânse, ne fac să simţim la artistă o sensibilitate de grafician plin de calităţi.

Titlul pânzelor sale, Joy I şi II, ne dau de înţeles că autoarea îşi câştigă maxima libertate de exprimare sub semnul gestualismului.

Sofia Klemenko este reprezentată în această expoziţie de două lucrări de mari dimensiuni, realizate în tehnică mixtă, inclusiv cea digitală. Fiecare lucrare are un caracter serial, dând impresia unei colecţii de semne, fiecare cu unicitatea lui.

Wieczorek Michael, arhitect de formaţie, prezintă în expoziţie o structură spaţială intitulată Atelier. Ferestre. Europa, realizată în lemn.

Lucrarea, de dimensiuni mari, are un evident aer poverist.

Aurel Dumitru rămâne consecvent de ani buni structurilor realizate din lemn, având o abordare diferită faţă de Wieczorek.

Lucrările lui Aurel Dumitru au, în majoritatea lor, caracter obiectual. În majoritatea lor putem vedea câte un grupaj de tuburi de plumb(tuburi pentru pictură), ce par siluete umane, profilate pe un fond de pigment alb.

Onisim Colta se prezintă la această ediţie cu o singură lucrare/ asamblaj, alcătuită dintr-un instrument de suflat din alamă pronunţat oxidată, care îi oferă o patină naturală şi o figurină reprezentând o tânără nud, care se leagănă sus, în partea centrală.

Figurina, prin dimensiunile sale, raportate la cele ale instrumentului, dă spectatorului senzaţia că instrumentul de alamă este de dimensiuni hiperbolice.

O lucrare interesantă din sfera sculpturii este aceea a lui Celus Ciobanu (Decodor de amintiri), realizată în material definitiv (lemn, bronz, oţel, granit). Patina aplicată părţii de lemn este una sensibil găsită, de zemuri alburii.

Maria Furnea expune o compoziţie abstractă, bine armonizată, în care plinul(elementele, semnele) şi golul (oazele de alb) se completează reciproc.

Andrada Damian este singura care expune fotografie, operând cu mănuşi, pentru a controla până la nivele subtile transparenţele şi opacităţile şi chiar nuanţele de cald-rece.

Piesa semnată de Anamaria Şerban Hand no Point at All pune în tensiune formală perfecţiunea cubului „ desenat” în oţel cu oştirea de fragmente de marmură de la nivelul solului. Acest tip de alcătuire a mai fost practicat de tânăra artistă, la dimensiuni şi mai ample, în lemn, amprentându-i creaţia în această etapă.

Iosif Stroia, un maestru al desenului ca disciplină în sine, a venit în expoziţie cu 5 piese de aceeaşi dimensiune, expuse compact pe un singur perete. Lucrările reiau aceeaşi temă, mai exact toate au un motiv central, un laitmotiv.

Tapiseria semnată de Fodorean Pastor Gyöngyi este un fel de omagiu adus toamnei. Ea este realizată cu multă migală pe principiul căderii, la ceasul rânduit de Creator, a „popoarelor de frunze ”.

Expoziţia însumează lucrări semnate de cel puţin 3 generaţii de artişti, cu viziuni, stiluri, tehnici diferite, oferind o imagine complexă, plenară a potenţialului creator actual în Arad.

logo 1. Dumitru Şerban, Artistul şi opera, lemn