Onisim Colta despre „Expoziţia aniversară a artiştilor arădeni dedicată Centenarului” (în „Arca”, nr. 10-11-12 / 2018)

ARTE VIZUALE

Onisim Colta

pictor, Arad

Expoziţia aniversară a artiştilor arădeni dedicată Centenarului

Împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire a mobilizat toate conştiinţele româneşti. Elitele culturale s-au implicat, pe parcursul întregului an, cu entuziasm, dăruire, în organizarea a numeroase manifestări dedicate Centenarului: sesiuni ştiinţifice, conferinţe, expoziţii documentare, apariţii de albume şi cărţi. De la această mişcare aniversară n-au lipsit nici artiştii plastici, care au organizat, la rândul lor, în ţară , importante expoziţii menite să marcheze momentul. Amintim, de pildă, expoziţia 100 de ani, 100 de sculpturi, 100 de zile organizată prin strădania Sorinei Iecza, preşedintele Fundaţiei „Interart Triade”, partener al proiectului cu acelaşi nume, la Castelul Cantacuzino din Buşteni. Curator a fost sculptorul Eugen Petri. Lucrările expuse, între care şi cele ale arădenilor Dumitru Şerban şi Onisim Colta, provin din întreaga Românie şi din Moldova , formând astfel o Mare Unire a artiştilor.

O iniţiativă organizatorică semnificativă, dedicată Centenarului, a avut şi Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Arad, care a gândit o amplă expoziţie, intitulată Artele vizuale la Centenar, la care au participat un mare număr de artişti (sculptori, pictori, artişti decoratori, graficieni etc.). Curatorul general al expoziţiei a fost sculptorul Dumitru Şerban, iar curatori asistenţi Anamaria Şerban şi Maria Furnea. Juriul a fost format din Dumitru Şerban, Onisim Colta, Anamaria Şerban, Iosif Stroia şi Adrian Sandu. Fiecare artist prezent în expoziţie a expus lucrări realizate în ultimii zece ani. Vernisajul a avut loc pe data de 5 octombrie 2018, iar cele 100 de lucrări expuse au fost semnate de 55 de autori.

Dumitru Şerban a venit la expoziţia Artele vizuale la Centenar cu trei imagini prelucrate digital, după trei lucrări abstracte făcute de el din lemn. Fiecare dintre aceste imagini 3D putea fi câte un excelent concept pentru realizarea monumentului Marii Uniri de la Arad.

Sculptorul Rudolf Kocsis a expus două torsuri masculine, intitulate Contraste I şi Contraste II, cioplite, cu dibăcie, în lemn de stejar, şi patinate cu laviuri de alb, pe zonele mai aspre. Titlul lucrărilor indică interesul artistului pentru specificitatea limbajului, anecdotica rămânând în planul al doilea.

Dumitru Paina a ales dintre sculpturile sale, două piese în lemn masiv, cu un anume grad de abstractizare, în care volumele netede, finisate, creează un contrast formal cu zonele cioplite aspru.

Anamaria Şerban a expus o bancă din stejar masiv, intitulată MO, care, prin simplitatea ei minimalistă şi prin orizontalitatea ei subliniată, degajă o stare de linişte ce îndeamnă la o meditaţie, la o stare Zen.

Cosmin Moldovan a „aşternut” pe pavimentul Galeriei „Delta” o sculptură pictată, intitulată Peisaj cu mine şi cu tine, realizată în tehnică mixtă şi „condimentată” cu o doză specifică de ironie, care-l caracterizează şi-i defineşte demersul plastic de mai mulţi ani.

Sculptoriţa Delia Brânduşescu a expus o pânză intitulată Proiect pentru sculptură, realizată în culori pastelate de ocru, alb şi albastru transparent.

Aurel Dumitru, scenograf la bază, a participat la această expoziţie cu două alcătuiri obiectuale, intitulate Modul I şi Modul II, care aduc pe simeză o anumită căldură cromatică, determinată de fragmentele de lemn cu fibră accentuată de baiţurile transparente, cu care artistul a patinat artefactele, îndemnând spectatorul să le atingă, pentru a simţi jocurile de volume, mai mari sau mai mici, mai aspre sau mai netede.

Celus Ciobanu a fost prezent în expoziţie cu trei compoziţii spaţiale, intitulate Carusel cu visuri arse, Icar căzând şi Aripi. Materialele folosite sunt lemnul, patinat cu laviuri gri-alburii, şi fragmente metalice găsite.

Ceramistul Zoltán Steinhübel a expus trei Forme organice, realizate în lut ars. Aceste forme au făcut parte din personala sa din primăvară de la „Delta”.

Sulptoriţa Eufrosina Săbiescu, care de câţiva ani trăieşte în Austria , a trimis spre expunere o lucrare executată în rocă albă, intitulată Visul apei.

Tânărul arhitect şi sculptor german, Michael Wieczorek, a adus la această expoziţie o lucrare din scândură groasă de brad, geluită sumar, cu nodurile chituite cu pastă albă, peste fisuri. Artistul agreează volumele robuste şi suprafeţele aspre, dând astfel lemnului un aer arhaizant.

Bianca Hociung, de formaţie grafician, a realizat şi a expus un obiect alcătuit din două umbreluţe cu nervuri de bambus albe, diferite ca mărime. Cea mai mare, asemenea unei păsări marine, albe – protector, o acoperă pe cea mai mică. Prin această asamblare, concepută cu multă tandreţe şi afecţiune, Bianca Hociung ne apropie de spiritul extrem-oriental, care glisează între gingăşie şi o înfiorătoare cruzime.

Trecând la arta decorativă, şi anume la tapiseria de dimensiuni medii şi mari, o prezenţă importantă în expoziţie a fost cea a Elenei Stoinescu. Elena Stoinescu a prezentat publicului două lucrări, din care una, intitulată Soare, a figurat anul acesta şi la prestigioasa Trienală de tapiserie de la Cracovia (Polonia).

Alături de ea, artista decoratoare Anamaria More Saghi a expus o splendidă tapiserie, intitulată Fosilă, care impresionează privitorul prin mărime, dar mai ales prin bogăţia, sensibilitatea şi fineţea tratării detaliilor, ale căror farmec creează impresia unei radiografii printr-un trunchi de stejar secular.

Edita Cociuba a prezentat spre expunere o tapiserie ţesută pe verticală, într-o dominantă de griuri pastelate. Acurateţea execuţiei creează o stare de calm şi linişte.

Spre aceeaşi stare tinde şi tapiseria semnată de Gyöngy Fodorean , intitulată Liniştea pădurii.

În sfera picturii, Onisim Colta este prezent pe simeza Galeriei „Delta” cu o compoziţie de formă pătrată, intitulată Şantier de restaurare. Mediumul pentru realizarea acestei lucrări a fost acrilul, care i-a permis artistului să opereze cu rafinate transparenţe. Alături de această pictură, Onisim Colta a mai expus, pe socluri albe, trei obiecte. Două intitulate Scena I şi II iar al treilea Ofrandă. Aceste Scene poartă în câmpul lor afectiv nostalgia celor peste 85 de montări scenografice de teatru, realizate de artist în cei 40 de ani petrecuţi ca scenograf la teatrul arădean. Cele două lucrări reprezintă compoziţii alcătuite din diverse elemente de recuzită, fragmente de trompetă, rotiţe de ceas, arcuri spiralate şi figurine din bronz.

Cât priveşte Ofranda, aceasta este realizată din împletitură de fâşii de bambus, îmbrăcată în nisip de Sahara , cernut.

Ioan Kett Groza a expus două pânze mai mici, abstracte, aflate sub semnul labirintului, pictate în game calde, care au adus o undă de umor, specific artistului.

Angela Hanc s-a exprimat cu aplomb în mediumul pe care îl stăpâneşte fără cusur, şi anume uleiul pe pânză (Grădină la Dion). Rădăcinile adânci ale picturii Angelei Hanc, ne trimit spre pictura romană de la Pompei şi Herculanum. Pasta suculentă aşternută pe pânză oferă spectatorului nu doar reprezentarea unui colţ de grădină, ci şi bucuria în sine a artistei de a picta.

Adrian Sandu a expus două pânze pictate în ulei, în dominante de griuri colorate. Grafician (gravor) de profesie, Adrian Sandu a simţit, la un moment dat, nevoia să se exprime şi în alte tehnici (pictură, obiect sau instalaţie), lărgindu-şi astfel universul creaţiei cu forme şi tehnici noi, duse la desăvârşire .

Dan Gherman, fost ucenic al maestrului Constantin Flondor, acum membru al grupului „Noima”, care trăieşte de câţiva ani în SUA, a decis să expună două lucrări, de format mic, inspirate din catastrofa biologică de la Cernobâl. Gama cromatică a ambelor lucrări este una sumbră, aflată sub semnul morţii.

Tânăra artistă Ondina Turturică a adus spre expunere două admirabile pânze pătrate (100 x 100 cm) intitulate Structuri şi Zbor.

Maria Balea a avut pe simeză două lucrări de pictură de expresie gestualistă, realizate în cheie abstractizantă.

Nicolae Popa a participat cu un triptic pointilist, abstract, articulat cu balamale, pe verticală, în culori calde şi luminoase.

Pe peretele opus, Zoe Szűcs Eisele a expus două portrete de copil. Modul de abordare al acestora, sub aspect tehnic, aminteşte de pictura maestrului ei din tinereţe, Corneliu Baba. O înrudire de spirit este sesizabilă şi între Zoe Szűcs Eisele şi Eva Győrffy , care, în vara acestui an, a organizat o amplă expoziţie personală la Galeria „Delta”, cu variaţiuni pe tema portretului, concepute însă cu mijloace specifice picturii digitale.

Ioan Galea a fost prezent în expoziţia aniversară cu două compoziţii abstracte, de dimensiuni medii spre mari, în care geometria face casă bună cu sensibilitatea cromatică. Una dintre lucrări poartă, semnificativ, titlul The Secret of howere.

Maria Furnea a expus două lucrări de pictură pe pânză intitulate Nevoia de coerenţă şi Cantofabule iar Liviu Leonte două pânze intitulate Semne peste timp şi Forme de lumină.

Siska Szabo Hajnalka a fost prezentă în expoziţie cu o compoziţie pe verticală intitulată Oglinda verde. Lucrarea sugerează privitorului oglindirea transparenţelor cromatice ce aparţin unei vegetaţii bogate, într-un ochi de apă limpede, liniştită.

Sofia Klemenko a expus central, în faţa uşilor de intrare în galerie, un diptic de dimensiuni mari, realizat în dominante de alburi, pigmentate cu sugestii de fragmente de vechi ambalaje abandonate, intitulat Memento.

Daniela Todor a venit cu două pânze, ce par realizate pe principiul pseudo-colajului.

Dana Stana a expus la Galeria „Alfa”, spaţiu rezervat graficii, o lucrare mare compusă din patru moduli, realizată din pastă de hârtie manuală, fabricată din pastă consistentă, fiecare modul având imprimat, în timbru sec, câte o linie sinuoasă, o sfoară care, la ridicarea de sub presă a lăsat câte un canal labirintic.

Cristian Ştefanovici a fost prezent pe simeză cu două picturi realizate direct pe pânza negrunduită iar Corina Hriţcu două colaje, intitulate Credinţă şi Timp, peste care a intervenit cu pigment de nuanţe calde.

Vasile Sandu a participat la expoziţie cu două lucrări mici, abstracte, intitulate Structuri.

Trecând la grafica de dimensiuni mari, expusă la Galeria „Delta ”, Iosif Stroia a adus trei pasteluri admirabile, inspirate de nebuloase cosmice, aflate la distanţe astronomice. Spre exemplificare, una dintre ele de altfel şi poartă un titlu semnificativ Realitatea aproape inaccesibilă.

Anca Miculiţ a venit cu o lucrare de grafică reprezentând o „colecţie” de miniportrete feminine realizate cu pensula mică, muiată în acuarele. Miniportretele sunt aşezate pe registre suprapuse şi au fiecare altă grimasă.

Margareta Simo a expus un desen în cărbune, reprezentând figuri expresive, încărcate de tensiune, cu un aer neoexpresionist.

Adriana Chiriţă a rămas şi la această expoziţie fidelă creaţiei în pastel uscat.

În renovata Galerie „Afla” a dominat grafica, designul şi tapiseria mică. O grupare de cadre didactice de la Facultatea de Design a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad au ocupat cu lucrările lor de design un perete întreg al galeriei. Lucrările expuse au fost semnate de Claudiu Ionescu, Lăcrămioara Ionescu, Lucia Cristea, Diana Bota şi de câţiva absolvenţi ai facultăţii, precum Valentin Tudorache, Snejana Cechici etc.

Claudiu Ionescu şi Lăcrămioara Ionescu au prezentat fiecare pe simeză proiecte de mobilier, în special scaune, şi design vestimentar, impecabil finalizate. Lucia Cristea a expus două proiecte de grafic design realizate admirabil, iar Diana Bota o tapiserie mică inspirată din lumea organicului.

Octavian Cira, apoi, a o interesantă lucrare de grafică digitală, realizată punând calculatorul la lucru în baza unei succesiuni de comenzi ce ţin de geometria fractală.

În expoziţia dedicată Centenarului au mai expus şi alţi artişti consacraţi de mulţi ani în ţară şi în străinătate, din care îi amintim pe Eva Györffy, Odry Maria, Cristian Buzneanu, Ligia Seculici sau Elena Boţan, dar şi o pleiadă de tineri artişti, care se va impune cât de curând în arta românească contemporană (Elena Ştefanovici, Bogdan Țigan etc.)

Privind în ansamblu, putem spune, în final, că artiştii, prezenţi prin lucrările lor pe simezele celor două galerii, au contribuit prin prestaţii de înaltă calitate, la realizarea unei expoziţii aniversare dedicate Centenarului, care va rămâne de referinţă în ce priveşte potenţialul artistic arădean.

logo 1. Dumitru Şerban, Borna, lemn, 120 x 62 x 33 cm