RESTITUIRI

Iulian Negrilă
istoric literar, Arad

George Călinescu (1899-1965)

George Călinescu a fost o importantă personalitate a filologiei româ­neşti: critic şi istoric literar, poet, prozator, publicist, profesor şi academician. Era fiul familiei Vişan, înfiat de familia Constantin Călinescu.

După studii susţinute, ajunge profesor de italiană, devenind amicul profesorului italian Ramiro Ortiz, de la care deprinde „meşteşugul informaţiei literare şi al construcţiei critice pe substrat istoric”.

Pe lângă versuri, (Poezii, 1937, Lauda lucrurilor, 1963, Lauda zăpezii, 1965), a scris şi proză: Cartea nunţii (1933), Enigma Otiliei (1938), Bietul Ioanide (1953), Scrinul negru (1965). Dar cea mai importantă operă a sa este Istoria literaturii române de la origini pâ­nă în prezent (1941).

Pentru realizarea Istoriei..., eforturile au fost supraomeneşti. Este o operă de excepţie a culturii române. Autorul s-a ferit de inventarierea de „nume proprii” şi de „cifre”, preferând „informaţia de substanţă”.

Negăsind o „conştiinţă de tradiţie”, autorul a trecut de la documentarea arhivistică riguroasă şi pasionată la prezentarea portretistică şi eseistică a fenomenului literar, căci – în concepţia sa – istoria literară nu este altceva decât o „istorie de valori”, deoarece „o istorie literară fără scară de valori este un nonsens”.

Mărturisind că pentru a sa Istorie... a depus o muncă ce a depăşit prevederile sale, Călinescu nu a exagerat cu nimic. Este vorba mai ales de scriitorii mai mărunţi şi mai puţin cunoscuţi: Al. Depărăţeanu, Al. Sihleanu, G. Creţeanu, N. Nicoleanu, Un sătean etc. – cărora, totuşi, le consacră pagini onorabile, fără rezervă.

În acest sens este elocventă scrisoarea adresată Sidoniei Hogaş, fiica scriitorului, al şaptelea copil al familiei scriitorului Calistrat Hogaş, născută la 31 ianuarie 1882.

Sidonia şi-a însoţit tatăl la Alexandria, judeţul Teleorman. La 1891 se stabilesc la Roman, iar la 1899, familia se afla la Iaşi. În 1939, Sidonia a deschis o cameră a locuinţei, amenajată ca muzeu spre vizitare, iar în 1967 a donat casa de la Piatra Neamţ, care a devenit muzeu naţional.

Sidonia se stinge din viaţă la 19 aprilie 1976, la Piatra Neamţ, în vârstă de 94 de ani.

Din scrisoarea Sidoniei, aflată la Muzeul Literaturii din Iaşi, nr. 3037, se poate vedea deosebit de clar ce efort considerabil a depus George Călinescu, nu numai sub raportul redactării, dar şi al prezentării grafice a istoriei sale.

Pe un colţ al scrisorii, Sidonia Hogaş a notat: „Trimis trei fotografii de-ale tatei.” Toate trei, de altfel, au apărut în paginile Istoriei...

Stimată domnişoară,

Ştiu din „Adevărul literar” (12 septembrie 1937) că pregătiţi un volum cu Tataia şi că posedaţi ştiri despre tatăl D-vs., Calistrat Hogaş.

Sper că-mi veţi da o mână de ajutor în folosul chiar al memoriei defunctului. În marea Istorie a literaturii române ce e aproape tipărită la Fundaţiile Regale, pun la fiecare scriitor câteva fotografii inedite.

Numai pentru Hogaş, care ocupă un loc atât de important, n‑am. Circulă o imagine cu pălărie şi am văzut în „Adevărul literar” una cu cravată mare. Istoria... mea îşi poate îngădui luxul să pună oricâte fotografii. Deci, vă rog să-mi comunicaţi tot ce aveţi (copil, adolescent, tânăr etc.). Însă urgent, în câteva zile. Dacă-mi trimiteţi originalele, le veţi avea înapoi cât de curând. Toţi le-au reprimit.

Admit totuşi că s-ar putea să vă temeţi de rătăcirea lor. Atunci puteţi să dispuneţi să se facă pe loc nişte copii, pe care sunt gata să le plătesc fotografului indicat de D-vs. Esenţialul este urgent, spre a nu se întârzia paginarea volumelor.

Cu rugămintea de a-mi răspunde cât mai neîntârziat printr-o carte poştală, vă prezint respectuoasele mele omagii, G. Călinescu, prof. univ., Iaşi

G. Călinescu a făcut din a sa Istorie a literaturii... un roman critic, care se citeşte cu plăcere. Fiecare scriitor de care se ocupă, se bucură de o prezentare biografică din care afli cine este, ce studii are, prietenii săi şi mediul în care trăieşte, cine i-a marcat creaţia şi cine a devenit sursă de inspiraţie. Sunt prezentate şi pozele scriitorilor, apoi mărturii din viaţa sa publică. În sfârşit, autorul devine critic literar şi prezintă opera scriitorului respectiv, cu citatele cuvenite.

Autorul cărţii susţine că tot ce a scris se bazează pe lecturi proaspete. Până şi autorii mai puţin importanţi au fost citiţi în întregime. Cartea a fost începută în 1936, ea urmând să apară, şi a apărut, în 1941 la Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă.

Istoria... lui G. Călinescu este baza după care se alcătuiesc manualele şcolare sau cursurile universitare. Această carte, având 948 de pagini, cuprinde evoluţia fenomenului literar românesc integral într-un context mai larg al literaturii universale. Cartea e unică în Europa şi un veritabil roman critic care începe de la Scrisoarea lui Neacşu, până la epoca interbelică.