RESTITUIRI

Ion Mierluţiu
istoric literar,Arad

Scriitori români publicaţi în cotidienele arădene liberale

Între anii 1867-1921 în ziarele din Arad: „Tribuna poporului”, „Tribuna” şi „Românul” au apărut şi pagini de literatura româna beletristică. Ziarele amintite erau organe de presă ale Partidului liberal din Ungaria şi Transilvania (din 1918 în România). „Tribuna poporului” care a apărut la 1/13 ianuarie 1897 avea ca redactor responsabil pe Ioan Russu Şirianu. Din 1904 ziarul îşi va schimba denumirea în „Tribuna”. Printre colaboratori erau: Vasile Goldiş, Ioan Slavici, Vasile Lucaciu, Nicolae Iorga, Ştefan Octavian Iosif, Octavian Goga şi Carmen Sylva. În februarie 1912 ziarul „Tribuna” îşi încetează apariţia şi fuzionează cu ziarul „Românul” care va apărea până în ianuarie 1938. În consiliul de conducere erau: Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu şi Vasile Goldiş.

Cercetătorii bibliotecii: Glück Eugen, Glück Magdalena şi Farkas Borbála au citit aceste ziare şi au publicat o broşură intitulată Colaborarea literară a scriitorilor români de seamă consemnând, pentru scriitorii pe care îi vom cita, textele cu care au colaborat. Ne-am pus întrebarea dacă e vorba de colaborări, în sensul că au fost trimise de autori sau, mai degrabă, credem noi, au fost reproduse din alte surse. Greu de răspuns! Înclinăm să credem că, de cele mai multe ori, e vorba de a doua variantă.

Ion Agârbiceanu a fost „prezent” cu numeroase schiţe şi o dramă cu titlul O moştenire („Românul”, 1913). Vasile Alecsandri care obţinuse laurii unui concurs la Montpellier cu poezia Cântecul gintei latine a apărut tot în „Românul”. Mircea Coloşencu în „România Literară” din 2018 a constatat că poezia lui Alecsandri a fost tradusă şi în italiană, portugheză şi provensală.

Dimitrie Anghel a scris numeroase poezii între care Prolog şi Războiul-Prolog au fost citite de Alexandru Davilla la deschiderea stagiunii Teatrului Naţional din Craiova în 1911. Aceste poezii au apărut şi în ziarele din Arad. Gheorghe Asachi a publicat la Iaşi în ziarul „Albina Românească” poezia Albina şi trântorul în 1829. Poezia a fost publicată şi în ziarele din Arad. Din cunoscuta lucrare a lui Nicolae Bălcescu Istoria românilor supt Mihai-Vodă Viteazul a apărut în „Tribuna poporului” (nr. 118, pp 3-4, 1900) un fragment cu titlul Intrarea lui Mihai Vodă Viteazul în Alba Iulia.

Lucian Blaga debuta la Arad cu poezia Pe ţărm semnată cu iniţiale. Poezia a apărut în ziarul „Tribuna” (nr. 57 din 3/26 martie 1910). O poezie cu titlul Noapte a apărut tot în „Tribuna” (nr. 89, p.10, 1910). Poezia lui Dimitrie Bolintineanu, Muma lui Ştefan cel Mare a fost publicată în ziarul „Tribuna” (nr. 125, p. 8, 1904). Din proza lui I. Al. Brătescu-Voineşti nu putea să lipsească emoţionanta schiţă Puiul dar şi schiţele Vârcolacul, Conu Alecu, Bietul Tric şi Întuneric şi lumină. Din creaţia lui Ion Luca Caragiale, „Tribuna poporului” publică Ion prostul (nr.126, p. 605, 1897), iar poezia Da... nebun apare în „Românul” în 1912. Aceluiaşi autor i-au fost publicate schiţele: Fantezie, Bubico, Meteahnă, Sărbători mâhnite,Cum devine cineva revoluţionar şi om politic şi Accelerat nr.17. Scrisă pentru ziarul „Românul”, poezia Cântec a lui Panait Cerna a fost urmată de poezia Cântec de martie în 1913 cu menţiunea: „...retipărim acest cântec frumos din pietate pentru cel dispărut”.

În „Tribuna poporului” s-au tipărit următoarele poezii ale lui George Coşbuc: Oştirea lui Alah, Ştrengarii, Draga mamei, Dintr-ale lumii, Noaptea Crăciunului, O scrisoare de la Muselim-Selo, Povestea căprarului, La Smârdan, Apoi vezi, Murind, Petrea, Coloana de atac, Faptul zilei, Chindia, Nunta în codru, Cântec, În zori, Murăşul şi Oltul, Albina şi Păianjenul şi Ursul.

Din creaţia lui Ion Creangă redactorii ziarului „Tribuna poporului” au publicat în 1903 Cinci pâini – „o poveste” despre care Ibrăileanu spunea că este o snoavă. Barbu Ştefănescu-Delavrancea a fost printre scriitorii apreciaţi de redactorii ziarelor din Arad care i-au publicat câteva proze în „Tribuna poporului” în 1903: Nu e giaba cafea, Bunicul, Două lacrimi, Stăpânea odată şi Irinel. Poeziile lui Eminescu: Ea-şi urma cărarea în codru, Cine eşti, Daţi-mi arpa de aramă şi Spre mormânt au apărut în „Tribuna poporului” în 1902. Drama istorică Mira care se referă la domnia lui Ştefan cel Tânăr a fost tipărită în ziarul „Tribuna”, nr. 120 din 1909. Piesa Alexandru Vodă a fost editată în ziarul „Românul”, nr. 41 din 1913. Poeziile Elenei Farago: Ispite („Tribuna”, nr. 55, p. 1, 1910), Vine toamna („Românul”, nr.284, 1913) şi Unui drumeţ („Românul”, nr. 84, p.20. 1913) vor rămânea în paginile ziarelor arădene. Câteva din poeziile lui Octavian Goga au văzut lumina tiparului la Arad chiar înainte de volumul acestuia din 1905: Apostolul şi Salugero în 1904 în „Tribuna”. Tot în „Tribuna” au apărut: În codru, Dascălul, Cântec, Înviere, O rază, Străinul, Fior, Prăpastie, Sirocco, Carmen laboris, Poetul şi Moş Crăciun. Poezia Aşteptare, cu o dedicaţie din partea autorului a fost publicată în Albumul reginei Elisabeta.

Emil Isac „...n-a intrat în poezie cu o voce proprie, a luptat s-o dobândească” spunea Mircea Zaciu în ediţia de Poezii din 1906. În această ediţie şi în ziarele din Arad sunt numeroase poezii cu titlul Cântec. În ziarul „Românul” s-au tipărit poezii de Alexandru Macedonski în 1911, în 1912 şi 1920: Citiţi-le la drum, Manuscrise găsite, Cafeneaua boemilor şi reportajul despre cimitirul Bellu întitulat Oraşul morţilor.

A colaborat cu poezii şi Cincinat Pavelescu în „Tribuna”: Amor de iarnă, Cele trei năluci şi Bradul şi firul de iarbă, în 1909. O poezie cu titlul Pro domo a lui Perpessicius a fost preluată din Albumul Arădean. Un fragment din Cântarea României de Alecu Russo a apărut în „Tribuna” în anul 1904. Mihail Sadoveanu a fost unul dintre cei mai prodigioşi prozatori români. În anul 1904 i-au apărut patru cărţi. În acelaşi an în ziarele „Tribuna” şi „Românul” i-au fost tipărite 12 schiţe. Nuvela Anghel şi naraţiunea istorică Corbei ale lui Ioan Slavici au apărut în anul 1906 în ziarul „Tribuna”.

 Alexandru T. Stamatiad, scurt timp profesor de limba franceză la Liceul „Moise Nicoară” din Arad, cu prilejul deschiderii cursurilor în 1919, a recitat poezia sa Ţării mele. Poezia a fost reprodusă în ziarul „Românul” în acelaşi an.

În ziarul „Tribuna”, nr. 239 din 1906, s-a tipărit poezia Păcatul de George Topârceanu. Poeziile lui Alexandru Vlahuţă Din depărtare, Vifor, Semănătorul, Cuvântul, Dreptate, Sonet şi Triumful aşteptării, au fost tipărite în ziarele din Arad în 1906. Lui Duiliu Zamfirescu i-au apărut în 1899 în ziarele „Tribuna poporului” şi „Românul” trei poezii: Don Juan, Poeţii şi Eleonora D’Este.

Deşi organe de presă ale partidului liberal, de-a lungul a cinci decenii, aproape în fiecare număr cititorii Aradului găseau creaţii ale unor scriitori români. Era un merit de necontestat al redactorilor.