logo

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad.

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

logo

Restituiri

 


Horia Truţă
istoric, Arad

 

 

Ioan Slavici la Arad

 

Ioan Slavici este unul dintre pilonii pe care s‑a construit literatura română modernă. Aradul, al cărui fiu este, îl omagiază şi îi păstrează vie memoria, numele său fiind eternizat prin manifestări ştiinţifice, prin editarea unor publicaţii de studii şi cercetări ştiinţifice, prin reeditări ale operelor sale – în acest sens existând chiar o bogată bibliografie arădeană. Ioan Slavici rămâne viu în amintirea colectivă şi prin înfiinţarea unor societăţi şi asociaţii culturale care‑i poartă numele, prin ridicarea de monumente publice şi plăci memoriale, prin denumirea unor instituţii, străzi şi alte forme. Enumerându‑le şi (eventual) comparându‑le cu alte nume, se poate constata că Ioan Slavici este personalitatea care în părţile Aradului se bucură de cea mai mare preţuire, fiind cunoscută şi apreciată cvasi‑unanim.

 

Bibliografie arădeană

Textul de faţă cuprinde doar o parte din culegerile de studii publicate de autori arădeni cu privire la Ioan Slavici.

Pascu Hurezan, Emil Șimăndan, Ioan Slavici şi unitatea spirituală arădeană, Arad, 1998; Anton Ilica, Monica Lavinia Nan, Ioan Slavici 75, Arad, 1999; Anton Ilica, Monica Lavinia Nan, Toposul în creaţia lui Ioan Slavicieseu la o nouă lectură, Arad, 1999; Dumitru Mihăilescu, Dorel Bacoş, Ioan Mureşan, Ioan Slavici, documentar, Arad, 2003; Dumitru Mihăilescu, Studii despre Ioan Slavici, Arad, 2004; Iulian Negrilă, Mădălina Lupău, Ioan Slavici, contemporanul nostru, Arad, 2004; Melente Nica, Viaţa şi opera lui Ioan Slavici (contribuţii inedite), Arad, 2005, Dumitru Mihăilescu, Studii despre Ioan Slavici, Arad, 2005.

 

Nume de societăţi culturale şi instituţii

La 11 octombrie 1930, sub preşedinţia ziaristului Isaia Tolan a avut loc la Școala Comercială de Băieţi din Arad şedinţa de constituire a Societăţii de Lectură „Ioan Slavici”. Corespunzător statutului, scopul ei „izvorea din necesitatea propagării limbii şi literaturii româneşti, stimularea elevilor ultimelor două clase la cercetări, lecturi şi îndeletniciri care să le îmbogăţească cunoştinţele şi să le agerească judecata”. A fost ales un comitet alcătuit din elevi şi o comisie pentru cenzurarea şi verificarea lucrărilor. La conducerea organizaţiei s‑au succedat profesorii Victor Odobeşteanu şi Marcel Olinescu, şedinţele lunare fiind urmate de scurte spectacole susţinute de elevi.

Documente din 1940 atestă existenţa la Șiria a Căminului Cultural „Ioan Slavici”, nume perpetuat până în prezent. Desigur, denumirea a fost folosită înainte de această dată, dar nu dispunem de o sursă sigură de adeverire a acestui lucru.

Deschiderea oficială a primei expoziţii dedicate lui Ioan Slavici a avut loc la Şiria în 1959 sub auspiciile Muzeului Judeţean din Arad, în fondul căruia se aflau majoritatea materialelor documentare. În cele patru săli, prin fotografii, manuscrise, cărţi şi ziare, a fost evocată personalitatea complexă a scriitorului născut la poalele cetăţii, spaţiu geografic care i‑a marcat existenţa. Muzeul Memorial „Ioan Slavici” a luat fiinţă un an mai târziu, în 1960, tot acolo, prin strădania unor tineri intelectuali, profesori în localitate. Deoarece modesta casă natală a scriitorului a dispărut, spaţiul necesar expoziţiei permanente a fost amenajat în clădirea conacului Bohuş, aflat în acea vreme într‑o avansată stare de degradare. Pentru constituirea fondului „Ioan Slavici” investigaţiile s‑au extins în arhive şi biblioteci din întreaga ţară, fiind solicitaţi şi descendenţii scriitorului, care au fost de acord să doneze viitorului muzeu mobilier, cărţi, reviste, scrisori, fotografii.

După Reforma învăţământului din anul 1948, Liceului „Moise Nicoară” i s‑a schimbat numele în Şcoala Medie Nr. 1 Arad, iar din 1957 prestigioasa instituţie de învăţământ s‑a numit Şcoala Medie Nr. 1 „Ioan Slavici”. În 1992 s-a revenit la vechiul nume al instituţiei, Colegiul Naţional „Moise Nicoară”.

Scriitorul nu a fost elev în această clădire. După absolvirea învăţământului primar, Ioan Slavici a frecventat clasele I‑V, între anii 1860‑1865, la Gimnaziul Maghiar din Arad, aflat pe actuala stradă Lucian Blaga. Aici a fost cunoscut prin purtare bună, atenţie şi sârguinţă asiduă, astfel că între cei 84 de elevi din clasa I, a fost clasificat al 34‑lea, după sistemul de atunci. Desigur, în acea perioadă a avut cunoştinţă de creaţiile literare ale membrilor Societăţii de Lectură a Elevilor Români din şcoală, tipărite în 1859 cu titlul Muguri. Deşi după afirmaţiile lui Titu Maiorescu poeziile erau lipsite de valoare artistică, volumul era răspândit în rândul elevilor, fiind apreciat de Ioan Slavici „ca cea mai importantă carte pentru tineretul de pe vremea sa”.

La inaugurarea noului local al Gimnaziului Superior Regal (1873), Ioan Slavici era deja arhivar la Consistoriul Ortodox din Oradea, iar în decembrie, grav bolnav, a fost internat la Spitalul Obştesc Imperial din Viena şi apoi la Hunter‑Bruhl din apropierea capitalei imperiului.

Alte două unităţi de învăţământ din judeţul Arad au primit numele scriitorului: Școala Gimnazială „Ioan Slavici” Șiria (1999) şi Școala Generală nr 4 „Ioan Slavici” de pe strada Ștefan Augustin Doinaş din Arad (2002)

Din iniţiativa ziaristului Emil Șimăndan, în vara anului 1993 au luat naştere Fundaţia şi Editura arădeană „Ioan Slavici”. Printre membrii fondatori se regăsesc poeţii Ioan Alexandru şi Ştefan Augustin Doinaş, dar şi scriitorii şi oamenii de cultură: Florin Bănescu, Dumitru Toma, Ligia Tomşa, Pascu Hurezan, Ileana Florea, Mircea Barbu, Melente Nica, Vasile Popeangă şi alţii. Sub egida acestor instituţii au fost iniţiate numeroase activităţi culturale constând din simpozioane, expoziţii, sesiuni ştiinţifice, finalizate prin publicarea unor volume omagiale dedicate lui Ioan Slavici sau în revista proprie, „Relief”.

În februarie 2004, la împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea Teatrului de Stat din Arad, directorul Ion Văran a propus Consiliului Local al Municipiului Arad ca instituţia să poarte numele Teatrul Clasic „Ioan Slavici”. În expunerea de motive se arată că marele scriitor „este arădean nu doar prin naştere, formaţie intelectuală şi morală, ci mai ales, prin realitatea subtilă a operei sale inconfundabile. Pusta Aradului, este primul topos literar românesc abordat complex, în tot spectacolul uman.” În continuare se arată că deşi „se va spune că Ioan Slavici a avut puţine preocupări în privinţa literaturii dramatice, este adevărat, dar să nu uităm că opera sa a constituit suportul multor spectacole de teatru sau scenarii de film”. De asemenea, se sublinia faptul că „majoritatea teatrelor din România, poartă numele unor personalităţi definitorii pentru localităţile unde ele funcţionează”. Adoptarea acestui act administrativ este o recunoaştere a personalităţii scriitorului şi contribuie la păstrarea vie a numelui acestuia în memoria arădenilor.

Cu prilejul aniversării a 15 ani de activitate academică, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a inaugurat în 2005 Centrul de Cercetări de Istorie şi Teorie Literară „Ioan Slavici” cu sediul în Palatul Românul de pe strada Vasile Goldiş. Instituţia oferă ediţiile româneşti ale scriitorului, alături de un larg fond documentar de istorie şi critică literară, teoria literaturii, folclor, studii, curente monografii şi altele (aproximativ 4.000 titluri) referitoare la Ioan Slavici.

 

Portrete şi busturi monumentale

logoIoan Slavici, pictură în ulei, Sever Frenţiu, 1968
Sursa foto: Horia Truţă – colecţia personală

Figura lui Ioan Slavici a fost imortalizată de mai mulţi artişti plastici arădeni. Mai cunoscute sunt portretele realizate de Sever Frenţiu (pictură în ulei, 1978, Șiria), sculpturile lui Victor Gaga reprezentând capul scriitorului (gips, 1978, Șiria) şi imaginea întreagă în poziţie şezândă (gips, 1978, Șiria), dar şi busturile monumentale concepute de sculptorii C. Popescu, Ioan Tolan şi Mihai Păcurar.

Primul bust în bronz al lui Ioan Slavici a fost realizat de sculptorul C. Popescu din Turnu Severin împreună cu arhitectul Ion Crişan şi a fost amplasat în piaţa comunei Șiria la iniţiativa compozitorului dr. Emil Monţia, sprijinit de protopopul Aurel Adamovici şi notarul Petre Popovici. Un comitet prezidat de dr. Emil Monţia a organizat festivităţile de inaugurare, care au avut loc în 28 noiembrie 1940, în prezenţa unui numeros public şi a unor personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti: Vasile Netea (ziarist), Octavian Lupaş (istoric), Emil Monţia (primarul Aradului), Grigorie Popa (profesor, vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal) şi alţii. În urma unei vizite la Şiria, criticul literar George Călinescu scria despre acest monument: „una din cele de mai sus, mi‑a împărtăşit cu mult umor, că bustul lui Slavici, ridicat de curând, nu depăşeşte statuia unei baroane, nu‑mi place. Într‑adevăr, bustul e lamentabil. Un tovarăş Blaga, mi‑a suflat la ureche, ar fi fost de aceeaşi părere. Dar decât nimic, e bună şi asta la Şiria. (G. Călinescu, Însemnări de călătorie, Bucureşti 1973, p. 27)

Nu se cunosc motivele pentru care bustul a fost demolat după 1950.

În 1960, sculptorul Ioan Tolan din Arad a realizat la Şiria cel de al doilea bust al lui Ioan Slavici. Monumentul a fost cioplit în marmură albă şi amplasat în preajma Muzeului.

La 19 ianuarie 1973, pe spaţiul verde din faţa Liceului „Ioan Slavici” din Arad (azi Colegiul Naţional „Moise Nicoară”) a fost dezvelit bustul scriitorului, modelat şi transpus în aluminiu eloxat de Ioan Tolan.

logoIoan Slavici, bust monumental (Mihai Păcurar, Arad, 2003)
Sursa foto: Horia Truţă – colecţia personală

În toamna anului 2003, la iniţiativa prof. Ioan Mureşan, directorul Şcolii Generale Nr. 4 „Ioan Slavici” din Arad, s‑a organizat festivitatea împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii de învăţământ. Cu acest prilej a fost editată monografia şcolii şi a fost dezvelit bustul în bronz al patronului său spiritual, scriitorul Ioan Slavici, operă a sculptorului arădean Mihai Păcurar.

În faţa Școlii Gimnaziale din Șiria, care poartă numele lui Ioan Slavici, a fost amplasat în 2014 bustul din piatră artificială al scriitorului, creaţie a sculptorului arădean Mihai Păcurar.

Un bust al lui Ioan Slavici modelat şi transpus în gips de Ioan Tolan în 2005, a fost amplasat în holul Teatrului arădean, care-i poartă numele

 

Plăci memoriale

La 17 august 1950, cu prilejul manifestărilor comemorative pentru marcarea împlinirii a 25 de ani de la moartea lui Ioan Slavici, Uniunea Scriitorilor din România a fixat pe clădirea Oficiului Poştal din Şiria, unde se presupune că a fost casa natală a scriitorului, o placă memorială din marmură albă (50/30 cm). Pe piatră a fost înscris prin incizie textul: „Aici s‑a născut la 14 ianuarie 1848 scriitorul Ioan Slavici”.

La 17 ianuarie 1998, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Ioan Slavici, pe casa din Piaţa Sârbească din Arad, unde scriitorul a locuit între anii 1862‑1863, s‑a aplicat o placă din marmură al cărui text marca acest lucru. După câţiva ani, placa a fost demontată, iar în prezent este considerată dispărută.

Elev fiind, Ioan Slavici a stat şase ani în Arad (1860‑1865). A locuit în gazdă la două familii. După mărturisirile scriitorului, prima dată a locuit de unul singur în cartierul evreiesc (Drăgăşani) la o şvăboaică, soţia unui pantofar maghiar chefliu, care lucra cu zece calfe, mai mult pentru târg. Acolo şi‑a făcut şi mulţi prieteni (Ioan Slavici, Amintiri, Bucureşti, 1967, p. 205‑206).

La 18 ianuarie 1998, tot cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Ioan Slavici, pe faţada şcolii vechi din Şiria a fost aplicată o placă memorială din marmură albă, pe suprafaţa căreia a fost înscris prin incizie textul: „Vechea şcoală românească / din Şiria unde între anii / 1854-1859 a învăţat / Ioan Slavici / Şiria 18. 01.1998”. Programul a cuprins o expoziţie de carte şi ex libris, proiecţia filmelor Moara cu noroc şi Pădureanca, un simpozion ştiinţific, un spectacol artistic omagial.

 

Alte forme de eternizare

An de an, cu diferite prilejuri, în judeţul Arad se desfăşoară în organizarea unităţilor de învăţământ şi a instituţiilor de cultură, activităţi care menţin în atenţia publicului viaţa şi opera literară a marelui scriitor, cum ar fi: expoziţii, concursuri literare, grafică gen ex libris, simpozioane, sesiuni de comunicări, reeditarea operelor şi alcătuirea unor volume omagiale etc.

logoIoan Slavici, mormânt cenotaf, Șiria, 2014
Sursa foto: Horia Truţă – colecţia personală

Este de remarcat succesul filmelor româneşti realizate prin ecranizarea a trei opere literare semnate de Ioan Slavici: Moara cu noroc (1957), în regia lui Victor Iliu, după un scenariu conceput de Titus Popovici; Dincolo de pod (1976), film adaptat după romanul Mara, în regia şi scenariul lui Mircea Veroiu şi Pădureanca (1987), în regia lui Nicolae Mărgineanu, după un scenariu de Augustin Buzura.

Semnificativ e şi faptul că titlul unor opere literare şi numele celor mai cunoscute şi îndrăgite personaje au fost preluate şi folosite în domeniul economic, aşa cum sunt: Asociaţia Agricolă „Ioan Slavici” din Şiria, Hotelul „Moara cu Noroc” din Ineu, S.C. „Mara” Com. Mixt SA Lipova, S.C. „Mara‑Lucia” SRL Lipova şi altele.

În judeţul Arad au fost identificate şapte localităţi unde există străzi denumite Ioan Slavici: Arad (în cartierul Grădişte), Ineu, Nădlac, Sântana, Șeitin, Șiria, Vladimirescu.

Autorităţile din Șiria au organizat în 26 iunie 2014 o ceremonie cu slujbă religioasă de pomenire dedicată lui Ioan Slavici. O raclă cu pământ extras din mormântul scriitorului de la Panciu (judeţul Vrancea) a fost îngropată în parcul din centrul comunei. Pe locul respectiv a fost amenajat din marmură neagră un mormânt cenotaf, cu portretul scriitorului şi texte explicative.