Paşcu BALACI

S-a născut în satul Șebiș, comuna Drăgănești în 8 mai 1956 din părinții Moise și Ecaterina, tatăl fiind miner la minele de aur de la Gura Barza și de uraniu de la Băița Plai și mama fiind casnică. A urmat școala primară în satul natal și școala generală V-VIII în localitatea Sudrigiu unde are profesor de limba română pe domnul Rusu Gheorghe născut în comuna Topleț, județul Caraș Severin. Acesta înființează cenaclul literar Miron Pompiliu unde elevul din clasa a V-a din Șebiș citește primele sale poezii. În anul 1968 apare într-o antologie școlară cu titlul Mlădițe bihorene, editată de consiliul județean al organizației pionierilor Bihor, cu un cuvânt înainte de Alezandru Andrițoiu, alături de nume precum Adrian Pintea și Gheorghe Vidican. În anul 1971, Pașcu Balaci dă examen de admitere la Liceul Samuil Vulcan și absolvă cursurile acestui prestigios liceu în anul 1975, fiind premiant constant la învățătură și participând la fazele județene ale Olimpiadei de limba și literatura română și reușind să se califice la fazele naționale ale acestei Olimpiade în 1973 la Iași și în 1975 la Craiova, sub îndrumarea profesorului Milan Martinov. Diriginte îndrumător și dascăl drept și sever i-a fost profesorul de limba latină Teodor Rif, alături de alți profesori renumiți ai școlii beiușene de atunci, precum Duma Constantin Suceveanu la istorie, Maria Racolța la franceză, Adrian Harabagiu la științe naturale, Tania Dărăbăneanu la limba engleză etc.În timpul celor patru ani de liceu, Pașcu Balaci a publicat nenumărate poezii, recenzii, analize literare, fragmente de proză în revista școlară a liceului denumită Pagini de ucenicie, tipărită sub îndrumarea profesorilor Milan Martinov și Constantin Duma Suceveanu. A fost trimis de trei ori în taberele de creație literară de la Bușteni, Costinești și Telega, unde alături de alți colegi creatori din țară au creat publicațiile Flux și Ultramarin. În tabăra de la Bușteni are ocazia să cunoască pe poeții Adrian Paunescu și soția sa Constanța Buzea, precum și pe poetul Mircea Dinescu. Pe timpul liceului, Pașcu Balaci a debutat și în revista Limbă și literatură pentru elevi, sub coordonarea profesorului Tudor Opriș din București și în cotidianul Scânteia tineretului. Sub atâtea auspicii de bun augur, nimic nu părea să stea în calea succesului universitar al elevului premiant de la liceul din Beiuș. Cu sacrificii majore din partea părinților din Șebiș, Pașcu Balaci pleacă la București unde se înscrie la examenul de admitere la facultatea de filologie din București, la sectia română și franceză, dar a căzut la limită în vara de neuitat a anului 1975. După acest episod traumatizant, întors în satul natal, Pașcu Balaci începe să citească în mod sistematic Biblia pe care i-a oferit-o în dar o verișoară din satul Belejeni, pe nume Balaci Zorica, cartea sfântă fiind conspectată și recenzată în chiar caietul studențesc pregătit înainte vreme pentru cursurile unei facultăți dorite, dar pe care Pașcu Balaci nu a mai urmat-o. În toamna anului 1975, Pașcu Balaci se angajează muncitor necalificat la Secția uși ferestre mobilă din fostul oraș dr.Petru Groza, unde se întâlnește cu prietenul său din copilărie, notarul Aurel Măduța care avea și el preocupări literare. În vara anului 1976, a încercat să dea examen din nou la București, dar părinții lui din Șebiș, motivând greutăți materiale, nu îi mai permit să se ducă la București, astfel că Pașcu Balaci se urcă în autobuz la Sudrigiu pentru a se deplasa și a se înscrie la examenul de admitere al facultății de drept din Cluj Napoca unde este declarat admis. Nu urmează cursurile facultății de drept în toamna anului 1976, ci satisface stagiul militar cu termen redus de 9 luni de zile la Cluj Napoca. Din toamna anului 1977 urmează cursurile la zi ale prestigioasei facultăți de drept din capitala Transilvaniei, fiind remarcat de prof. univ.dr. Vladimir Hanga pentru cunoștiințele sale în limba latină, grație dirigintelui și magistrului sau îndrăgit Teodor Rif.Îm aceeași toamnă, Pașcu Balaci citește poezii la cenaclul literar al revistei TRIBUNA din Cluj Napoca și piese de teatru la cenaclul literar al revistei Napoca Universitară.

În primăvara anului 1978, debutează pe scena casei de cultură a studenților din Cluj Napoca cu piesa O boală care nu se vindecă decât aici, în regia doamnei Rodica Radu de la Teatrul Național din Cluj Napoca, piesa care este distinsă cu Premiul special al revistei Napoca Universitară. Pașcu Balaci este membru al comisiei culturale a Facultății de drept și instructor al echipei de dansuri populare a facultății de drept din care va face parte și viitoarea sa soție din Beiuș, doamna Antița Balaci, studentă la aceeași facultate. În 1 decembrie 1978 participă alături de unii din colegii săi de facultate la sărbătorirea de la Alba Iulia a împlinirii a 60 de ani de la unirea Transilvaniei cu România. În 1979, i se reprezintă pe scena casei de cultură a studenților piesa Naufragiul sau Cine este Penelopa ? în regia doamnei Rodica Radu de la teatrul național din Cluj Napoca. În anul 1980, i se reprezintă pe scena Casei Universitarilor tabloul întâi din actul al doilea din piesa istorică Clopotul în aceeași regie a doamnei Rodica Radu de la teatrul național din Cluj Napoca, piesa referindu-se la episodul dramatic al îngropării unui clopot de la o biserică ortodoxă din Țara Beiușului spre a nu fi topit și preschimbat în gloanțe la sfârșitul primului război mondial. În 4 iulie 1981, ziua independentei Americii si, mutatis utandis, ziua independentei financiare a lui Pascu Balaci a avut loc mult așteptata repartiție guvernamentală a absolvenților facultății de drept din Romania. Pascu Balaci rateaza șansa de a fi jurist la Beius cu doar trei puncte diferență și este nevoit să se ducă jurisconsult la intreprinderea de încălțăminte Bihoreana din Marghita. Depărtarea de marea urbe culturală a Clujului și sentimentul de înstrăinare față de locurile natale îl îndreaptă pe Pascu Balaci spre masa de scris. Aici la Marghita a devenit cu adevărat scriitor, publicând în intervalul 1981- 1986, mai multe piese de teatru, sonete și reportaje care i-au adus un bun renume. Călătoreste cu pasaport colectiv, bineinteles, pentru prima oara în străinătate în primavara anului 1983 in Ungaria la Budapesta si în același an în fosta URSS în orașele Chișinău, Kiev, Moscova și Leningrad (azi Sankt Petersburg), vizitând Lavra Pecerskaia din Kiev, clădirea Kremlinului din Moscova și muzeul Ermitaj, alături de colegii avocat George Letea si juristul Ioan Praja, vizită de neuitat evocată mai târziu în CARTEA DE URANIU: În martie optzecisi trei am fost/La Moscova cu turlele de aur/ Metropolă cu înger și balaur/A treia Romă, așteptând glasnost/ La Lenin nu m-am dus. Nu avea rost/ Să/l văd pe bolșevicul minotaur? /Unde ai ascuns Ilici al nost tezaur ? In Kremlin, Ermitaj, sub permafrost? /Cand m-am întors apoi din preumblare/In Roșia Piață să/mi văd Neamul/Un inginer puse-mi pe rană sare :/ Stiai că rușii dus-au cu toptanul /Nu doar monede, hrisoave, odoare/ Ci și uraniu, depășindu-și planul? (sonetul Amintire din Piața Roșie) Debutul absolut cu reportaj se inregistrează în prestigioasa revistă FLACARA din Bucuresti, reportajul a fost denumit de către autorul Pascu Balaci: DACA I JOI, E TARG IN BINS !, dar pe care Cornel Nistorescu de la revista FLACARA l-a propus spre publicare sub titlul TRADITII DIN TARA BEIUSULUI, reportajul fiind publicat în nr. 46 din data de vineri, 15 noiembrie 1985. A mai publicat piese de teatru precum HOREA sau MUNTELE OSANDITILOR in revista Orizont din Timișoara, piesa CLOPOTUL în revista Teatrul din Bucuresti, sonete și reportaje în revista FAMILIA din Oradea, sonete in revistele Steaua din Cluj Napoca, Viața Românească din Bucuresti, piesa Pământul sau Ne întoarcem în sat în Almanahul revistei Viața Românească din Bucuresti.

În vara anului 1986 se transferă de la Intreprinderea de încălțăminte Bihoreana din Marghita la intreprinderea de alumină din Oradea. Aici participă cu regularitate la sedintele cenaclului literar Iosif Vulcan din Oradea, condus de criticul literar Virgil Podoabă de la revista Familia. Ajuns în Oradea, Pascu Balaci publică poezii în revista Familia și in cotidianul Crisana, în revista lunară Teatrul nr l2/l987, in Almanahul revistei Viața românească, l985, almanahul revistei Viața Românească , l988 si continuă cu o serie de reportaje despre Tara Beiusului și Bihor în revista Flacăra din București. În toamna anului 1988 se transferă de la intreprinderea de alumină din Oradea la revista Flacara din Bucuresti, unde devine redactor teritorial pentru județele Bihor, Sălaș și Satu Mare. În 1988 figurează pe lista viitoarelor premiere la teatrul de stat din Oradea, alături de DR Popescu și Paul Everac, dar din cauze obscure, piesa sa istorică HOREA sau MUNTELE OSANDITILOR nu se mai reprezinta la Oradea, iar debutul profesionist pe o scenă a unui teatru se va inregistra târziu în luna decembrie 2001 pe scena teatrului național Vasile Alecsandri din iasi cu comedia Banii n au miros care se va reprezenta si la Teatrul național radiofonic din Bucuresti. După evenimentele din Decembrie 1989, in cadrul operatiunii VILAGES ROUMAINES il cunoaste pe jurnalistul belgian Vincent Dudant, sosit în Romania într o actiune de într ajutorare a localitatii Neagra Sarului din judetul Suceava din partea localitatii Vielsalm din Belgia. În toamna anului 1991 se transferă de la revista Flacăra la cotidianul Crisana din Oradea unde participă aproape săptămânal la initiativa publicistică Audientele Crisanei și vizitând cu colegii săi aproape toate comunele si satele judetului Bihor pentru a audia plângerile survenite în urma aplicării sau neaplicării cum trebuie a legii fondului funciar, legea nr 18/1991. În 15 martie 1992 i se naște fiul Balaci Theodor Antoniu, absolvent al Faculății de drept din Cluj Napoca și care este azi avocat alături de părinții săi la Oradea.

Pe timpul desfășurării activității de jurnalist și publicit comentator la cotidianul Crisana, Pascu Balaci a scris în premieră absolută despre episodul deturnarii unei aeronave de pe aeroportul din Oradea de către un grup de cetateni din orasul Marghita, lucru pe care il stia de pe vreea când era jurisconsult în acest oraș. A mai publicat in săptamanalul Crisana Plus micro romanul Straniile intamplari din orașul Maarquito, cu referire la viața politică de dianinte si dupa 1989 din Marghita, episoade legate de viața culturală a Beiușului, a publicat sonete si cronici dramatice, proză în revista literară AL CINCILEA ANOTIMP, publicatie apărută sub girul cotidinului CRISANA.

În vara anului 1997 a devenit avocat în cadrul Cabinetului avocatial BALACI PASCU din Oradea, alături de soți sa BALACI ANTITA, cu o experiență mai mare în avocatură. In anul 2000, Pașcu Balaci, alături de avocatii Emil Stratone decanul Baroului Bihor si epigramistul Petru Marian a intemeiat Cenaclul Literar Barbu Stefanescu Delavrancea al baroului Bihor, cu activitate cel putin lunară si servind lansarilor de carti ori lecturilorpublice de poezie ori unor manifestari de evocare a personalitatilor culturii romane.

Debut: poezii în revista școlară a Liceului din Beiuș: Pagini de ucenicie, l97l

Consilier juridic la Marghita (l981-l986), Oradea (l987- l988), redactor la revista Flacăra București (l989- l991),publicist comentator la ziarul Crișana,Oradea, (l992-l996), avocat din anul l997 și până în prezent în cadrul conducerii Baroului Bihor unde deține funcția de censor

Președinte al Cenaclului literar Barbu Ștefănescu Delavrancea al Baroului Bihor din l998

Doctor al Universității „ Babeș - Bolyai”, Facultatea de istorie filosofie, cu teza: Arbitraj international asupra problemelor litigioase din sud-estul Europei.Provincia Kosovo

Cetățean de onoare al comunei Telciu pentru piesa FLUIERUL DE OȚEL, consacrată martiriului lui Tănasă Todoran, tras pe roată în 1763 la Salva, județul Bistrița- Năsăud

Invitat de onoare la prima ediție a Festivalului EUROPA NOVA,consacrat limbilor sud- est europene , organizat de Ambasada României și Ambasada Republicii Moldova, septembrie 2013, Bruxelles, pentru prezentarea în limba franceză a pieselor de teatru publicate

ACTIVITATE LITERARĂ:

Autorul a publicat:

Poezie în revistele Familia, Steaua, Tribuna, Viața românească, Orizont, Luceafărul, Flacăra, Poesis, Nord literar, Crișana, Aurora, Cele Trei Crișuri, Al cincilea anotimp, Caietele Oradiei, Lumea româneasca, Orient latin etc

Reportaje în: Familia, Flacăra, Tribuna, Crișana, Crișana Plus, Al cincilea anotimp, Expres, Luceafărul de dimineață etc

Teatru în: revista lunară Teatrul nr l2/l987, Aurora nr l/l993, Almanahul revistei Viața românească, l985, almanahul revistei Viața Românească , l988, Orient Latin nr 2/2ool, Teatrul azi nr 4-5/ l997, Drama, decembrie 2olo, Familia, 2015.

CĂRȚI PUBLICATE:
50 de sonete, editura Dacia ,Cluj Napoca, l994,postafață de Ion Simuț
Muntele osândiților, teatru, editura Dacia, Cluj - Napoca, l995
Când îngerul aduce cheia, sonete, Editura Anotimp, Oradea, l998
Poeme, editura Anotimp, Oradea, l999
Sonetele către Iisus, editura Dacia, Cluj Napoca, 2000
Sonetele către Iisus, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002
Sonetele grecești, editura Dacia, Cluj - Napoca, 2002
O călătorie în Grecia, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 2004
Viața lui Iisus în treizecișitrei de tablouri, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 2004
Cruciada, teatru, Editura Cartea Românească, București, prefață de Mircea Ghițulescu,cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor,2004
Slăvește suflete al meu pe Domnul, sonete, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 2007
Fluierul de oțel, teatru, prefață de prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, postafață de Mircea Ghițulescu, Editura Risoprint , Cluj- Napoca,2008
Penelopa se mărită, teatru, Editura Palimpsest, București, 2oo8
Secvențe pariziene, Editura Convex, Oradea, 2009
Sonetele germane, Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2009,
Epistole din Șebiș, sonete, Editura Dacia XXI, Cluj - Napoca, 2010
Tunul de cireș, teatru, editura Primus ,Oradea, 2011
O călătorie în Italia, Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2012
Scrisorile secrete ale tovarăşului Ivan din Ştei către iubita sa din Moscova (roman epistolar), Biblioteca revistei Familia , Oradea, 2013
Jeanne d΄Arc, (limba franceză) Editura EuropaNova,Oradea-Bruxelles, 2013
Franz Joseph, (limba engleză), Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles,2013
Das Mysterium Jesu, (limba germană), Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013
Euroshima, (limba germană), Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013
Executioners, I want to live !, (Călăilor, vreau să trăiesc !), teatru, (limba engleză) , Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013
Le canon en cerisier, teatru, (limba franceză) Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013
Cartea de uraniu, Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2014
O sută de ani de pace sau A fost foarte frumos, mi-a părut foarte bine... (teatru), Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2015
Regina și Martirii, teatru, Editura Aureo, Oradea, 2015
Martirii Beiușului și Unirea cea Mare, teatru , Editura Aureo, 2017
De la Beiuș la Bruxelles, Editura Aureo, Oradea, 2017
Zbor clandestin al unui rus indrăgostit de la Stei la Moscova si retur , Editura Scoala Ardeleana, Cluj Napoca, 2017.
Dosarul Kosovo, Editura Convex, Oradea, 2020
Sonetele Lancrămului, prefață de Mircea Popa, Editura Școala Ardeleană, Cluj Napoca, 2021
Le Motz français, Editura Aureo, Oradea, 2022
Majestatea Sa, Regele Mihai I în Țara Beiușului, Editura Aureo, Oradea, 2022

În pregătire, O istorie versificată a petrolului, piesa de teatru Premiul de excelență, Un pelerinaj în Țara Sfântă, Un pelerinaj la Sfântul Munte Athos, Vechiul Testament, relevat prin sonete, Noul Testament, relevat prin sonete.

REPREZENTĂRI TEATRALE:
O boală care nu se vindecă decât aici, Casa de cultură a studenților, Cluj- Napoca,l978, regia Rodica Radu de la Teatrul Național Cluj - Napoca
Naufragiul sau Cine este Penelopa ?, Casa de cultură a studenților, Cluj - Napoca, l980,regia Rodica Radu de la Teatrul Național Cluj - Napoca
Banii n-au miros, Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” Iași, 5 decembrie 2004, regia Ovidiu Lazăr
Victima și călăul, Teatrul de Stat Oradea, 2008,regia Adrian Moraru
Victima și călăul, Teatrul de Nord Satu Mare, 2011
Penelopa se mărită, Teatrul pentru copii şi tineret Cernavoda, martie 2008, regia Victor Ignat, artist emerit al Republicii Moldova

REPREZENTĂRI RADIOFONICE:
Banii n-au miros, Teatrul Național Radiofonic, București, 3 și 4 ianuarie l998
Muntele osândiților , Teatrul Național Radiofonic, București, l4 februarie 2000
Muntele osândiţilor la Radio Cluj, 20l0.
Spectacole lectură cu piesele:
Fluierul de oțel, 1 decembrie 2008, ( cu Virgil Ogășanu și Adela Mărculescu )
Umbra, interpret Mircea Albulescu,
Penelopa se mărită ,
toate având loc în Sala Oglinzilor la sediul Uniunii Scriitorilor din România.
Spectacol lectură cu piesa istorică TUNUL DE CIREȘ, Institutul Cultural Român, București, mai 2013
Spectacol lectură cu piesa EVA HEYMAN sau MOARTEA CELEI MAI TINERE REPORTERIȚE DIN LUME, la Teatrul Evreiesc de Stat, București, 29 iunie 2018

Paşcu Balaci este doctor al Universității BABEȘ - BOLYAI din Cluj Napoca, Facultatea de istorie-filosofie, catedra de relații internaționale și studii europene cu teza intitulată ARBITRAJ INTERNATIONAL ASUPRA PROBLEMELOR LITIGIOASE DIN SUD- ESTUL EUROPEI.PROVINCIA KOSOVO, teza susținută în 22 septembrie 20l2 în sala Ferdinand a Institutului de istorie, conducător de doctorat prof .univ. dr. Vasile Vese. Teza a fost distinsa cu calificativul MAGNA CUM LAUDAE prin diploma de doctor nr 1002/ 23 o2 2ol3 , seria H nr 0013777, eliberată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în domeniul Relații internaționale și studii europene și înmânată în sala AULA MAGNA a Universității Babeș-Bolyai de către domnul rector, academician și profesor universitar dr.Ioan Aurel Pop în data de 23 februarie 20l3

Cetățean de onoare al comunei Telciu, județul Bistrița - Năsăud, din luna august 20l2, pentru publicarea piesei istorice FLUIERUL DE OȚEL , consacrată martirului erou Tănase Todoran, tras pe roată în l2 noiembrie l763 pe același platou Mocirla de lângă Salva unde a ținut în 10 mai 1763 o cuvântare de protest pentru nerespectarea drepturilor românilor în fața batalioanelor de grăniceri ce urmau să depună jurământul de credință față de împărăteasa Maria Thereza
Diplomă de excelență pentru creații literare remarcabile, acordată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național , Cabinet Secretar de Stat și Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Bihor, 5 februarie 2010
Diploma de excelență a protopopiatului ortodox român Huedin, ”în semn de prețuire pentru promovarea culturală și spirituală a personalității Părintelui protopop Aurel Munteanu ( 1o septembrie 1940), martir al neamului românesc”
Diploma și Medalia Emanuil Gojdu pentru calitatea de luptător al cauzei recuperării patrimoniului Fundației Gojdu (187l- 2008), acordate de Baroul Bihor, Comitetul ”Pro Gojdu” Oradea, Asociația română pentru Ex Libris,2l februarie 2008
Diploma și Medalia Bicentenarului Emanuil Gojdu (1802- 2002), pentru premiera de la Marghita, joi 24 noiembrie 2005, a piesei de teatru istoric și alegoric ”Banii n-au miros” în montarea Teatrului Național ”Vasile Alecsandri” din Iași, ”pentru contribuția exemplară la promovarea culturii, limbii și literaturii române”, acordate de Fundația Emanuil Gojdu Sibiu-filiala Oradea & Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Bihor, noiembrie 2005
Diploma Primăriei municipiului Beiuș ”pentru contribuția adusă la dezvoltarea culturală a Țării Beiușului”, 2005
7.Diploma de merit a Primăriei Municipiului Marghita și Consiliului local al municipiului Marghita ”pentru valoarea artistică, contribuția marcantă la dezvoltarea culturală a municipiului Marghita și eforturile depuse pentru promovarea valorilor românești”, 24 noiembrie 2oo5
Diploma pentru cea mai bună piesă ” Banii n-au miros” acordată de Uniunea Scriitorilor din România, Consiliul județean Prahova, Radio România Cultural, prezentată la a III-a ediție a Colocviului Național de Dramaturgie Bușteni-Sinaia, 5-7 mai 2004
Premiul celei de-a XV-a ediții a Festivalului Primăvara studențească, l980 , Cluj Napoca pentru spectacolul cu piesa Naufragiul, regia Rodica Radu de la Teatrul Național Cluj -Napoca
10.Premiul ”Ioan Bușiția” al Departamentului ASTRA Beiuș pentru volumul 5o de sonete, l994
Premiul ”Ionel Teodoreanu” pentru piesa de teatru ”Război între români”, la prima ediție a Concursului Național de Creație Artistică ” Nihil sine Deo”, Brașov, 1999
Diploma și Premiul I la poezie la concursul artistic din cadrul etapei județene Bihor a Festivalului ”Cântarea României”, ediția a VI-a
Diploma și Premiul Studioului RTV Cluj pentru creație originală, (teatru), piesa istorică Muntele osândiților sau Horea Rex Daciae, 1986
Diploma și Premiul I la concursul interjudețean de creație în domeniul reportajului literar și fotoreportajului ”Alexandru Sahia”, Călărași- Mînăstirea
Premiul I și Titlul de laureat la concursul de poezie din cadrul etapei republicane a festivalului ”Cântarea României”, 1987
Mențiune pentru piesa ” Umbra” la Săptămâna Teatrului Scurt, ediția a X-a, Oradea, 2-8 octombrie 1995
Diploma de nominalizare la Premiul de Excelență al Primăriei Municipiului Oradea și Consiliului Local al Municipiului Oradea în domeniul Literatură, 2007
Diploma de excelenţă pentru creaţii literare remarcabile cu ocazia împlinirii vârstei de şaizeci de ani acordată de Direcţia judeţeană pentru cultură Bihor, Oradea, 18 mai 2016
Marele Premiu la Festivalul internaţional de poezie LUCIAN BLAGA, Lancrăm-Sebeş, 2017
Cetăţean de onoare al oraşului Ştei , judetul Bihor , pentru anul 2017, pentru cărţile de poezie dedicate exploatărilor de uraniu din zonă : Scrisorile secrete ale tovarăşului Ivan din Ştei către iubita sa din Moscova (roman epistolar),Cartea de uraniu (sonete) şi Zborul clandestin al unui rus îndrăgostit de la Ştei la Moscova şi retur (sonete)
Cetăţean de onoare al Municipiului Beiuș pentru activitatea sa literară, pentru cărțile scrise despre Țara Beiușului și în special pentru recenta carte VECHIUL TESTAMENT relevat prin 300 de sonete, apărută la Editura Școala Ardeleană anul trecut.