Florica BODIŞTEAN

Critic şi teoretician literar. Născută Hornoi, la 30 august 1968, în Chişineu-Criş. Părinţii: mama, Floarea, şi tatăl, Ioan. Studii: Absolventă a Liceului Industrial nr. 13 Arad, secţia filologie – istorie (1986) şi a Facultăţii de Litere şi Filosofie, specializarea Limba şi literatura română – Limba şi literatura latină din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (1991); doctorat în filologie (2000) la aceeaşi universitate, cu teza Arta literară la Marin Preda. Structuri narative şi tematice, conducător ştiinţific prof. univ. dr. Gheorghe. I. Tohăneanu. Activitatea: profesoară de limba şi literatura română la Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad (1991-2003), lector (2003), conferenţiar (2006), profesor universitar (2013) la Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale şi la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad. Membru al Uniunii Scriitorilor (2009), membru COPY -RO, membru ANPRO (Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu”), iniţiator şi redactor-şef al „Journal of Humanistic and Social Studies”, revista ştiinţifică a Facultăţii de Ştiinţe Umaniste şi Sociale din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad (2010).

logo Debut absolut: în 1992, în „Salonul literar”, Arad, nr. 14, cu articolul „De cultura”. Debut în volum: în 2002, cu Marin Preda sau despre complexele creaţiei, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad.

Preocupată de teoria literară, naratologie, stilistica textului poetic în cărţi de sinteză precum O teorie a literaturii (ediţia I, Mirton, 2005, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Institutul European, 2008) şi Poetica genurilor literare (ediţia I, Mirton, 2006, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Institutul European, 2009). Ambele realizează o sistematizare personală, cu luări de poziţie în controversatul plan al dezbaterii teoretice şi terminologice, a problemelor de ordin general pe care le ridică studiul literaturii şi studiul discursului literar codificat de o tradiţie arhitextuală şi declanşând, la rândul lui, un proces de negare a acestei tradiţii. Autoare a Literaturii pentru copii şi tineret dincolo de „story” (Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007), carte ce demontează o serie de prejudecăţi ce însoţesc acest sector marginalizat al „literaturii serioase”, legitimând teoretic genul „literatură pentru copii şi tineret” şi demonstrând că şi această literatură trebuie reconsiderată drept literatură autentică, guvernată de aceleaşi exigenţe estetice ca şi „marea literatură”, căci, judecată „dincolo de story ”, ea se dovedeşte nestrăină nu numai de profunzimea marilor teme ale umanului, ci şi de experienţele rafinate şi de multe ori complexe ale scriiturii.

În planul literaturii universale şi comparate, Florica Bodiştean semnează numeroase studii în publicaţiile de specialitate, precum şi volumele Eroica şi Erotica. Eseu despre imaginile feminităţii în eposul eroic pentru sumar şi argument) şi Eseuri de literatură universală (de la Cântarea cântărilor la Doris Lessing).

www.prouniversitaria.ro/carte/eroica-si-erotica-/curpins/ şi www.prouniversitaria.ro/carte/eroica-si-erotica-/rasfoire/

Realizează studii de gen şi de imagologie literară pe tema variilor ipostaze pe care dobândeşte femininul în epica eroică de autorat masculin, de la întemeierea sa homerică până la dezarticularea ei în postmodernism şi în post-postmodernism, urmărind dialectica mizelor umanului, respectiv afirmarea socială, în funcţie de predominanţa unui Weltanshauung comunitar, şi cea a împlinirii în planul existenţei private, într-o istorie personală. Eseurile de literatură universală privilegiază momente nu doar subiective, ci şi semnificative care au marcat evoluţia literaturii din Antichitate şi până astăzi, propunând un eşantion ce vorbeşte convingător despre procesualitatea fenomenului literar şi despre dialogul intuitiv, pe terenul imaginarului artistic, al marilor creatori. Cu metodele comparatisticii, ea caută, sub ambalajul retoricii genurilor şi sub presiunea contextelor ideologice şi culturale atât de îndepărtate în timp şi spaţiu, o radiografie a umanului, cu nostalgiile şi traumele sale, pe care discursul literar, ficţional sau „pretins” nonficţional, o developează cu mai multă claritate decât o poate face eul empiric.

Publicistică în reviste de cultură şi de didactică: „Arca”, „Familia”, „Educaţia-Plus”, „Relief”, „Salonul literar”, „Şcoala vremii”, „Perspective”.

«Privită ca disciplină universitară, literatura comparată aparţine domeniului literaturii moderne; ea a apărut la începutul secolului al XIX-lea şi metoda ei se bazează pe lecţiile de anatomie comparată ale naturalistului Cuvier. Într-o lume ce până mai ieri era a bărbaţilor – dacă lăsăm la o parte mitul amazoanelor, reabilitat recent de Adriana Babeţi –, era nevoie de o campanie în genul demersului critic comparatist, realizat de Florica Bodiştean în volumul Eroica şi Erotica. Eseu despre imaginile feminităţii în eposul eroic. Un studiu amplu şi exigent, menit să pună în relaţie cele două puteri care azi – mâine, sunt sau vor fi, în cumpănă: relaţia dintre El şi Ea, dintre Cavaler şi iubită, dintre bărbat şi femeie. Într-o vreme în care asistăm la o exacerbare a ficţiunii, menită să vindece rănile marilor tragedii ale secolului XX, care ne-au obligat să ne întoarcem la document, demersul riguros despre reprezentarea feminităţii în eposul eroic e, cumva, o ilustrare în trend, dacă n-ar fi vorba de o temă eternă. Din nou, literatura propune o subiectivitate fabulatorie în locul subiectivităţii istorice care a eludat de o vreme conceptul de obiectivitate. Raportul dintre manifestarea eroismului şi atracţia erotică poate influenţa istoria, războaiele şi, până la urmă, progresul, la fel de bine cum anumite personalităţi accentuate au putut să o determine. E rolul femeilor care fac istoria. Totul începe cu epopeea greacă, dacă nu cumva cu cea extrem-orientală, Epopeea lui Ghilgameş, continuând cu cea latină (Eneida lui Vergiliu care urmăreşte „Femininul între mit şi ideologia oficială”). Femeia sub felurite ipostaze (Elena din Troia, modelele din Odiseea şi eroinele lui Vergiliu) face posibilă trecerea de la eroismul în sine la cel al salvării. În acest moment, în accepţiunea autoarei, femeia devine, din „agent mitic al devenirii, întrupând Timpul şi Moartea”, „motor al evoluţiei, de vreme ce ea capacitează ieşirea masculinului din solitudine spre comuniune”. Observăm că autoarea acestui studiu captivant e preocupată de complexele autorilor care s-au ocupat de temă, de psihanaliză, de critica arhetipală şi, în general, de literatura de dincolo de story (cum îşi numeşte, inspirată, un studiu dedicat literaturii pentru copii şi tineret). Fără a teoretiza excesiv, ea trece proba labirintului textelor cu ajutorul cheii hermeneutice şi a psihocriticii, reliefează opoziţia sau opoziţiile dintre sexe, ca modele, pentru a pune în discuţie, în cele din urmă, filosofia unei viziuni a masculinităţii hard: „Am privit femeile de pe un teritoriu adjudecat, în ficţiune, de către bărbaţi, cel al scrisului, şi, în interiorul naraţiunii erotice, de către eroi, bărbaţii „cei mai bărbaţi”, recunoscuţi ca exemplari în accepţiunea „tare” a masculinităţii şi, tocmai din acest motiv, deţinând, cel puţin virtual, o mai discretă sau mai pronunţată componentă misogină”. Capitolul al treilea se ocupă de eroicul şi eroticul medieval, aşa cum e reflectat în Tristan şi Isolda. Demersul inspirat de naratologia şi critica arhetipală se împleteşte cu explorările mitocriticii. Cercetătoarea a consultat o bibliografie modernă, de invidiat, pe care o asimilează în scurte reprize eseistice, focalizând câteva momente din lungul drum al căutării şi respingerii, al luptei şi jocului amoros, al cuceririi şi supunerii, al intrigii şi împăcării contrariilor. Romanul lui Cervantes, Don Quijote, oferă o altă platformă a viziunii critice, triada: cavaler – femeia livrescă – femeia reală. Din secolul romantic autoarea a ales modelul Ivanhoe, model saxon şi normand, seria muschetarilor lui Dumas-tatăl, apoi „lumea ideală” a logodnicilor lui Manzoni. Cavalerii sunt înlocuiţi, în romantism, cu fiinţe simple sau umile şi asistăm la o democratizare a relaţiilor dintre sexe. Un capitol separat e dedicat variantei realiste a eroismului în romanul lui Tolstoi, Război şi pace. Cercetătoarea se opreşte din păcate în pragul modernităţii prin romanele inspirate de Primul Război Mondial. Romanul Pădurea spânzuraţilor oferă o bogată paletă de sugestii pentru tema dezbătută prin viziunea unui român din Ardeal asupra războiului, de fapt, războiul „indecisului” cu sine însuşi. „Iluminările” lui Rebreanu sunt puse în contrast cu „întunecările” lui Cezar Petrescu. În sfârşit, romanul lui Camil Petrescu oferă viziunea „unei conştiinţe unitare” despre război şi dragoste. Incursiunea în literatura universală reţine două secvenţe memorabile: Hemingway şi Erich Maria Remarque. În cronica pe care o consacră volumului, Lavina Ionoaia remarcă amploarea demersului şi analiza profundă a temei abordate: „Linia analitică de profunzime a textului critic este dată nu de conturarea unei epoci sau a unui tip de feminitate specific acesteia, ci de modul în care autoarea reuşeşte să pună în dialog polemic mentalităţi, reprezentări despre eroism şi eros şi să demonstreze că femina eroica rămâne egală cu sine ca substanţă indiferent de concreteţea agon-ului”. Demersul comparatist al universitarului arădean e captivant de la un capăt la altul, atât prin modul de a aborda aventura feminităţii în economia eposului eroic, cât şi prin felul în care îşi structurează ideile, povestindu-le şi renunţând la o cercetare strict analitică. Metoda de lucru adoptată, depistarea imaginilor feminităţii, presupune o cunoaştere prealabilă amplă şi precisă a temei urmărite, fără de care planul general nu poate fi schiţat şi nu va prezenta interes pentru o cercetare viabilă. Concluziile oferă o panoramă a „evoluţiei” eroismului şi manifestărilor erotice până la transformarea discursului în metadiscurs, aşa cum se întâmplă în Levantul lui Mircea Cărtărescu. Cartea e un spectacol al măririi şi decăderii eroismului cavaleresc al bărbatului în raport cu capacitatea de dăruire şi de iubire a femeii. Războaiele dintre sexe, cu lungile intervale de pace, duc, dincolo de schimbarea raportului de forţe, la descoperirea corpului şi a intimităţii până în zorii unei noi ere, a dezordinii amoroase. E o confruntare între două coduri care prin variantele lor mereu reluate, formează un alt tip de viziune. Un bun câştigat al studiului este monitorizarea transformării discursului, de la epopeea clasică la scriitura fragmentului şi a colajului. Am zice că forma urmează conţinutul în drumul spre marele impas al exacerbării individualismului de azi. Metamorfoza epopeii clasice în romanul modern urmează aceeaşi cale pe care tragedia antică a parcurs-o în clasicism, în drama romantică, pentru a se ajunge în secolul XX la farsa tragică şi teatrul absurdului. Ideile sunt ilustrate cu extrase din opere care au capacitatea de a dialoga. Imaginile feminităţii rămân adânc imprimate în ţesătura unor opere şi în memoria cititorului cultivat. Bine informat, sistematic şi atractiv studiul Floricăi Bodiştean operează cu siguranţă cu conceptele literaturii comparate şi face ordine într-un lung şir de opere.» (Gheorghe Mocuţa)

CĂRŢI PUBLICATE:

Marin Preda sau despre complexele creaţiei, Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2002, ISBN 973-8363-06-3, 244 pg.
O teorie a literaturii, Timişoara, Editura Mirton, 2005, ISBN 973-661-641-X, 198 pg.
O teorie a literaturii, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Institutul European, 2008, ISBN 978-973-611-564-6, 320 pg.
Poetica genurilor literare, Timişoara, Editura Mirton, 2006, ISBN 973-661-802-1, 283 pg.
Poetica genurilor literare, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Institutul European, 2009, ISBN 978-973-611-651-3, 229 pg.
Literatura pentru copii şi tineret dincolo de „story”, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, ISBN 978-973-133-091-4, 350 pg.
Eroica şi Erotica. Eseu despre imaginile feminităţii în eposul eroic, Bucureşti, Editura Pro Universitaria, 2013, ISBN 978-606-647-653-0, 248 pg.
Eseuri de literatură universală (de la Cântarea cântărilor la Doris Lessing), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2013, ISBN 978-606-17-0370-8, 232 pg.

STUDII PUBLICATE ÎN REVISTE ŞTIINŢIFICE:

The Renaissance Woman vs. the Woman of the Middle Ages in Cervantes's Don Quixote, în “Transylvanian Review”, vol XXII, no. 2, Summer 2013, ISSN 1221-1249, p. 3-15. Erich Maria Remarque, “All Quiet on the Western Front”: Nazism – Collective Responsability and Individual Option, în “ Journal of Humanistic and Social Studies”, Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, vol. IV, no. 1(7)/2013, ISSN 2067-6557, p. 9-20. Representations of Femininity in Tolstoy's Novel War and Peace, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii Ovidius din Constanţa. Seria Filologie”, Volumul XXIV, nr.2/2012, ISSN 1223-7248, p. 11-19. Heroic and Erotic in Hemingway's War Novel, în „Studia Universitatis «Petru Maior». Philologia”, Târgu-Mureş, Editura Universităţii „Petru Maior”, nr. 13/2012, ISSN 1582-9960, p. 284-292. Democratization of Heroism in the Romantic Historical Novel: Manzoni, The Betrothed, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii Ovidius din Constanţa. Seria Filologie”, Volumul XXIII, nr. 1/2012, p. 117-126, ISSN 1223-7248. A Vision on Femininity in the Romantic Historical Novel: Walter Scott, Ivanhoe, în „Studia Universitatis «Petru Maior». Philologia”, Târgu-Mureş, Editura Universităţii „Petru Maior”, nr. 12/2012, ISSN 1582-9960, p. 44-53. Vocaţie eroică şi vocaţie familială în romanul Război şi pace de L. N. Tolstoi, în „Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica”, nr. 13/2012, tom I, ISSN 1582-5523, p. 91-104. The Greatness and Fall of Chivalrous Structures in the Cloak-and-Dagger Novel: The Three Musketeers, by Alexandre Dumas, în „Francopolyphonie: l'interculturalité à travers la linguistique et la littérature”, revista Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale din cadrul ULIM Chişinău, nr. 7, vol. 1/2012, ISSN 1857-1883, p. 204-212. The Fictional Woman vs. the Real-World Woman in Cervantes' Don Quixote, în “Journal of Humanistic and Social Studies”, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, vol. 1, no. 2/2010, ISSN 2067-6557, p. 39-51. Tristan and Isolde, or On the Conventions and Liberties of Medieval Eros, în “Journal of Humanistic and Social Studies”, Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, vol. I, no. 1/2010, ISSN 2067-6557, p. 7-28. L'image de la femme dans l'épopée héroïque : l'Iliade, în „Alloquor – Studia Humanitatis Iassyensia”, Iaşi, vol. 2, nr. 3 (iulie-septembrie) 2009, ISSN 1844-6191, p. 59-69. Le conte encadré et ses fonctions vitales, în „Caiet de semiotică”, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, nr. 17/2006, ISSN 1012-1471, p. 5-14. Sacru şi profan în Cântarea cântărilor, în „Teologia”, Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, nr. 1-2, 2004, ISSN 1453-4789, p. 47-70. Motivul omului-ulcior în catrenele lui Omar Khayyam, în „Akademos”, Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, nr. 1, 2004, ISSN 1584-4420, p. 83-95. Aventură şi cântec în Odiseea homerică, în „Analele Universităţii «Aurel Vlaicu»”, seria Ştiinţe Umaniste şi Sociale, Arad, 2004, ISSN 1841-1266, p. 75-86.

PUBLICISTICĂ ÎN REVISTE DE CULTURĂ ŞI DIDACTICĂ:

Antuza Genescu: a scrie şi/sau a traduce, în „Arca”, nr. 1-2-3 (274-275-276)/2013, ISSN 1221-5104, p. 205-208. Nicolae Selage, Dificultăţi ale limbii franceze. Elemente de fonetică, ortografie, construcţie lexicală, morfologie, sintaxă, în ”Journal of Humanistic and Social Studies”, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, vol. I, no. 1/2010, ISSN 2067-6557, p. 214-215. Review of book College British literature by Constantin Chevereşan, în „Educaţia-Plus”, an V, nr. 2 (8)/2008, ISSN 1842-077X, p. 189-191. Propuneri pentru o clasificare modală a liricului, în „Limba română. Revistă de ştiinţă şi cultură ”, Chişinău, anul XIX, nr. 9-10/2009, ISSN 0235-9111, p. 72-79. Despre cărţile care ne pun pe gânduri: Pique la lune sau Visătorul oder Der Träumer de Iuliana Petrian, în „Familia”, nr. 1/2007, ISSN 1220-3149, p. 56-58. Personajul şi întruchipările sale istorice, în „Perspective. Revistă de didactica limbii şi a literaturii române”, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, nr. 2 (13)/2006, ISSN 1582-134x, p. 2-11. Modalităţi discursive în textul dramatic: dialog, voce descriptivă, monolog, negarea dialogului, în „Perspective. Revistă de didactica limbii şi a literaturii române”, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, nr. 1 (12)/2006, ISSN 1582-134x, p. 95-97. Textul ca ţesătură, în „Arca”, nr. 10-11-12, 1995, ISSN 1221-5104, p. 55-65. Dicţionar „şcolăresc”, în „Adevărul”, nr. 1253, 1994, ISSN 1220-7489, p. 11. Semnificaţiile ritualului nupţial din perspectivă etimologică, în „Salonul literar”, nr. 15, 1993, ISSN 1220-7489, p. 8. „De cultura”, în „Salonul literar”, nr. 14, 1992, ISSN 1220-7489, p. 2.

STUDII PUBLICATE ÎN VOLUMELE UNOR MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE:

Perspectivă individuală şi perspectivă comunitară în romanul românesc interbelic despre război, în Društveno-humanistički ogledi (Eseuri socio-umaniste) in honorem Lia Magdu (redactor responsabil Laura Spariosu), Facultatea de Filozofie, Universitatea din Novi Sad, Novi Sad, Sajnos, 2013, ISBN 978-86-6065-171-8, p. 33-39. Patterns of Femininity in the Heroic Epic. Homer: The Iliad and The Odyssey, în International Conference on Teaching and Learning. Book of Proceedings, vol. I, October 23-27, 2012, Abuja, Nigeria, International Association for Teaching and Learning, ISSN 2224-946X, p. 219-227. Don Quijote şi ficţiunea iubirii, în vol. International Symposium “Research and Education in an Innovation Era”, 3rd Edition, november 11-12, Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2010, ISSN 2065 - 2569, p. 141-154. Ipostaze ale femininului între mit şi ideologia oficială în Eneida lui Vergiliu, în vol. Colocviul internaţional de mitologie „Omul şi mitul. Fiinţa umană şi aventura spiritului întru cunoaştere. Dimensiune mitică şi demitizare”, 7-9 mai 2009, coord. Claudia Costin şi Victor-Andrei Cărcăle, Suceava, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, ISSN 1843-7087, p. 47-64. Imaginea femeii în lumea homerică, în Proceedings of the International Symposium “Research and Education in an Innovation Era”, section I. Cultural Identities and Modern Discourses, Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2008, ISSN 2065-2569, p. 121-134. Feţele timpului şi ale textualităţii în Un veac de singurătate de Gabriel García Márquez, în vol. Colocviul internaţional de mitologie „Omul şi mitul. Fiinţa umană şi aventura spiritului întru cunoaştere. Dimensiune mitică şi demitizare”, 1-3 noiembrie 2007, coord. Claudia Costin şi Victor-Andrei Cărcăle, Suceava, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, ISSN 1843-7087, p. 225-241. Kommunikative Perspektiven der Begriffsbestimmung eines Genres: Kinderliteratur, în Proceedings of the International Symposium “Research and Education in an Innovation Era”, section I. Tradition and Modernity in Humanistic Sciences, Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2006, ISBN (10) 973-752-107-2, ISBN (13) 978-973-752-107-1, p. 169-180. Literatura pentru copii – un gen aparte?, în Valori formative acronice şi contemporane în literatura pentru copii şi tineri, coord. Monica Onojescu şi Alina Pamfil, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, ISBN 978-973-133-187-4, p. 34-42.

CRONICI:

Marcela Ciortea, Soţii, iubite,amazoane,: trei femei în şapte veacuri războinice, în „Timpul”, an XIV, nr. 181, aprilie 2014, p. 14. Liliana Danciu, Despre iubire şi război, în „Salon”, nr. 2, martie 2014, ISSN 2359-926X, ISSN-L 2359-926X, p. 8-14. Jeanina Cacuci, Feminine Figures (Eroica şi Erotica. Eseu despre imaginile feminităţii în eposul eroic, by Florica Bodiştean), în „Analele Universităţii din Oradea. Fascicula Limbă şi literatură română”, Editura Universităţii din Oradea, vol. 20, 2013, ISSN 1224-7588 p. 208-211. Anton Ilica, Despre feminitate şi eroism masculin (Florica Bodiştean), în „Dacia literară”, an XXV, nr. 1-2 (124-125) 2014, p. 80-81. Claudiu T. Arieşan, Femei bărbătoase, bărbaţi efeminaţi, în „Orizont”, an XXV, nr. 9 sept. 2013, p. 20. Lavinia Ionoaia, Despre Femina eroica – ipostază matricială a femininului ficţional, în „Arca”, nr. 7-8-9 (280-281-282)/2013, ISSN 1221-5104, p. 179-183. Livius Petru Bercea, Erosul eroic, în „Paralela 45”, supliment de cultură la „Renaşterea bănăţeană”, nr. 7166/6 august 2013, p. 3. Ludmila Branişte, O teorie a literaturii de Florica Bodiştean, în „Europa”, Novi Sad, nr. 6/4 dec. 2010, ISSN 1820-9181, ISBN 978-86-87879-07-2, p. 127-129. Nicolae Selage, Florica Bodiştean – Poetica genurilor literare, în „Europa”, Novi Sad, nr. 6/4 dec. 2010, ISSN 1820-9181, ISBN 978-86-87879-07-2, p. 130-131. Ion Buzaşi, Dincolo de story, în „Arca”, an XX, nr. 1,2,3/2009, ISSN 1221-5104, p. 185-189. Gheorghe Secheşan, The Language of Literature for Children and the Young, în „Educaţia-Plus”, an V, nr. 2 (8)/2008, ISSN 1842-077X, p. 192-195. Gheorghe Schwartz, Literatura pentru copii şi tineret, în „Arca”, an XIX, nr. 1,2,3 (214-215-216)/2008, ISSN 1221-5104, p. 184-187. Anton Ilica, Florica Bodiştean într-un „story-love” – Literatura pentru copii şi tineret dincolo de „story” (2007), în „Observator”, an XI, nr. 2980/2 august 2007, p. 8. Anton Ilica, Poetica genurilor literare, în „Adevărul”, an XVIII, nr. 4810/27 aprilie 2006, p. 8. Anton Ilica, O carte şi un filolog universitar: Florica Bodiştean, în „Adevărul”, an XVII, nr. 4545/16 iunie 2005, p. 9.

APRECIERI CRITICE :

„Eroic şi erotic? Acest dublet poate părea un simplu joc de cuvinte, dar lucrarea de comparatistică literară a doamnei Florica Bodiştean demonstrează convingător că eroismul bărbatului, războinic şi factor civilizator, se sprijină pe fiinţa „slabă” a femeii, pe marea ei capacitate de iubire şi dăruire. O suită de analize pertinente urmăreşte reprezentarea feminităţii în eposurile eroice, de-a lungul timpului, de la epopeile Antichităţii greco-latine, trecând prin Renaştere, Evul Mediu şi romantism, până la literatura de război a secolului XX, din care nu lipsesc românii Rebreanu şi Camil Petrescu. Eroismul e o temă care nu aparţine femeilor, dar care nu ar exista fără ele – iată concluzia acestui original studiu.” (Elena Zaharia-Filipaş, text copertă Eroica şi Erotica. Eseu despre imaginile feminităţii în eposul eroic, Bucureşti, Editura Pro Universitaria, 2013)

„Scris dintr-o suflare, fără a neglija însă bogatul bagaj documentar, cu aplicaţie pe text, dar şi cu trimiteri la lucrări de referinţă în domeniu, volumul poate fi citit cu uşurinţă de cine intenţionează o lectură de plăcere. Pentru cine intenţionează o relectură a eposului mare, a eposului adevărat şi etern, volumul aduce un câştig în plus prin aceea că analiza tăioasă ţinteşte amănuntul cel mai neaşteptat, iar afirmaţia cea mai fantezistă este întărită prin trimitere directă la litera cărţii.” (Marcela Ciortea, Soţii, iubite,amazoane,: trei femei în şapte veacuri războinice, în „Timpul”, an XIV, nr. 181, aprilie 2014, p. 14)

„Studiul doamnei Florica Bodiştean este scris de o minte ascuţită, care filtrează informaţii variate din surse bibliografice impresionante, dar este şi expresie a sensibilităţii feminine. O cerebralitate a expresiei se îmbină de minune cu o delicateţe şi fineţe a observaţiei critice.” (Liliana Danciu, Despre iubire şi război, în „Salon”, nr. 2, martie 2014, ISSN 2359-926X, ISSN-L 2359-926X, p. 14.)

“Florica Bodiştean's essay is more than what its subtitle announces, it is a history and a theory of the erotic couple within the heroic epics. The feminine figures cannot be (or are not meant to be) separated from the image of the hero (who progresses from the warrior of Antiquity, ‘the man who fights to win a battle, the great ten years war, which the women bring tribute to as well' (p. 16) to the ‘necessary' hero of the XXth century), the two coordinates being defined within the parameters of an interrelation. […] The author's regards are not limited by the heroic, respectively erotic aspects of the works. Each chapter refers to the genius of each period from a literary point of view, analyzing the works within the parameters imposed by the inherent outlook, without practicing a ‘narrow' analysis, contrarywise, an expansive and comprehensive analysis of ‘the phenomenon in its progress'.” (Jeanina Cacuci, Feminine Figures (Eroica şi Erotica. Eseu despre imaginile feminităţii în eposul eroic, by Florica Bodiştean), în „Analele Universităţii din Oradea. Fascicula Limbă şi Literatură Română”, Editura Universităţii din Oradea, vol. 20, 2013, ISSN 1224-7588, p. 209-210)

„Eroica şi Erotica … e un text de comparatistică literară originală, care îmbogăţeşte literatura de specialitate şi propulsează un autor în marea critică literară de tip universitar. Tradus bine într-o limbă romanică, eseul poate deveni referenţial pentru literatura (şi cultura) europeană.” (Anton Ilica, Despre feminitate şi eroism masculin (Florica Bodiştean), în „Dacia literară”, an XXV, nr. 1-2 (124-125) 2014, p. 81)

„Lucrarea de comparatistică este neîndoios una din cele mai solide cercetări de profil pe care le-am recenzat în ultimii ani. Fără pretenţii de exhaustivitate, autoarea marchează câteva repere majore în domeniu începând, spre bucuria noastră de clasicişti, cu măreţele epopei greco-latine ale antichităţii. Între dezbinare şi conciliere la Homer, între mit şi ideologia oficială în Eneida vergiliană, apoi înaintând printre convenţiile şi libertăţile eposului medieval gen Tristan şi Isolda către jaloanele livrescului şi realului din creaţiile lui Cervantes, discursul analitic încărcat de sensuri critice şi referinţe bibliografice acute culminează cu sintezele epocii romantice (Walter Scott, Dumas şi Manzoni printre alţii) şi ale realismului ilustrat de tolstoianul Război şi pace. Popasul final se fixează pe aceeaşi dihotomie dintre conflictual şi pacifist în lume şi familie, cu referinţe la romane agonistice de secol XX…” (Claudiu T. Arieşan, Femei bărbătoase, bărbaţi efeminaţi, în „Orizont”, an XXV, nr. 9 sept. 2013, p. 20)

„Linia analitică de profunzime a textului critic este dată nu de conturarea unei epoci sau a unui tip de feminitate specific acesteia, ci de modul în care autoarea reuşeşte să pună în dialog polemic mentalităţi, reprezentări despre eroism şi eros şi să demonstreze că femina eroica rămâne egală cu sine ca substanţă indiferent de concreteţea agon -ului.” (Lavinia Ionoaia, Despre Femina eroica – ipostază matricială a femininului ficţional, în „Arca”, nr. 7-8-9 (280-281-282) / 2013, ISSN 1221-5104, p. 181).

„Fiecare epocă din mileniile de literatură luate în considerare constituie un moment particular din evoluţia generală a relaţiei bărbat – femeie. Şi totuşi ideea cărţii răzbate din fiecare capitol, ca un râu cu numeroase meandre – cam tot atâtea câte aspecte individuale îmbracă această relaţie.” (Livius Petru Bercea, Erosul eroic, în „Paralela 45”, supliment de cultură al „Renaşterea bănăţeană”, nr. 7166 / 6 august 2013, p. 3)

„Poetica genurilor literare, cartea semnată de Florica Bodiştean, se vrea şi reuşeşte să fie o sinteză de referinţă a acestor schimbări de paradigmă în receptarea critică şi teoretică a fenomenului literar, dar şi o demonstraţie riguros susţinută a literarităţii care reuneşte generic, peste timp şi spaţiu, oda pindarică şi poemele nonfigurative ale lui Carl Sandburg, de pildă.” (Nicolae Selage, Florica Bodiştean – Poetica genurilor literare, în „Europa”, Novi Sad, nr. 6 / 4 dec. 2010, ISSN 1820-9181, ISBN 978-86-87879-07-2, p. 130)

„Dar cartea d-nei Florica Bodiştean este mai mult decât un manual sau un curs universitar, este o sinteză teoretică a literaturii pentru copii, care oferă o altă perspectivă asupra acestui controversat domeniu literar, valorificând exegetic cele mai însemnate contribuţii critice şi filozofice referitoare la operele literare prezentate: de exemplu prezentarea basmului, ca să mă limitez numai la un exemplu (basmul fiinţei, basmul romantic, fantasticul realist), se întemeiază pe studiile lui C. Noica, Eugen Simion, George Munteanu, Iosif Cheie-Pantea ş.a., scoţând această literatură din „story”, plasând-o într-o expunere ce-i conferă profunzime.” (Ion Buzaşi, Dincolo de story, în „Arca”, an XX, nr. 1,2,3 / 2009, ISSN 1221-5104, p. 189).

“Expressing our regret that the volume does not mention the educational springs of religious literature (starting as early as the Bible), a situation accountable for by the fact that the domain is extremely extensive, falling under theological preoccupations, we also wish to make a remark relating to the critical aspect: the authoress has a good grasp on current analytical methods, on types of introspection, on concepts belonging to literary theory. The volume is a cornerstone book for anyone in contact, however slight, with the World of Childhood.” (Gheorghe Secheşan, The Language of Literature for Children and the Young, în „Educaţia-Plus”, an V, nr. 2 (8) / 2008, ISSN 1842-077X, p. 195)

„Cartea nu combate, ci argumentează, utilizând instrumentele avute la îndemâna teoreticianului: de la delimitarea exactă a termenilor la împărţirea sistematică a genurilor, de la trecerea în revistă a unui număr reprezentativ de titluri şi conţinuturi din literatura universală la o selecţie a celor din literatura română, de la interrelaţia dintre autor şi receptor la contribuţia personală a acestuia din urmă în valorificarea textelor, de la evoluţia în timp a genurilor la starea lor actuală, de la valenţele instructive la cele educative, „de la gândirea mitică la conştiinţa estetică”, de la realism la magie, de la structura (construcţia) narativă la ilustrarea artistică. Şi, nu în ultimul rând, de la disecarea în cunoştinţă de cauză a acelui „story”, fără de care literatura pentru copii n-ar putea exista. Şi, totuşi, această carte depăşeşte valenţele unui curs universitar de specialitate. Fără a fi scris neapărat împotriva prejudecăţilor, volumul (substanţial) reuşeşte să le fisureze, iar concluzia logică este că literatura pentru copii şi tineret este, de fapt, literatura pentru orice cititor, indiferent de vârstă…” (Gheorghe Schwartz, Literatura pentru copii şi tineret, în „Arca”, an XIX, nr. 1,2,3 (214-215-216) / 2008, ISSN 1221-5104, p. 185-186).