Pavel GĂTĂIANŢU
Scriitor, publicist, jurnalist, editor.
Născut la 15 decembrie 1957 în Locve – Sân Mihai, Voivodina.
Decedat: 22 ianuarie 2015.
Părinţii: tatăl, Gheorghe Gătăianţu, ţăran, zidar; mama, Cătălina (n. Ardelean), ţărancă. Studii: Şcoala Medie de Economie din Alibunar (1976); Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Belgrad (1985). Activitatea: profesor la Şcoala Medie de Economie din Alibunar (1983-1986); profesor la Şcoala Medie din Vârşeţ, despărţământul în limba română (cursuri de psihologie generală şi filozofia marxistă); jurnalist la Postul de Radio Novi Sad, redacţia în limba română (1986-1987); analitist pentru mass-media la Comitetul Provincial al L.C.V. (1987-1990); colaborator la rubrica culturală în cadrul Redacţiei Române a Postului de Radio Novi Sad (1990-1998); redactor responsabil adjunct – sectorul pentru cultură (din 2000-2010); realizator de emisiuni culuturale în cadrul Programului în limba română a Postului de Radio Novi Sad; fondatorul revistei „Cuvântul Românesc” (1991), fondatorul ziarului „Foaia Sân-Mihaiului” (1993) fondatorul revistei „Kulturbrücke” (1999), fondatorul „Caietelor Gătăianţu” (2005), redactor-şef şi fondator al revistei „Europa” (2008), redactor-şef şi fondator al revistei „Prichindelul” (2009); Colaborări la volume colective: Oamenii de seamă ai Banatului (1998), (1999), (2000), (2002), (2005), (2006), (2008), (2012); Banatul, trecut istoric şi cultural (1998); Dunav, reka jedinstva Evrope/ [Dunărea, râul care uneşte Europa], (2002); Cultură şi Comunicare în spaţiul unitar european, (2010); Europa: centru şi margine – cooperare culturală transfrontalieră (2011), Apă vie (1998); Colaborări la publicaţii: „Arca”, „Ardealul Literar şi Artistic”, „Bucovina Literară”, „Carmina Balcanica”, „Cartier”, „Clio”, „Convorbiri Literare”, „Cronica”, „Dnevnik”, „Europa”, „Gradina”, „Koraci”, „Letopis Matice Srpske”, „Libertatea”,”Limba Română”, “Literarni klub”, „Lumina”, „Misao”, „Mladost”, „Moment Poetic” „Nord Literar”, „Observator Cultural”, „Oglinda”/ „Ogledalo”, „Oglinda Literară”, „Orient Latin”, „Orizont”, „Paralela 45”, „Poesis”, „Poezia”, „Polja”, „Pomak'r”, „Porto Franco”, „RES”, „Rukovet”, „Semne”, „Socijalizam”, „Student”, „Studii de Ştiinţă şi Cultură”, „Sveti Dunav”, „Tribuna Tineretului”, „Tribuna”, „Ţara”, „Ulaznica”, „Viaţa Literară”, „Zlatna greda”; Membru al Societăţii Scriitorilor din Voivodina, al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariştilor din Serbia, al Uniunii Istoricilor Bănăţeni din Timişoara, al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”. Premii: premiul pentru proză scurtă al Editurii Libertatea (1984), premiul pentru poezie al Editurii Libertatea (1986), premiul pentru poezie „Eminescu” la Putna-Suceava (1993), premiul I pentru proză al săptămânalului „Libertatea” (1995), premiul pentru poezie al Editurii Macarie; premiul „Ethos românesc” al Salonului Internaţional de Carte de la Iaşi (1997), premiul pentru temă autentică, Petrovaradin / Uzdin (1999), premiul pentru poezie „Dorel Sibii”, Săvârşin (2000), premiul special al juriului pentru tema autentică şi aspectul modern al limbajului radiofonic pentru audio-performance-ul Podul acordat de Festivalul internaţional Plaiul meu natal, Ujgorod, Ucraina (2001), premiul pentru poezie EMIA la Deva (2002), premiul pentru poezie şi performance-art acordate la Festivalul internaţional Plaiul meu natal, Ujgorod, Ucraina (2002), premiul pentru poezie „Traian (Ion) Iancu”, Făget (2004), premiul pentru întreaga activitate în slujba poeziei, „Mihai Eminescu”, obţinut la a V-a ediţie a festivalului internaţional „Mihai Eminescu – voievodul poeziei româneşti”, acordat de Fundaţia culturală „La noi acasă” la Târgovişte (2004), premiul special pentru participarea la Zilele Culturii, ediţia a II-a, Aninoasa (2004), premiul reviste Harababura”, Bucureşti (2006), premiul „Insigna de Aur” al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din România (2009), premiul literar „Mihai Eminescu” al Universităţii „Vasile Goldiş”, Arad (2011). Debut publicistic în „Tribuna Tineretului” (1979), editorial cu volumul de poezii în limba sârbă Odsutno vreme/ [Timp absent] în anul 1976.
Încă de la debut poetul îşi asezonează lirismul confesiv cu clişeele surrealiste, proaspete dar brutale, ale intimităţii ultragiate de spaimele societăţii de consum şi ale ameninţării războiului: „Să fii plin de dimineaţă. Să scrii o carte în două zile. Să te dai peste cap. Să semnezi interviuri pentru emisiunea de la cinci. Să faci curte puştoaicelor din a zecea. Să te priveşti în oglindă. Să porţi întotdeauna umbrelă. Să nu faci politică. Să conduci un Peugeot patru sute patru. Să frecventezi seara cafenelele. Să ţii fumul mai mult de un minut în palmă. Să-ţi fie cămaşa Astibo întotdeauna călcată. Ca inima Crivăţului cel de miazănoapte.” Memoria poemelor sale înregistrează fără restricţii ori prejudecăţi, alături de ştirile zilei şi de spoturile publicitare, zbaterea fiinţei efemere în flacăra existenţei cotidiene. Efectul este şocant şi antrenează cititorul în atmosfera crudă, netrucată a realităţii neidilizate. Poemele selectate din celelalte volume ilustrează, prin aceeaşi tehnică a contrastului, o lume ce pare trecută prin focul purificator al celui de-al treilea război mondial, prin care ar fi trecut deja Europa de Est, după Zinoviev. Într-o lume care se îndreaptă spre războiul fratricid şi totalitarism descoperim, ca într-un creuzet, atmosfera filmelor lui Kusturica şi sirenele care anunţă aviaţia NATO. Poetul îşi dozează mânia ce mocneşte în timp ce „moartea pluteşte în aer” sau protestează sarcastic faţă de destinul secolului XX. În inima sa clocoteşte sângele şi mânia împotriva războiului absurd chiar lângă inima Europei. Fie că împrumută tonul protestatar al anilor şaptezeci americani, fie că filmează cu încetinitorul dramele consumate pe teatrul de război, ori că îşi face „secţiunea sociologică în starea de spirit”, poetul nu poate scăpa de obsesia ţintei, din care se naşte ideea de performance, a sfidării, a textelor sarcastice în stilul Coca-cola curge pe ecran ca ajutor al Alianţei Nord Atlantice. În poemele selectate din volumul Antrenament pentru ogari (1997), poetul face radiografia stărilor de spirit în vreme de război, neuitând nici o clipă că e european, cetăţean universal şi amator al muzicii rock americane. El descoperă alte ipostaze ale fiinţei răzvrătite: jurnalul existenţial proaspăt, încărcat de tensiunea fiinţei ameninţate,este alternat cu cel al artistului care continuă să îşi pună întrebări: „Astăzi este sâmbătă/ douăzeci şi doi octombrie/ o mie nouă sute nouă zeci şi patru./ Vântul suflă din direcţia de sud-vest.// Am cumpărat două pâini/ să pot supravieţui/ până luni iar la începutul săptămânii/ trebuie să lupt să rămân în viaţă/ până sâmbătă./ La radio ogarii Naţiunilor Unite îmi ridică încet sentimentul naţional/ şi-mi comunică că sunt liber/ şi dispun de drepturi mari/ şi că războaiele în curs/ sunt un simplu răspuns la zeii tereştri/ care conduc lumea” etc. Într-un alt poem, Europa, consemnează şi reţine câteva imagini şi simboluri ale călătoriilor continentale, schiţând o meditaţie asupra mersului lumii ghidat de politicieni. În structura poemelor lui Pavel Gătăianţu intră obligatoriu memoria culturală, cu clişee din filmele americane sau starurile anilor '70, cu efecte deprimante pentru individul devenit ţinta tehnicii americane de luptă. Sub imperiul instinctului, mentalităţile se schimbă sau se modifică, după caz. Cultura occidentală e filtrată cât se poate de raţional din prisma propriului orizont de aşteptare. Come back in Romania este un lung poem despre locurile văzute şi despre senzaţiile trăite cu ocazia unor călătorii. De altfel, pe poet îl poţi întâlni la colocvii şi manifestări literare, la Şiria sau Săvârşin, la Timişoara sau la Iaşi. Însoţit mereu de prieteni din Banatul Sârbesc, Gătăianţu e un ins volubil, plin de energie şi gata să provoace, fie prin subiectele tari ale conversaţiei, fie prin versurile sale îndrăzneţe, fie printr-un performance în care îşi (pro)pune trupul drept gaj pentru a-i convinge pe semeni de adevărul şi nobleţea cauzei sale. Cu volumul Umărul lui Sisif, apărut în 2001, Pavel Gătăianţu îşi propune să introducă în pagină natura dublă a personalităţii sale explozive, polemice. Tema sfârşitului de secol cu meandrele istoriei contemporane şi rătăcirile ei doctrinare pe care le denunţă, când violent, când vituperant, îi oferă prilejul unui nou performance textual. E strigătul înăbuşit al minoritarului care s-a impus printr-un stil intercultural bazat pe mărturiile autentice ale zbuciumaţilor ani din urmă ai Jugoslaviei sfâşiate de război şi contradicţii. Din context străbat ameninţările războiului cu alarme aeriene, frustrările generaţiilor care au trăit sub totalitarism apelurile la bun simţ şi avertismentele fiinţei sufocate de tăvălugul globalizării şi de ciocnirea civilizaţiilor. Multe poeme exprimă tocmai starea de asediu a sufletului său, împrumutând tehnica videoclipului: „Coloana sonoră cu tropot de cai,/zăngănit de săbii,/ ţipete stridente,/ forfotă/ capul lui Moţoc împodobit / cu pătrunjel tocat/ răsturnat pe un platou/ servit împreună/ cu sosul de zmeură/ la restaurantul Cadou” (SecolulXXI). Optzecistul Pavel Gătăianţu îşi publică o selecţie drastică din poezia sa; din fiecare volum publicat din 1976 până în prezent, alege 3-5, până la zece poeme cel mult. La care adaugă o serie de inedite. Poetul angajat în lupta pentru limba română, pentru drepturile omului şi pentru libertate are o gesticulaţie emanată din mişcările de protest ale anilor 70, marcată definitiv de avangardă. A scris şi câte un volum de proză şi teatru, dar mai mult decât atât, el experimentează moduri noi de exprimare şi manifestare prin spectacolele de performance pe care le pregăteşte, prin modul actoricesc în care îşi asumă textele lirice. El şochează de multe ori tocmai prin spectacolul vibrant pe care îl oferă, luând poezia din viaţă şi redând-o prin felurite forme de expresie – printr-un imaginar variat şi strident – contemporanilor săi. E o poezie de trezit conştiinţele, e un lirism spontan şi vibrant în care sufletul se zbuciumă, arde şi se topeşte, propagând ideile, sentimentele şi vibraţia până departe. Pavel Gătăianţu e un poet militant care prin joc, ironie, sarcasm şi imaginaţie atrage atenţia asupra tragediei jugoslave la care e martor. Asupra urmărilor ei, fără să piardă din vedere drama creatorului solitar şi solidar, zbuciumul identităţii şi protestul întregii fiinţe. Întreaga sa poezie respiră libertatea şi dorul de ducă, refuzul de a îngheţa în forme, în legi şi în idei de-a gata: „Eu nu sunt soldatul patriei/ Care atunci când are nevoie/ Mă asmuţă ca pe un câine/ Sau aşteaptă să stau pe labe/ Şi să-i ling praful de pe stema ţării.// La noi boierii dorm de-o veşnicie şi/ De secole îi rugăm prin colinde/ să se trezească/ iar ceilalţi dorm în mahmureală/ şi îi invităm solemn prin imn/ să se deştepte/ ca apoi să-şi lege atent/ chimirul tricolor.// Noi nu ne mai putem salva de noi/ Şi atunci pe domnul în genunchi/ Îl rugăm să ne ocrotească.// Eu nu sunt soldatul niciunei patrii.” (Eu nu sunt soldatul patriei) Poemele sale îmbracă forme de militantism şi protest, de denunţ, la adresa unei umanităţi în criză, la adresa celor care conduc lumea şi uită de umanitate. Hotel Balcan exprimă starea de spirit a unui comis-viajor al poeziei, a unui călător neobosit şi nesăţios care bate străzile şi pieţele în căutarea spiritului european. El trăieşte în alte timpuri şi la alte dimensiuni drama lui Diogene care caută omul. Înrudită cu spaimele şi curajul poeziei lui Vasko Popa sau cu militantismul lui Adam Puslojic, înfrăţită prin mesaj cu lirica heraldică a lui Ioan Flora, poezia lui Pavel Gătăianţu aspiră la un spaţiu al ei într-un orizont al multiculturalismului şi ilustrează o „istorie personală”, prin chiar spiritul Hotelului Balcan: „Ea a fost frumoasa oraşului/ Un fel de lady a balurilor mondene/ A terminat facultatea/ s-a căsătorit şi are doi copii/ a avut un accident de circulaţie/ câţiva iubiţi, nimic deosebit,/ şi-a pus dinţi artificiali/ are un salariu mic/ după ce-şi plăteşte întreţinerea/ cumpără pastă de dinţi, săpun,/ şampon, tampoane/ restul dă pe mâncare - / un clişeu din această istorie personală/ ce atinge crucea tuturor,/ îmi trece prin minte/ până stau pe canapea, nu fumez/ dar ascult „Lady Jane”/ şi inventez un clişeu din istoria/ personală a anilor 70 ai secolului trecut/ din Anglia, eu textierul din est/ într-o seară cenuşie de februarie” (Istorie personală)
CĂRŢI PUBLICATE:
Odsutno vreme/ [Timp absent] [versuri], Belgrad, 1976,
Şarpe barbierit [versuri], Panciova, Editura Libertatea, 1984;
Naşterea prozei [proză scurtă], Panciova, Editura Libertatea, 1986;
Poezii [versuri], Panciova, Editura Libertatea, 1987;
Locve – ieri şi astăzi [publicistică], Panciova, Editura Libertatea, 1989; Calibrul pistolului [versuri], Panciova, Editura Libertatea, 1991;
Atentat la ordinea publică [proză scurtă], Panciova, Editura Libertatea, 1995;
Comunitatea Românilor din Iugoslavia. 1990-1995 [publicistică], Panciova, Editura Libertatea, 1996;
Antrenament pentru ogari [versuri], Panciova, Editura Libertatea, 1997; Teroarea gloriei [versuri], Târgovişte, Editura Macarie, Uzdin, Tibiscus, 1997;
Europoeme [versuri], Novi Sad, INSCR, 1998;
Posleratni koktel / [Recepţia de după război] [versuri], Uzdin, Tibiscus, Novi Sad, Comunitatea Cultural-Instructivă a Voivodinei, 1998;
Bulevardul eroilor naţionali [versuri], Novi Sad, Societatea de Limba Română, 1998;
Sacoul domnului Maniu [teatru], Seleuş, Comunitatea Cultural-Instructivă, 1998;
Sfârşit de mileniu [versuri], Timişoara, Editura Helicon, 1999;
Nevisatele vise [versuri], Uzdin, Tibiscus, Maxima, 1999;
Nopţile din Cairo [versuri], Timişoara, Editura Augusta, 1999;
Biserica din Locve (Sân Mihai) [publicistică], Novi Sad, Societatea (fundaţia) română de etnografie şi folclor din Voivodina, 2000;
Umărul lui Sisif [versuri], Timişoara, Editura Augusta, 2001;
Atentat: slučajevi & studije & karakteri/ [ Atentat: cazuri & studii & caractere] [proză scurtă], Novi Sad, Prometej, Uzdin, Tibiscus 2001;
Made in Banat [versuri], Panciova, Editura Libertatea, 2002;
Redacţia programului în limba română: 1949-2004 [publicistică], Novi Sad, Radio Novi Sad, 2004;
An assault on the public order / [Atentat la ordinea publică] [proză scurtă], Uzdin, Tibiscus, 2004;
Balastologie. Manual alternativ [proză scurtă], Panciova, Editura Libertatea, 2005;
Európa/ Europa [versuri], Uzdin, Tibiscus, 2005,
Din ţara lui Şaban/ Shabanland/ Iz zemlje Šabanije [versuri], Novi Sad, Floare de Latinitate a Consiliului Naţional al Minoritǎţii Naţionale Române din Serbia şi Muntenegru, 2006;
Rame Sizifovo: izabrane pesme/ [Umărul lui Sisif: versuri alese] [versuri], Uzdin, Tibiscus, 2006;
Poems from Novi Sad / [Poezii din Novi Sad] [versuri], Uzdin, Tibiscus, 2007;
Anarhie cu pauză de ceai [versuri], Novi Sad, Editura Fondul Europa, 2011;
Anarhie cu pauză de ceai [versuri], Arad, Editura Viaţa Arădeană”, 2012; Hotel Balcan [versuri], Panciova, Editura Libertatea, 2012.
Ediţii îngrijite:
Dodir snova: prilozi za antologiju vojvođanske ljubavne poezije/ [Atingerea viselor: antologia poeziei de dragoste din Voivodina], Novi Sad, Societatea Cultural-Instructivă a Voivodinei, 2002;
Iz novije rumunske poezije/ [Din poezia nouă română], antologie, Novi Sad, Editura Fond Evropa, 2009; Simpozionul internaţional Ioan Flora, volum de lucrări, Novi Sad, Editura Fondul Europa, 2010.
PREZENT ÎN ANTOLOGII:
Versiunea posibilă: Antologia poeziei româneşti din Iugoslavia 1947-1987 (1987); A lehetséges vrltozat, Novi Sad, Editura Forum, 1990; Botezul câmpiei cu lacrimi de mătase, Uzdin, Editura Tibiscus (1994); Intrarea în casă. Antologia poeziei româneşti din Iugoslavia (1995); Antologia poeziei româneşti din Iugoslavia (1997); Antologia literaturii şi artei din comunităţile româneşti, vol. I, Banatul Iugoslav (1998); Metafore româneşti din Iugoslavia, vol. 1 (1998) şi vol. 2 (1999); Scriitorii la frontieră (1999); Scurtă istorie a poeziei româneşti din Voivodina, Vol. I (2002); Multilingualni život poezije „Svetlosti značenja”. Antologija poezije pesnika nacionalnih manjina u Srbiji i Crnoj Gori/ [Viaţa multiliguală a poeziei „Sensul luminii”. Antologia poeziei minorităţilor naţionale din Serbia şi Muntenegru] (2003); Vântul toamnei (2005); Mai am un singur doors (2011); Mireasma iluziilor: antologia prozei româneşti din Voivodina: 1920-2010 (2012); Antologija rumunske proze u Vojvodini / [Antologia prozei româneşti din Voivodina] (2012)
REFERINŢE CRITICE:
În volume: DBLR s.v., SR80-90 s.v., DLRI s.v., SR80-90 s.v,ILRV s.v., LJRI s.v., PRV s.v., CB s.v., LRVo s.v, LRV s.v., LRSAC s.v., p. 157-182, p. 227-229; Ecaterina Ţarălungă, Dicţionar de literatură română, Bucureşti: Editura Litera International, 2007, p. 206-207; Ecaterina Ţarălungă, Enciclopedia identităţii româneşti. Personalităţi, Bucureşti, Editura Litera, 2011, p. 322; Slavco Almăjan, Versiunea posibilă, Antologie a poeziei româneşti din Voivodina, Editura Libertatea, Panciova, 1987, p. 18; Cezar Ivănescu, prefaţă la volumul de poezii Teroarea gloriei, Târgovişte-Uzdin, Editura „Macarie”, Editura „Tibiscus”, 1997; Gligor Popi, Românii din Banatul Sârbesc, Paniova, Editura Libertatea, p. 190- 193, p. 198-221, p. 401-409, p. 433; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române. Poezia românească de azi în Banatul sârbesc, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000; Ionela Mengher, Lumina (1947-1997), Panciova, Editura Libertatea, 2000, p.116-130; Vasa Barbu, O nouă constelaţie în galaxia Gutemberg. Comunitatea cultural-instructivă Seleuş- zece ani de activitate, lucrările simpozionului: „Credinţă şi cultură, daruri divine”, Editura Comunităţii Cultural-Instructive, Seleuş, 2001, pag. 44; Mihai Cimpoi, Critice, „Pavel Gătăianţu: europoemistul”, vol II, Centrul şi marginea, Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc, 2002, p. 153-156; Boris Crăciun, Pavel Gătăianţu. Istoria ilustrată a literaturii române, „Porţile Orientului”, 2002, Virginia Popović, Pavel Gătăianţu. Contribuţii la monografie, Novi Sad, Editura InedCo, 2004; Naša stvarnost i nemačka iskustva/ [Realitatea noastră şi experienţa germană], Novi Sad, Novosadska novinarska škola, 2004, p. 70-73; Florian Copcea, Ion Sârbulescu, Scurtǎ istorie a poeziei româneşti din Voivodina. Vol. 1, Turnu Severin, Editura Lumina, 2002, 175-191; Mihaela Frăţilă, Lecturi nocturne: cronici despre poezia şi proza lui Pavel Gǎtǎianţu, Uzdin, Tibiscus, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei româneşti din secolul al XXlea, Constanţa, Ed. Pontica, 2008; Ioan Baba, Compendiu biobliografic: scriitori, Panciova, Editura Libertatea, 1996; Mariana Dan, Cuvintele, adevăraţii apărători ai spiritului civic al poemului, în Univerzalna duša nema domovinu/ Sufletul universal nu are patrie, Belgrad, Zavod za udžbenike, 1997, p. 42-45, p.91-95; Catinca Agache, Literatura română în ţările vecine. 1945-2000, Iaşi, Princeps-Edit, 2005, p. 371-375., Virginia Popović, Europa – un concept literar în opera lui Pavel Gătăianţu în „Europa: centru şi margine – cooperare culturală transfrontalieră“, Arad, Editura Gutenberg Univers Румунија, 2011, р. 97-104; Ion Radu Zăgreanu. Gloria ca o teroare. Lecturi simpatetice, Târgovişte, Editura Macarie, 1999, p. 86-88; Danica Vujkov, Dodir snova, dodir čežnje/ [Atingerea viselor, atingerea dorinţelor], supliment la antologia poeziei de dragoste din Vovodina, Novi Sad, Societatea Cultural-Instructivă a Voivodinei, 2002, p. 52; Carmen Dărăbuş, prefaţă la Anarhie cu pauză de ceai, Novi Sad, Editura Fond Europa, 2010; Carmen Dărăbuş, Modernism, postmodernism, neoavangardă, în Hotel Balcan, Panciova, Editura Libertatea, 2012, p. 157-167; Virginia Popović, Intertextualitate şi joc de cuvinte, în Hotel Balcan, Panciova, Editura Libertatea, 2012, p. 167-175; Mihaela Albu, Postmodernism românesc în Voivodina, în Hotel Balcan, Panciova, Editura Libertatea, 2012, p. 175-177; Brânduşa Juică, Literatura română din Voivodina (1945-1989). La confluenţa a două culturi, Zrenianin, ICRV, 2012, p. 181-184; Cristian Robu-Corcan, Anti Ketman, în Hotel Balcan, Panciova, Editura Libertatea, 2012, p. 180-181, apud „Obiectiv Cultural”, nr. 5, Brăila, 2011; Mariana Dan, Calibrul pistolului şi dorinţa poeziei de a comunica, în Hotel Balcan, Panciova, Editura Libertatea, 2012, p. 182-184; Gerhard Binder, Poeme la porţile redutei, în Hotel Balcan, Panciova, Editura Libertatea, 2012, p.184-186; Florian Copcea, Critice: scara fără trepte, Turnu Severin, Editura Lumina, 2012, p. 153-157; Marina Ancaiţan, Suprarealism şi postmodernism. Pavel Gătăianţu – Hotel Balcan, în Rostirea continuă. Pagini de literatură română din Voivodina, Panciova, Editura Libertatea, Sebeş, Editura Emma Books, 2012, p. 34-42;
În periodice: Nicu, Ciobanu, Şarpe bărbierit. Poeme în proză, „Gândul”, XI, nr. 16(278), 1985; Slavco Almajan, Versiunea posibilă, Editura Lumina, Anul XLI, nr.1, luna ianuarie, Panciova, 1987, p. 12; Rosana Orza, Tehnica parodiei. Opinii critice, „Lumina”, XLII, nr. 8, 1988, p. 85; Cornel Ungureanu, Calibrul pistolului. Desincronizarea, o aventură literară?, în „Orizont“, III, nr. 46-47 (1274-1275), 1991, p.10; Traian T. Coşovei, Mor pe ecranul televiziunii eroi plătiţi cu ziua, „Contemporanul”, nr. 51-52 (88-89), 1991, p. 3. Ion Cristofor, Poezia în stare de asediu, „Tribuna”, anul IV, nr. 28 (2037), 1992, p. 5; Cristina Noveanu, Calibrul pistolului, „Târgoviştea”, nr. 4-5, 1995; Dumitru Dem Ionaşcu, Atac benefic la opinia publică”, „Ardealul Literar şi Artistic”, 1995, Cluj, pag. 30; Stankov, Ljubinka Perinac, Atentat na javni red/ [ Atentat la ordinea publică ], „Književni život”, nr. 105-106, iunie,1997; Ioan Baba, Comunitatea Românilor din Iugoslavia, Eveniment editorial, „Libertatea”, 31.octombrie, 1996; Barbu, Vasa, Unire în cuget şi-n simţiri, „Libertatea”, Panciova, 30 noiembrie, 1996, p. 10; Victor Mihalache, Pod peste depărtări, „Imnul de Dâmboviţa”, An IV, nr. 470, 1997, p. 2; Milan Nenadić, Recepţia de după război, „Ogledalo/Oglinda”, III, nr. 5, 1997, p. 13; Cezar Ivănescu, Mâine va fi altfel. Nopţile din Cairo, Editura Augusta, 28 mai, Timişoara, 1997, p. 5; Pătruţ Ştefan, Nume de poeţi români din Iugoslavia, „Redeşteptarea”, 24-29. decembrie, VIII, nr. 344, 1997, p. 11; George Coandă, Ediţii internaţionale, „Dâmboviţa”, nr. 1467, 1997, p. 4; Robert Şerban, Un poet la Novi Sad, „unu”, VIII, nr. 5-6 (87-88), mai-iunie, 1997, p. 14; Costa Roşu, De vorbă cu Pavel Gătăianţu, poet şi publicist din Novi Sad, „Libertatea”, 5 ianuarie, 1997, p. 11; Vasa Barbu, Cotidianul clădit din cuvinte şi versuri, „Libertatea”, 1997, pag. 11; Vasa Barbu, Un poet consacrat, „Libertatea”, 8 noiembrie, 1997, p. 11; Valeriu P. Stancu, Pavel Gătăianţu. Decupaje şi experiment, „Revista română”, nr. 1 (6), 1997; Oltiţa Cântec, Mă consider un poet european, „Evenimentul”, 27 martie, Iaşi, 1998, p.25. Virginia Guţu, Pavel Gătăianţu: Comunitatea Românilor din Iugoslavia 1990-1995, „Cuvântul românesc”,VIII, nr. 27, 1998, p. 25; Adrian Dinu Rachieru, Pavel Gătăianţu sau demistificarea poeziei, „Luceafărul”, nr. 11, 1998, p. 56-58; Gabriela Ioniţă, Nu e important câţi ani are un scriitor, important e ce şi cum scrie, „Opinia Moldovei”, An II, nr. 80 (175), 1998, p. 4; Simeon Lăzăreanu, Scriitori pe Bulevardul Eroilor Naţionali, „Libertatea”, 12 iunie, 1998, p. 8; Sima Petrovici, De un larg răsunet, „Foaia Sân-Mihaiului”, IV, nr. 10, 1998, p. 11; Danica Vujkov, Život ispod gole kože/ [ Viaţa sub pielea goală ]. Cocktail postbelic, „Dnevnik”, 18 februarie, 1998, p. 18; Vasa Barbu, Cotidianul clădit din cuvinte şi versuri, „Tinereţea”, nr. 3, 1998, pag. 9. Marcela Gafton, Exerciţii de luciditate cu Pavel Gătăianţu, „Ţara”, „Diaspora literară”, Chişinău, 1999, p. 4; Vasa Barbu, O selecţie antologică, „Libertatea”, 17 aprilie, 1999, pag. 9; Mona Mamulea, Teroarea gloriei, „Revista Asociaţiunii Transilvane ASTRA”, Anul II, nr. 8 (12), 1999; Petru M. Ardelean, Pavel Gătăianţu: Teroarea gloriei. Cărţi româneşti din Iugoslavia, „Arca”, nr. 10-12, 1999, p. 189; Vasile Barbu, Pavel Gătăianţu. Ne-visatele vise - în 7 limbi, „Tibiscus”, nr. 2 (87), 1999, p. 1; Virginia Guţu, Sacoul domnului Maniu, „Gazeta de Seleuş”, Seleuş, Comunitatea Cultural-Instructivă, iulie, 1999, p. 5; Vasa Barbu, Poeme de dragoste pe şapte voci, „Libertatea”, Semnal editorial, 20 martie, Panciova, 1999, p. 10; Mihail I. Vlad, Pavel Gătăianţu. Nevisatele vise, „Jurnalul de Dâmboviţa”, 7 august, 1999, p. 5; Simion Bărbulescu, Poeţi din diasporă, „Convorbiri literare”, ianuarie, Iaşi, 2000, p. 30; Mihail I. Vlad, Pavel Gătăianţu: Bulevardul Eroilor Naţionali, „Jurnalul de Dâmboviţa”, Anul VI, nr. 1315, 15 iulie, 2000; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române. Poezia românească de azi în Banatul sârbesc, „Tibiscus”, nr. 5 (1/2), 2000, p. 5; Mihail I. Vlad, Pavel Gătăianţu: Biserica din Locve (Sân-Mihai), „Crişana Plus”, 23 septembrie, 2001, pag. 6; Mihail I. Vlad, Pavel Gătăianţu: Biserica din Locve (Sân-Mihai), „Jurnal de Dâmboviţa”, miercuri, 22 august, Târgovişte, 2001, p. 23; Gheorghe Mocuţa, Un om liber avant la lêttre, „Arca”, nr. 1-2-3, Arad, 2001, p. 171-173; Anđelko Erdeljanin, Roman beži u pesmu/ [ Romanul fuge în poezie ], „Borba”, 11 octombrie, 2001, p.11; Constantin Stancu, Un reportaj din iad cu Pavel Gătăianţu, „Cuvântul liber”,11 mai, 2001, p. 5; Agache, Catinca, Repere ale literaturii române din Voivodina, „Cronica”, nr. 4, aprilie, Iaşi, 2001, p. 28; Corneliu Radu Păiuşan, Monografia unui lăcaş cult, „Paralela 45”, nr. 3397, 2001, p. 8; Barbu,Vasile, (2002): „Simplitate domiciliată în Banat”, Editura „Libertatea”, nr.6, 9 februarie, Panciova, pag. 9; Toma Grigorie, Calibrul poeziei, „Ramuri”, nr. 4, 2002, p. 6; Boris Crăciun, Pavel Gătăianţu, „Tibiscus”, nr. 3 (134), 2003, pag. 6; Mihai Vicol, Toată lumea e o pradă de război, „Dacia literară”, nr. 51, 2003, p. 44; Adrian Dinu Rachieru, Poeţi din Banat (II). Un „fondeur”: Pavel Gătăianţu, „Convorbiri Literare”, CXXXVIII, nr. 5 (101), 2004, p. 56-58; Emilian Marcu, Balastologie, „Convorbiri Literare”, nr. 10 (115), 2005, Sima Petrovici, Evocări şi distincţii literare, „Biblioteca Bucureştilor”, IX, nr.9, 2006, p.27-29; Virgina Popović, Petru Cârdu şi Pavel Gătăianţu şi negarea artei tradiţionale, „Arca”, nr. 4-5-6 (193-194-195), 2006, р. 160- 173; Mihaela Albu, Postmodernism românesc în Voivodina (Serbia). Pavel Gătăianţu /Romanian Postmodernism in Voivodina (Serbia). Pavel Gătăianţu, „Carmina Balcanica”, III, nr.3 (5), 2010, p. 28-49; Vasile Man, Pavel Gătăianţu – Anarhie cu pauză de ceai, „Studii de Ştiinţă şi Cultură”, Vol. VII, nr. 2, 2011, p. 241-243; Daniela Sitar-Tăut, Pavel Gătăianţu: un bard (post)modern cu bardă, în Hotel Balcan, Panciova, Editura Libertatea, 2012, p. 177-179, apud „Libertatea”, Panciova, nr. din 13 aprilie 2011, p. 10; Virginia Popović, Anarhie cu pauză de ceai, „Irregular F”, nr. 6, 2011, p. 61-67; Lia Faur, Anarhie cu pauză de ceai, „Arca”, XXII, nr. 1-2-3 (250-251-252), 2011; Daniela Sitar-Tăut, Hotel Balcan sunt aşezămintele şi cimitirele unde vom sfârşi cu toţii şi netoţii, „Nord Literar”, IX, nr. 11-12 (102-103), 2011, p.6; Virginia Popović, O carte de poezie patriotică postmodernă, „Europa“, IV, nr. 8, 2011, p. 152; Diana Corcan, Sunt un alienat pe zi ce trece, „Obiectiv Cultural”, II, nr. 10, 2011, p. 10; Virginia Popović, Europa - o revistă cu caracter european. De la Paul (Iorgovici) la Pavel (Gătăianţu) (în colaborare), „Piramida”, II, nr. 5, 2012, p. 34-39; Eugen Bunaru, Întâlnire cu poezia, dincolo de frontiere, „Europa”, V, nr. 9, 2012, p. 155; Liviu Bordaş, Ultimele interviuri româneşti ale lui Eliade şi felix culpa, „Europa”, V, nr. 9, 2012, p. 39; Crina Bud, Literatura în rama antropologiei culturale, „Europa”, V, nr. 9, 2012, p. 150; Eugen Bunaru, Din nou, despre poezia fără frontiere, „Europa”, V, nr. 10, 2012, p. 160; Virginia Popović, Zilele Academice Arădene 2012, „Europa”, V, nr. 10, 2012, p. 164-165;