Victor NEUMANN
Istoric şi filozof al culturii, profesor de istoria modernă a României şi istoria modernă a Europei la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara. Născut la 28 octombrie 1953, Lugoj, judeţul Timiş. Părinţii: Ana Neumann (pedagog) şi Andrei Neumann (inginer chimist; economist). Starea civilă: căsătorit: Simona Neumann. Este co-fondator – împreună cu profesorul Armin Heinen de la Universitatea din Aachen – şi director (din 2008) al Şcolii Doctorale Internaţionale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Domenii de cercetare: istoria României şi istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; istorie conceptuală; teoria şi filozofia istoriei. Este autorul unor cărţi de referinţă în domeniul istoriei şi al teoriei istoriei; contributor cu articole şi studii la numeroase reviste ştiinţifice şi volume colective de prestigiu din România şi din lume (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Israel); comunicări ştiinţifice la importante simpozioane şi congrese naţionale şi internaţionale; keynote speaker al unor conferinţe ştiinţifice internaţionale. Este colaborator periodic al revistelor culturale româneşti „Orizont”, „Timpul”, „Observator Cultural”, „Revista 22”, „Dilema”, „Dilema Veche”, „Apostrof”, „Idei în Dialog”, „Altitudini” etc., publicând peste 500 de articole. A primit premii şi distincţii pentru merite deosebite în activitatea ştiinţifică, didactică şi artistică. Studii gimnaziale şi liceale la Ineu/Arad. Studii superioare la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-Filozofie. Licenţiat (1976) în istorie şi ştiinţe sociale cu o teză despre contribuţia periodicelor de limbă română, maghiară şi germană la afirmarea istoriografiei din Transilvania în secolul al XIX-lea. Coordonatorul tezei: prof. dr. Pompiliu Teodor. Studii doctorale la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, finalizate (1992) cu teza intitulată Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est (1750-1850), coordonator acad. Răzvan Theodorescu. Studii postdoctorale la universităţi şi institute din Bucureşti, Berlin, Bonn, Paris, Viena, Budapesta, Amsterdam-Wassenaar, Washington, D.C. sub îndrumarea lui Paul Cornea, Alexander Scheiber, Kosáry Domokos, Clemens Heller, Maurice Aymard, Reinhart Koselleck. Activitate profesională. Muzeograf la Muzeul Goleşti (1976) şi la Muzeul Banatului din Timişoara (1977-1980); profesor de liceu la Timişoara (1981-1985), consilier al ministrului culturii (1990-1992); cercetător ştiinţific principal (Institutul de Teorie Socială al Academiei Române din Bucureşti (1992-1994), Institutul Intercultural din Timişoara (1994-1996); Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti (1996-1998); conferenţiar (1998) şi profesor (2001-) titular la Universitatea de Vest din Timişoara; Cercetător ştiinţific principal I, Institutul de Studii de Istorie şi Cultură a Banatului Academia Română, Filiala Timişoara (2008-). Membru în asociaţii profesionale şi colective de redacţie. Director al Institutului Intercultural din Timişoara (1994-1996); Preşedinte al Societăţii Filarmonice Timişoara (2002-2003); Membru în Comisia de experţi ARACIS pentru acreditare a studiilor de master în ştiinţe umaniste, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (din 2009); Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 2010); Membru al Grupului de Studii de Istorie Conceptuală Europeană cu sediul la Helsinki (din 2010); Membru al Academiei Germano-Române cu sediul la Mainz (din 2010); Membru al Academiei Sârbe de Ştiinţe ale Educaţiei (din 2010). Premii şi distincţii. A primit premii şi distincţii pentru merite deosebite în activitatea ştiinţifică, didactică şi artistică. De pildă: Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române pentru volumul: Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern în Europa Centrală şi de Sud-Est, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991; Ordinul Naţional Serviciul Credincios în gradul de Cavaler conferit de Preşedinţia României pentru promovarea tradiţiilor culturale specifice fiecărei comunităţi etnice, a valorilor autentice ale artei universale şi pentru crearea unui spaţiu de exemplară convieţuire de civilizaţie românească; Diplomă de Excelenţă pentru promovarea imaginii Timişoarei, acordată de către Primăria Timişoara, 2005; Diplomă de Excelenţă acordată de Universitatea de Vest din Timişoara pentru promovarea proiectelor de cercetare internaţională, 4 octombrie 2010.
CĂRŢI PUBLICATE:
1. Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, 278p. ISBN 973-44-0008-8; Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura ALL, Bucureşti, 1998, 240p. ISBN 973-571-212-1; Ediţia a III-a revăzută, Polirom, Iaşi, 2006, 308 p. ISBN (10) 973-46-0347-7
2. Traducerea în limba engleză, în SUA: The Temptation of Homo Europaeus, East European Monographs Boulder, Colorado, Columbia University Press, New-York, 1993, Traducere de Dana Miu, 269 p. ISBN 0-88033-281-6.
3. Traducere în limba sârbă: Iskusenja Homo Europaeusa, Pesic i Sinovi, Beograd, 2011.
4. Vasile Maniu – Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, 210 p.
5. Convergenţe spirituale (Studii privind relaţiile culturale şi politice în Europa Centrală şi de Est, 1750-1850), Editura Eminescu, 1986, 214 p.
6. Istoria evreilor din România. Studii documentare şi teoretice, Editura Amarcord, Timişoara, 1996, 290p. ISBN 973-9244-09-2
7. Identităţi multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului/ Identités multiples dans l'Éurope des regions. L'Interculturalité du Banat, Hestia, 1997, 145 p. ISBN 973-9192-61-6
8. Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei Oriental-Centrale, Editura Atlas – Du Style, Bucureşti, 1999, 260 p. ISBN 973-99275-4-8
9. Ideologie şi Fantasmagorie. Perspective comparative asupra gândirii politice în Europa Est-Centrală, Editura Polirom, Iaşi, 2001, 224 p. ISBN 973-683-560-X
10. Between Words and Reality: Studies on the Politics of Recognition and Changes of Regime in Romania, Council for Research of Values and Philosophy – The Catholic University of America, Washington, D.C., 2001, 200 p. ISBN 1-56518-161-1
11. Istorie Individuală vs. Istorie Colectivă. Prim-rabinul Ernest Neumann, O restituire de prof.univ.dr. Victor Neumann, Editura Marineasa, Timişoara, 2002, 111p. ISBN 973-8215-79-X
12. Neam, Popor sau Naţiune? Despre Identităţile Politice Europene, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003. Ediţia a II-a adăugită, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2005, 229p. ISBN 973-669-154-3
13. Conceptually Mystified: East-Central Europe Torn Between Ethnicism and Recognition of Multiple Identities, Enciclopedică Publishing House, Bucharest, 2004, 230 p. ISBN 973-45-0484-3 14. The End of a History: The Jews of Banat from the Beginning to Nowadays, The University of Bucharest Publishing House, Bucharest, 2006, 243 p. ISBN 973-737-135-6
15. Essays on Romanian Intellectual History, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2008, 227 p. ISBN 978-973-125-141-7
STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE (SELECTIV)
1. International Perspectives on Intercultural Education, volum editat de Kenneth Cushner, Kent State University, Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, 1998, studiul: Intercultural Pedagogy as an alternative to Monocultural Oriented Education. The Case of Romania, p. 170-185. ISBN 0-8058-2745-5
2. European Studies Today, editat de Dan Grigorescu şi Nicolae Păun, Editura Fundaţiei de Studii Europene, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj, 1998; studiul: Perspectives on the European Studies in Romania: the Training of Trainers, p. 243-247. ISBN 973-98268-6-5
3. The History of Polical Thought in National Context, volum editat de Dario Castiglione şi Iain Hampsher-Monk, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, studiul: National Political Cultures and Regime Changes in Eastern and Central Europe, p. 228-247. ISBN 0-521-78234-1
4. Europa Central y Oriental, volum editat de Ruth Ferrero, Institut de Sciences Politiques e Sociales, Barcelona, 2002, studiul Educacion civica y derechos humanos desde una perspectiva intercultural.
5. Vertreibungen europäisch erinnern? Historische Erfahrungen – Vergangenheitspolitik – Zukunftskonzepzionen, Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2003, studiul: Erzwungene Auswanderungen. Der Fall der Deutschen aus Rumänien. Der Fall der Magyaren aus Rumänien, p. 102-112. ISBN 3-447-04839-5
6. Temps historique et temporalité. Autour de Reinhart Koselleck (Die historische Zeit und die Zeitlichkeit. Um Reinhart Koselleck herum), ediţie de Yvailo Znepolski, Maison des Sciences de l'Homme, Sofia, 2003, studiul: Le temps historique: une perspective comparative entre Braudel et Koselleck, p. 444-460. ISBN 954-9567-13-3
7. Umbruch im östlichen Europa. Die nationale Wende und das kollektive Gedächtnis, ediţie de Andrei Corbea-Hoisie/Rudolf Jaworski/Monika Sommer, Studien Verlag, Innsbruck, 2004, studiul Alternative Romanian Textbooks as Sites of Memory, p. 137-149. ISBN 3-7065-1930-5
8. Relaţiile româno-maghiare şi modelul de reconciliere franco-german. A Román-magyar kapcsolatok és a francia-német megbékélési modell. Romanian-Hungarian Relations and the French-German Reconciliation, ediţie de Smaranda Enache şi Salat Levente, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etno-Culturală, Cluj, 2004, studiul: Relaţiile româno-maghiare într-un moment de răscruce, p. 307-317. ISBN 973-86239-5-2
9. Permanences et ruptures dans l' histoire des Juifs de Roumanie, editor Carol Iancu, Université Paul Valery, Montpellier, 2004, studiul: Les Juifs du Banat à la fin du XIXe siècle et au debut du XX-e siècle, p. 127-139. ISBN 2-84269-510-0
10. Revoluţia Română din Decembrie 1989. Istorie şi Memorie, volum coordonat de Bogdan Murgescu, Editura Polirom, 2007, studiul Timişoara în memoria colectivă contemporană. Perspective fragmentare, p. 21-45. ISBN 978-973-46-0695-5
11. Le Banat: Un Eldorado aux confins, textes reunis par Adriana Babeţi, coordination éditoriale Cécile Kovácsházy, revue Cultures d'Europe Centrale, Centre Interdisciplinaire de Recherches Centre-Européennes, Université de Paris-Sorbonne, 2007, studiul: Plurilinguisme et interculturalité aujourd'hui, p. 65-73. ISBN 978-2-917374-00-9.
REFERINŢE CRITICE:
Dr. ŞTEFAN LEMNY (Biblioteca Naţională François Mitterand, Paris), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergenţe spirituale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986, Ateneu, nr.12, 1987, p.14: „Timişoreanul Victor Neumann supune atenţiei aceeaşi zonă, dar din altă perspectivă, cu intenţia de a fixa locul spaţiului bănăţean în contextul cultural naţional şi, mai ales, central şi sud-est european. În centrul atenţiei a stat epoca Luminilor, dar şi vârsta romantismului, acoperind răstimpul de la mijlocul veacului al XVIII-lea până la jumătatea secolului următor... Intenţia merită apreciată dintru început fiindcă reprezintă o îndrăzneaţă şi justificată abordare a fenomenelor culturale regionale din perspectiva unui circuit mai larg, naţional şi universal, depăşind considerabil anchetele de factură «locală» ce se mulţumesc să «inventarieze» realizările într-o zonă sau alta. Importanţa şi interesul studiilor lui Victor Neumann rezultă aşadar nu atât din evaluarea de natură pozitivistă a emergenţei culturale din Banat din perioada iluminismului şi, apoi, a romantismului, cât din talentul autorului de a detaşa convergenţele cu direcţiile spirituale dintr-o arie mai largă”.
Dr. JAMES P. NIESSEN (Rutgers University) în Libraries & Culture, Texas University Press, nr.41.3, 2006, nota 15, p. 327: „The national pride invested in these three collections (Teleki, Bathyány and Brukenthal) … could not obscure the fact that they were, as Victor Neumann has put it…, «cultural channels» that facilitated complex encounters among geographically or culturally distant peoples and intellectual schools. The collections, and their readers, were extremely varied”.
Prof. univ. dr. MARCEL CORNIS-POPE (eseist, istoric literar, Virginia Commonwealth University), JOHN NEUBAUER (University of Amsterdam), în Towards a History of the Literary Cultures in East-Central Europe: Theoretical Reflections. Occasional Papers. American Council of Learned Society, nr.52, 2002: „Beginning in the eighteenth century, this region (Banat) inhabited by Romanians, Serbs, Germans, Hungarians, Jews, Slovaks, Turks, and Armenians, developed a genuine «transethnic» East European civilization (see Neumann, Identités multiples dans l'Europe des Regions. L'Interculturalité du Banat). As the great «turning plate» between Vienna and Constantinople, the Banat area redefined Europe itself as an intercrossing of multiple traditions, rather than a homogeneous cultural space. As Victor Neumann puts it, «If not entirely a Mitteleuropa, [the Banat was] in any case a Kleineeuropa, synthesizing the civilizations of the East and West» (The Temptation of homo europaeus)”.
Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (Universitatea din Bucureşti), în „Dilemateca”, nr.14, iulie 2007, p. 32: „Cartea lui Victor Neumann (Tentaţia lui homo europaeus) poate fi citită însă şi ca o reflectare a frământărilor unui grup intelectual cu vocaţie cosmopolită, afectat de izolaţionismul şi de reacţionarismul ultimului deceniu al „epocii Ceauşescu”, care a încercat să-şi clădească un univers al normalităţii în lumea cărţilor şi ideilor şi care, atunci când opreliştile au fost ridicate prin Revoluţie, a încercat să-şi afirme identitatea europeană într-un mod nuanţat şi echilibrat. Demersul său este dominat de aderenţa la ideile Luminilor, de refuzul încrâncenărilor naţionale şi religioase, de opţiunea pentru laicism şi pentru un triptic de idei-forţă menite să-i apropie pe oameni: apropiere-cunoaştere-comunicare. În mod evident, Victor Neumann empatizează cu intelectualii modernităţii timpurii, cu felul cum ei au încercat să-şi cultive vocaţia cărturărească şi europenitatea în condiţii deloc favorizante”.
Prof.univ.dr. EDUARD PAMFIL (Universitatea de Medicină din Timişoara), din recenzia pe marginea cărţii lui Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, revista „Ramuri”, nr.1, 1985, p.11: „Victor Neumann este toată vremea compère-ul unui film pe care pe care-l derulează cu o mână sigură şi abilă, reunind personaje de epocă, ordonând planuri, preferând şi schimbând diferite unghiuri de lumină...şi mai ales nepierzând niciodată din vedere că autenticitatea şi natura funciară a evenimentului şi substanţei istorice nu poate fi decât axiologică (restul e caduc)”.
Acad. ALEXANDRU ZUB (Membru al Uniuni Scriitorilor, Preşedinte al Secţiei de Istorie a Academiei Române), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergenţe spirituale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986, revista Familia, nr.4, 1987, p.4-5:... pornind de la nevoia de cunoaştere mai adâncă a provinciei natale, Banatul, în legătură în legătură cu care a publicat deja numeroase contribuţii revuistice, el (Victor Neumann) a ajuns la formula integrării acestei provincii într-un context mai larg, central şi sud-est european, ideea de confluenţă spirituală impunându-i-se ca una dintre cele mai fertile pentru istoria zonei în cauză... Ideile emise aici sunt raportate eseistic la reperele apusene din aceeaşi perioadă, repere identificate cu precizie, dar şi cu interes pentru inerentul coeficient de ajustare locală. Nu e vorba de o translaţie pură şi simplă a ideilor, ci de asimilarea lor, ceea ce presupune adaptabilitate la exigenţele locului.... Paralela întreprinsă de autor între scrieri istorice din puncte diferite ale zonei e demnă de interes şi ar putea fi extinsă util, căci identifică trasee ideatice, postulate naţionale, obsesii colective. Istoria se împleteşte inextricabil cu istoriografia în demonstraţia propusă de autor, care trasează cele două domenii ca pe o realitate unică. Urmărind, în altă articulaţie a volumului, pentru aceeaşi epocă, mijloacele de cunoaştere şi de apropiere între popoarele din regiune, el relevă multiple interferenţe, aspecte de viaţă spirituală unitară (unitate în diversitate!), elemente de sinteză în spaţiul culturii... Este meritul lui Victor Neumann de a fi schiţat, cu economie de mijloace, o problematică dintre cele mai interesante, la a cărei aprofundare e chemat să participe el însuşi în viitor”.
Prof.univ.dr. MIRCEA MUTHU (istoric literar, Prof. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), în cartea Cântecul lui Leonardo, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, p. 58-62, p. 59: „... trebuie specificat faptul că radiografierea lui homo europaeus în orizont sud-estic se fundamentează pe examenul geografiei şi istoriei culturale şi mai puţin pe acela al mentalităţilor. Or, în acest sens, desenul este precis, şi restituţia convingătoare, de ar fi să amintesc funcţia de intermediar a lui Erasmus sau pe aceea a lui Galilei între spiritul medieval şi acela modern; convergenţele iluminismului în zonă (Gheorghe Şincai, I Raić, Şt. Stratimirović, Paisie Hilandarski); influenţa modelului Herder asupra istoricului din centrul şi sud-estul continentului; mişcarea cărţii în mediile aulice din Transilvania, Banat, Ungaria şi Serbia; reflexele Reformei şi ale Contrareformei în ideologia (nu numai culturală) din Transilvania; validarea „coridoarelor culturale” din unghiul translaţiei de la homo religiosus la homo europaeus; importanţa iudaismului, adevărat pol aglutinator în această zonă, consideră Neumann, care „alături de elenism era şi este cea mai percutantă forţă de civilizaţie a unui popor împrăştiat între alte popoare”.
Prof.univ.dr. PAUL CORNEA (istoric literar, Universitatea din Bucureşti), în nota introductivă la cartea Victor Neumann, Istoria evreilor din România. Studii documentare şi teoretice, Editura Amarcord, Timişoara, 1996: „Dl. Neumann e, în acelaşi timp, un pasionat descoperitor de izvoare inedite, în stare să îmbogăţească substanţial sursele documentare disponibile şi un spirit sintetic, apt să organizeze în mari întreguri semnificative materia disparată şi dispersată a cunoaşterii. Volumul valorifică, pe de-o parte, îndelungate şi anevoioase cercetări în arhivele austriece, maghiare şi române, întreprinse la Budapesta, Viena, Bucureşti, Alba-Iulia, Târgu-Mureş, Oradea etc. Pe de altă parte, autorul prelucrează critic şi scrupulos întreaga bibliografie consacrată problemei în ţara noastră şi-n spaţiul Europei Centrale. Rezultatul e de certă relevanţă: în numeroase puncte dl. Neumann umple vidul informativ, în altele, D-sa revizuieşte opiniile tradiţionale şi fixează convingător reperele unor interpretări de largă amplitudine”.
Dr. LIVIU VÂNĂU (George Fox University) în „Religion in Eastern Europe”, Princeton Theological Seminary, Volum XVI, 6, Octombrie 1996: „There are voices, like that of Victor Neumann, suggesting that the intercultural education is an alternative to the East European nationalism, and one of the few educational means able to prevent the nationalisms. Among the coordinates of this type of education, Neumann speaks about «creating intellectual premises which will transcend the so-called specificities»”.
Acad. FLORIN CONSTANTINIU (istoric), notă despre cartea lui Victor Neumann, Tentaţia lui homo europaeus, ediţia a II-a, Editura All, 1997, în ziarul „Naţional”: „Această triadă: apropiere-cunoaştere-comunicare este fundamentală pentru evoluţia societăţii româneşti de astăzi şi pentru regenerarea pe o bază sănătoasă a relaţiilor României cu vecinii şi cu alte state. Dacă vrem să ne eliberăm din reflexele tribalismului, ale îngustimii naţionale, ale exclusivismului etnic, trebuie să încurajăm apropierea, cunoaşterea şi comunicarea cu cei de altă părere, cu cei de altă credinţă, cu cei de alt neam decât noi. Dacă vrem să fim europeni, nu geografic (oricum suntem), ci şi spiritual, atunci lectura cărţii dlui Victor Neumann ne pune în contact cu o experienţă, e drept îndepărtată în timp, dar plină de sugestii fecunde pentru noi, cei de astăzi”.
Dr. Adrian MARINO (Istoric literar, Uniunea Scriitorilor), în revista „Cuvântul”, nr.8, 1998, despre cartea Victor Neumann, Tentaţia lui homo europaeus: „«Tentaţiile» sale definesc un concept esenţial, o întreagă stare de spirit, o zonă continentală spirituală şi culturală de importanţă istorică şi o metodă de studiu a istoriei ideilor. Merită, efectiv, să privim mai îndeaproape astfel de preocupări... Victor Neumann scrie o istorie a ideilor în sens european şi liberal. Este un spirit raţionalist, antimistic, antitotalitar şi antiobscurantist de vocaţie...”.
Prof. univ. dr. MAX DEMETER PEYFUSS (istoric, traducător din literatura română în limba germană, Universitatatea din Viena) în revista Österreichische Osthefte. Zeitschrift für Mittel-, Ost und Südosteuropaforschung, nr. 1, an. 42, Viena, 2000, p. 113-115. Der 1953 geborene und durch mehrere Publikationen in westlichen Sprachen bestens ausgewiesene Banater Historiker Victor Neumann bietet mit seinen Buch Geschichte der Juden in Rumänien eine Aufsatzsammlung zum Thema – eine monographische Aufarbeitung bleibt weiterhin ein Desideratum, das erst nach umfangreichen und langwieriegen Quellenstudien zu erwarten sein wird. Auf eine breite Quellen- und Literaturkenntnis kann aber auch Neumann zuruckgreifen, der nicht nur rumänische Archive kennt sondern auch in Budapest und Wien gearbeitet hat... Speziell zum Judentum in seiner engeren Heimat hat Neumann eine rumänische Monographie „Geschichte der Juden im Banat” vorgelegt die auch in Englischer Sprache vom Diaspora Research Institute der Universität Tel Aviv veröfflintlicht wurde”.
Dr. ANDREI CORNEA (eseist, Universitatea din Bucureşti), în Observator Cultural, nr.113, 2002: „Recenta carte (Ideologie şi Fantasmagorie, Polirom, 2001) a istoricului Neumann strânge o suită de eseuri semiautonome care, sub aspectul perioadei şi al domeniului studiate, se întind de la epoca şi teoriile lui Herder şi pâînă la programul Proclamaţiei de la Timişoara din 1990. Nu-i puţin şi nu-i nici lipsit de oarecare curaj să intersectezi între coperţile aceluiaşi volum, să zicem, filoanele austro-marxismului cu teoriile extremei drepte din România interbelică, ori federalismul lui A.C. Popovici sau Karl Renner de dinainte de 1914, cu naţionalismul iacobin al lui Kossuth de la 1848. Neumann are acest curaj, iar finalitatea imediată a demersului acesta istorico-comparativ apare cu limpezime: o denunţare a naţionalismului, mai ales în variantele sale central şi sud-est-europene, centrate în jurul mitologicului Volk, al exaltării „naţiunii etnice”, considerată omogenă în interior şi autosuficientă faţă de exterior, şi, ca atare, adesea ostilă modernizării, urbanizării şi occidentalizării... Victor Neumann nu dă sentinţe, nu impune cititorului ce să creadă; explicit, el rămâne credincios „obiectivismului” stilistic şi conceptual al istoricului profesionist...”.
Dr.ANTONELA CAPELLE-POGACEAN (Centre d'Etudes et des Recherches Internationales, Paris), din recenzia la cartea luik Victor Neumann, Ideologie şi Fantasmagorie, Editura Polirom, Iaşi, 2001, publicată în revista Balkanologie, Paris, nr. 1-2/2002: „Le champ historiographique roumain a connu depuis la chute du régime de Ceausescu une pluralisation des approches, des thématiques et des discours, une diversification des outils théoriques et méthodologiques. Les ouvrages de l'historien Victor Neumann participent, eux, au mouvement de renouveau… Familier des cultures roumaine, hongroise, juive et allemande, se mouvant avec aisance dans l'espace des sciences sociales de langue anglaise, française et allemande, l'historien de Timisoara a pour terrain de recherche l'aire centre-est-européenne, approchée dans sa diversité culturelle d'une part, et de l'autre, dans une perspective interdisciplinaire”.
Prof. univ. dr. ANTON STERBLING (Regensburg Universität, Germania), în „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte”, Literatur und Politik (Germania), an 14, nr. 2, 2002, p. 130-131, p. 130, din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania): „Diese neuen Forschungsbemühungen, die in den letzten Jahren auch in Rumänien deutlich an Breite und Tiefe gewonnen haben, gehen offenbar von der Erkenntnis aus, dass die Erarbeitung und Vermitlung europäischer und universalistischer Positionen zunächst eine gründliche, analytische und kritische Auseinandersetzung mit überkommenen, nicht zuletzt durch totälitare Herrschaftsverhältnisse geprägten Denkstrukturen, Stereotypen und Vorurteil voraussetzen”.
Dr. REBECCA HAYNES (School of Slavonic and East European Studies, University College London), în revista Slavonic and East European Studies Review, 81, 3, 2003, p. 589-591: „Neumann sees the Banat as the multicultural model not just for Romania, but for Romania within a diverse and tolerant Europe… Professor's Victor Neumann volume (Between Words and Reality, CRVP, The Catholic University of America, Washingnton, D.C., 2001) is therefore recommended for students of contemporary Romanian social and political history, as well as those seeking to understand Romania from a regional and cross-cultural perspective”.
Dr. FLORIN LOBONŢ (Universitatea de Vest din Timişoara/Royal Holloway- University of London), în revista „Observator Cultural”, nr. 257, 2005, p. 13-14: „Cartea (Neam, Popor sau Naţiune, Editura Curtea Veche, Editura I, 2003, Editura a II-a, 2005, traducere în engleză sub titlul Conceptually Mystified East-Central Europe Torn Between Ethnicism and Recognition of Multiple Identities, Editura Enciclopedică, 2004) se recomandă ca o lectură mai mult decît utilă unui spectru relativ larg de cititori, respectiv tuturor celor preocupaţi de raportul dintre identitatea individuală şi cea de grup, de crizele şi conflictele pe care acesta le poate le poate declanşa, de cadrele ideatice şi emoţionale care i-au generat diversele forme şi manifestări… textul reprezintă un foarte bun exemplu de analiză sistematică a originii şi traiectoriilor unor importante coordonate ale culturii politice, folositor multor intelectuali deschişi...”