Uniunea Scriitorilor din România – filiala Arad

logo

Paulina POPA

 

Poetă, publicistă, editoare. S-a născut la 29 august 1953, în satul Vălani, judeţul Arad. Părinţii: Alexandru şi Maria Berce. Studii: Institutul Pedagogic. Activitate: Din 1973 până în 1975, lucrează în învăţământ în oraşul Caransebeş. După căsătorie (1975) nu a mai lucrat în învăţământ deoarece provenea din familie de preoţi. Manager din 1992 la SC Pemia Lira SRL, Deva şi la Editura Emia din 1996; membră în consiliul de Administraţie al S.C. Cofinec SA Timişoara; fondatoare, în 1996, a Casei de Editare „Emia”, Deva, a Revistei de Cultură SEMNE-EMIA (1999), a Asociaţiei Culturale „Emia” şi a Festivalului Internaţional de Poezie – EMIA – Deva (2000). Debut literar: în 1970, cu poezia Jocul desenului meu concomitent în „Crişana” şi în „Zbor Alb”, la Oradea. Debut editorial: în anul 1990, cu volumul de poezie pentru copii intitulat Rugă Mântuitorului la Deva. Membră Uniunii Scriitorilor din România (din anul 2000), filiala Arad, unde este cooptată în conducearea filialei. Membră a ASLA şi ARA. Semnează articole, editoriale şi versuri în reviste literare din ţară şi din străinătate: „Semne – Emia”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Poesis”, „Poezia”, „Hyerion”, „Arca”, „Europoesis” (Franţa). A participat la numeroase Festivaluri şi Sesiuni de comunicări pe teme literare, îndeosebi – poezie, reprezentând România împreună cu alţi poeţi români la festivaluri de poezie în Iordania, Franţa, Serbia, Grecia şi Ungaria. Premii obţinute: Trofeul Micului cititor – Editura Ion Creangă, 1993, Premiul Editurii Helicon pentru Poezie – 1997, Premiul pentru Poezie Religioasă a Fundaţiei Scara Paradisului -1998 – 1999, Premiul pentru Poezie al Salonului de carte de la Oradea pentru volumul Ghilotina Sinelui, 2000; Premiul Revistei Convorbiri Literare, pentru Revista Semne – 2001; Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad, pentru volumul Rochia nesupunerii, 2002; Premiul Sensul Iubirii, pentru Poezie, Drobeta Tr. Severin, 2004; Premiul Revistei ARCA, Arad, pentru volumul de poeme Cartea Iordania, 2008.

 

Subintitulată jurnal liric, cartea Paulinei Popa, Rochia nesupunerii (2001) cuprinde poeme scrise în cursul anului 2000, sugerând o analiză a sinelui, o cântărire a propriei experienţe la cumpăna dintre milenii, dar şi un sfârşit de etapă, o încununare a ei, după un deceniu fertil în care a publicat, dacă îl includem şi pe cel de faţă, nouă volume de poezie. Pe drumul pe care l-a parcurs, într-un deceniu al anarhiei şi revizuirilor, poeta a mimat poetica optzecistă şi a încercat o adaptare din mers la noua paradigmă. Cu toate acestea un critic precum Radu Ciobanu consideră că prin stil şi viziune ea aparţine unei alte familii spirituale, fără ca acest lucru să îi dăuneze evoluţiei. Poeta e foarte productivă; din 1991, când a debutat cu volumul Cu mâinile în flăcări, a publicat aproape anual un volum de versuri sau o carte pentru copii, poezia este cuprinsă în numeroase antologii, participă la viaţa literară, conduce o editură, organizează un festival de poezie la Deva, colaborează cu poezie la majoritatea revistelor literare. E o femeie angajată şi tenace care e gata să înfrunte nu numai convenţiile şi obstacolele vieţii particulare sau publice, ci chiar şi pragul destinului. Să înşeli moartea cu vorbe de dragoste, titlul volumului apărut în 2003, nu este o sintagmă aleasă la întâmplare, ci un crez, un mod de a se raporta la o nouă experienţă poetică. Într-un poem din primul ciclu al volumului, intitulat chiar Limitele, poeta relatează cu îndrăzneală despre experienţa morţii şi despre reacţiile diferite pe care le au oamenii obişnuiţi şi poeţii în faţa ei. Experienţa ei se pliază însă pe o tradiţie a lirismului civic în care eul se zbate într-un amestec de religios şi profan. Atitudinea de a lua în răspăr ordinea lumii, de a-i opune propria ei imagine, constituie trăsătura fundamentală a acestui lirism, pe jumătate provocator, pe jumătate aşezat în matca tradiţiei. Solemnitatea rostirii, remarcată de critică, se datorează în cea mai mare măsură apropierii de coarda religioasă care învăluie discursul într-o retorică echilibrată, fără dramatismul şi spasmele poeticilor de ruptură ale anilor nouăzeci. Nesupunerea poetei, capacitatea ei de a contesta este romantică şi coboară în intimitatea actului creator. Lupta dintre masculin şi feminin sfârşeşte după criticul Gheorghe Grigurcu, într-o sinteză superioară: „Tranzitată în „poem”, poezia îşi arogă virtuţile ambelor sexe, în sensul că masculinul o nutreşte cu materia existenţială, generatoare, iar femininul cu materia contemplativă, receptoare. Rolurile par împărţite echitabil, sub semnul nostalgiei masculinului „pur”, pe cât de râvnit, pe atât de neatins. În acelaşi mediu al osmozei dintre masculin şi feminin, apare imaginea elocventă a poemului care se naşte în făptura poetului, aşa cum un copil dobândeşte fiinţă în pântecele matern, spre a fi apoi iniţiat în viaţă şi dus la biserică, la prima comuniune.” Poeta îşi construieşte poemul pe liniile de forţă ale sinelui în timp ce impulsul iniţial e iscat de „seminţe în vuietul sângelui”. Ea nu-şi reprimă plăcerea metaforei pe care o multiplică mereu creând o vibraţie lirică înrudită cu rugăciunea. Exerciţiul propriei revolte şi îmblânzirea ideilor „impertinente” constituie un mod de a ţese în jurul sâmburelui sacru substanţa profană a poemelor: „unde ţi-ai ascuns moartea?/ ai învăţat-o să mănânce mere coapte”. În locul notaţiei realiste, combinată cu vizionarul suav sau ironic, poeta preferă poezia serioasă cu propensiune către viziunea simbolică şi alegorică. Vocaţia singurătăţii şi a suferinţei e împletită cu experienţa religioasă şi erotică ce traversează întreaga creaţie. Totuşi, aşa cum subliniază şi Mircea A. Diaconu, nu putem vorbi de o poezie religioasă în sensul consacrat „ci, mai degrabă de o lirică existenţială, lipsită de caracterul frust al unei trăiri violente”. Câteva motive simbolice, cu largi reverberaţii culturale se împletesc în ţesătura suavă a discursului: sămânţa, şarpele, lumânarea, îngerul, moartea copilăria, erosul, singurătatea. Jurnalul liric este în fond un lung poem care printr-un procedeu original, al reluării versului final al fiecărui poem la începutul poemului următor, creează o reacţie în lanţ, o concatenare a confesiunii interioare într-o curgere existenţială, metafizică şi psihologică. O curgere cu multe meandre şi obstacole, într-un relief misterios, al condiţiei femeii: „Tu/ poem al meu / m-ai făcut să mă simt femeia dorită/ femeia-femeie şi nu porţelanul mutat dintr-o vitrină în alta/ după bunul plac al bărbaţilor / femeia-femeie/ şi nu târfa care face sex în sala de aşteptare/ ori în scara blocului – în paturi somptuoase – de patru stele/ femeia-femeie – cu sânul dezvelit în clipele sacre/ femeia atingând osia bucuriei/ ca şi cum ar atinge/ viaţa şi moartea într-o îngemănare/ femeia în rochia ei de carne/ atingând împreună cu tine jăraticul veşnic”. Poeta pare conştientă de această dependenţă şi de jocul iluziilor, de reflectarea la infinit a eului în capcanele imaginarului. Conştiinţa ei oscilează între vină şi pedeapsă, între culpabilizarea colectivă şi „pedeapsa unei femei singure” şi din această tensiune se naşte o obsesie, o căutare maniacală a sinelui care continuă să hrănească şi să provoace în acelaşi timp creaţia.”Imaginea unui sân alăptând” care „inundă poemul/ pe care stai să-l construieşti” comunică o subtilă concurenţă care există între femeia creator şi femeia-procreatoare, conştientă de multiplele ispite ale creaţiei, dar şi de cele ale existenţei precare aşa cum se reflectă în acest poem. Este poezia unei experienţe provocate, a unei tăceri asurzitoare, care în ciclul final, Rochia de carne, ia forme apocaliptice (e drept un apocalips, feminin, matern). Volumul e, dincolo de revolta şi credinţa în poezie, un sfârşit de etapă, o victorie costisitoare. Dar şi un eşec profitabil, un nou început. Nu e greu să realizezi, ascultând-o pe poetă declamându-şi versurile că lirica sa e predestinată a fi rostită şi se înrudeşte cu poezia imnică. În ciuda îmbălsămării discursului într-un halou mistic, religios, poezia sa e marcată de drama feminităţii, aflată într-un fel de concurenţă (dacă nu chiar gelozie) cu „bărbaţii secolului.” Ca şi alte cărţi anterioare volumul Cartea Iordania, 2008, poartă amprenta trăirii religioase şi a respiraţiei psalmice. Încă de la debut, poeta e legată cu fire vizibile şi invizibile de spiritualitatea arhaică. Poeta crede în puterea izbăvitoare a poeziei şi a dragostei şi se refugiază temporar în lumea ei ideală, pentru a-şi lua energia necesară trecerii peste marile încercări ale vieţii. Jurnalul său liric în Orientul apropiat se pliază pe o călătorie iniţiatică şi rămâne în sfera explorării mistice, dar e o poezie atât de personală şi confidentă încât ai impresia unei mărturisiri iminente. Poeta traversează ţinutul Moabului, al Iudeii, al Iordanului şi al Mării Moarte şi încearcă să se substituie unei Eva prima. O Evă ce-şi ţese cântecul în „limbajul Edenului” şi caută urme ale acestui Eden în propria ei copilărie. Discursul Paulinei Popa e jalonat acum, nu de bărbaţii secolului, ci de bărbaţii mistici ai Vechiului Testament: Adam, Lot, Moise, Cain, Abel. Poemele ne transportă într-un extaz mistic, supravegheat de conştiinţa femeii-taumaturg pentru care timpul însuşi devine un bărbat viril. Nostalgia timpului care face minuni nu o împiedică să se întoarcă la focurile din Munţii Orăştiei şi la evocarea preoţilor daci. Poeta evocă şi „soarele morţii” şi mirele-poem stârnind ceremonia poemului păgân pe care nici nu a îndrăznit să-l scrie. Frica ce o cuprinde atunci când traversează pustia Iudeii unde a propovăduit Ioan Botezătorul e dominată de calmul aşteptării revelaţiei: „Dintre rânduri/ am lăsat să zboare porumbelul./ El purta cu el sarea lumii,/ Mărgele de sare cădeau în Betania.// Cu sufletul înfăşurat ca un prunc/ m-am apropiat de Iordan./ Flămândă m-am aplecat asupra lui./ Paşii lui Iisus se auzeau trecând.” Chiar dacă majoritatea poemelor au o teză sau ilustrează un citat biblic, acest volum e o carte a suferinţei şi a durerii sublimate, a iubirii şi a salvării, a tăcerii şi a credinţei, a căutării şi a resemnării. O carte senină ieşită dintr-o lungă călătorie iniţiatică. Poeta crede în puterea izbăvitoare a poeziei şi a dragostei şi se refugiază temporar în lumea ei ideală, pentru a-şi lua energia necesară trecerii peste marile încercări ale vieţii.

 

CĂRŢI PUBLICATE:

Poezie:

Cu mâinile în flăcări. – Deva: Călăuza, 1991. 64 p. – (Colecţia „Lucian Blaga”)

Nunta cuvintelor (Poeme). – Timişoara: Editura „Helicon”, 1995. – 126 p.

Aură amară.- Timişoara: Helicon, 1996. – (Liliput)

Căderea, zbor ameţitor / La chute vol enivrant. – Timişoara: Helicon, 1997. – 128 p. – (Helicon Banat)

Cuvinte sărutate de îngeri. – Text şi ilustraţii. – Deva: Editura Emia, 1997, S.C. Helicon Banat. 59 p.

Candoare agresivă. – Timişoara: Editura Helicon, 1998. – (Liliput)

Între tăcere şi tăcere. – Timişoara: Helicon, 1998. – 100 p. – (Colecţia „Corola”)

Ghilotina sinelui. – Bucureşti: Editura Vinea, 2000. – (Generaţia 80)

Rochia nesupunerii. – Deva: Editura Emia, 2001. – (Cartea de poezie).

Bărbaţii secolului. – Bucureşti: Editura Cartea Românească, 2002

Să înşeli moartea cu vorbe de dragoste; Cu o postfaţă de Gellu Dorian. – Botoşani: Axa, 2003. – 152 p. (Poeţi optzecişti; La Steaua)

Men of the Century – Translated into English by Radu Doru Cosmin, Editura Emia, 2003 – Die Maenner des Jahrhunderts Traducere de Daniel Pop, Editura Emia, 2003

Scrisori către Onia Snaider scrise de Paulina Popa poeme, ed. Emia, 2003

Nepământeanul antologie de autor. Conţine poeme inedite şi o selecţie de autor. Editura Axa, Botoşani, 2004

Îngerul politic – poeme, Editura Emia, 2004.

Lettres a Onia Snaider écrites par Paulina Popa, 2006, Editura Paula

Departele, le lointain, the distance, 2006, Editura Paula

Cartea Iordania, Jurnal liric, 2008, Editura Emia, Deva

Altă vorbire / Autre langage, 2009, Editura Poètes à vos plumes, Paris, Franţa. (Traducerea: Elisabeta Bogăţan şi Linda Bastide)

Păsări de piatră, Jurnal liric, 2010, Editura Emia

Matematica îngerului – fragmentarium -, Editura Emia, 2012

Iubire, Editura Emia, 2012

În vecinătatea psalmilor, Editura Emia, 2012

Carte de muncă, antologie de autor, Editura Emia, 2013

Proză:

Starea de dialog / 2007, Editura Emia

Cărţi pentru copii:

Rugă Mântuitorului. – Deva: Editura Călăuza, 1991. – 32 p.

Se apropie Crăciunul (Carte de colorat). – Simeria: Editura „Traian Dorz”, 1993. – 16 p.

Cartea îngeraşilor (Carte de colorat). – Hunedoara: Editura „Triumph”, 1994. – 16 p.

Aventurile lui Print (Carte de colorat – proză). – Deva: Editura Concordia, 1995. – 16 p.

Fructe şi flori (Carte de colorat în limba română, engleză şi maghiară). – Deva: Editura „Corvin”, 1995. – 16 p.

Lângă tine, Doamne (Poezie pentru copii). – Beiuş: Editura „Buna Vestire”, 1995. – 24 p.

O vară veselă (Carte de colorat – versuri). – Deva: Editura „Concordia”, 1995. – 16 p.

Un dar pentru mama (Carte de colorat – proză). – Bucureşti: Editura „Ametist – 92”, 1995. – 16 p.

Micul matematician, adunarea în imagini(Carte de colorat). – Deva: Corvin, 1996. – vol 1. – 1996. –16 p. – vol.

Florile verii (Carte de colorat). – Timişoara: Helicon; Deva: Emia, 1997. – 14 p.: il. în parte color. – (Florile omului)

Lumea modei. Text: Ilustraţii Andreea Zsombary. – Deva: Emia; Timişoara: Helicon, 1991. – 16 p.: il. – (Colecţia „Didactica)

Micul matematician: Poziţii spaţiale. – Deva: Editura Emia (Helicon Banat). – vol 2, 1997. – 16 p.: il. –(Colecţia „Didactică”)

Pisicul şi Lesy la mare. – Deva: Editura Emia, 1997. – 16 p.: il.

Povestea puişorului îngâmfat. – Deva: Editura Emia, 1997. – 16 p.: il.

Sărbători fericite (Carte de colorat) = Merry Christmas = Frah e Weihnachtan – Kellemes karacsonyt = Sricon basic = Joyeux noel. – Timişoara: Helicon, 1997. – 16 p.: il.

Capra cu trei iezi: [poveste ilustraţii cu desene pentru colorat]. – Deva: Editura Emia, 1998. – 16 p.: il. în parte color. – (Colecţia „Poveştile copilăriei”)

Fructe şi flori: [Carte de colorat]. Deva: Editura Emia, 1998. – 16 p.: il. – (Colecţia „Didactica”; 9)

Cântecul anotimpurilor. – Deva: Editura Emia, 1998. – 56 p.: il

Iepuraşul. – Deva: Editura Emia, 1998. 16 p.: il.

Micul matematician 3. Constituire de mulţimi. – Deva: Editura Emia, 1998. 16.p: il. – (Didactica)

Personaje din poveşti: [Carte de colorat]. – Deva: Editura Emia, 1998. – 16 p.: il. – (Colecţia „Poveştile copilăriei”)

Pădurea Cosânzenei = The fairy's forest. – Deva: Editura Emia, 2003.

Mami, vine Moş Crăciun, 2009, Editura Emia, Deva

Publică lucrări în antologiile:

Lumea copiilor. Antologie de texte literar-artistice. – Bucureşti: Institutul de Ştiinţă al Educaţiei, 1992.

Antologie de jocuri – Lumea copiilor. – Bucureşti: Institutul de Ştiinţă al Educaţiei, 1993.

Lumea copiilor. Programe pentru serbări. Antologie. – Bucureşti, 1996.

Mama: Antologia iubirii. – Timişoara: Editura Helicon, 1996.

Flori pentru mama. – Deva: Editura Emia, 1997.

Antologia copilăriei. – Deva: Editura Emia, 1998.

44 pentru mama. – Timişoara: Helicon, 1998.

Antologia literaturii pentru copii. – Deva: Emia, 1999.

Versuri cu mult soare. – Bucureşti: Editura Ametist, 1999.

Vise într-o linişte sumeriană. Cartea festivalului 2. – Oradea: Editura Cogito, 1999.

Lecturi literare, poveşti, povestiri, poezii. Vol 1 (7-9 ani). Antologie de Constantin

Deheleanu. – Deva: Editura Emia, 2000.

Ochii din stele. – Deva: Editura Sigma Plus, 2000.

Poezia pădurii: antologie de Radu Cârneci. – Bucureşti: Editura Orion, 2000.

Legende, povestiri, poezii istorice – Antologie de Nana Cerb. – Deva: Editura Emia, 2001.

Fascinaţia pădurii: Antologie de Ion Crişan şi Ioan Dăneasa. – Deva: Editura Emia, 2002.

POESYS (6) ANOTIMPURILE VISULUI – Antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la curtea de Argeş – 2002. – Curtea de Argeş, Editura Academiei Orint – Occident, 2002.

Bucuriile lecturii, culegere de texte pentru clasa a VIII-a – antologie de Corneliu Crăciun, Editura Corvin, 2002.

Legende, ape, munţi, dealuri, văi, flori – antologie de Maria Toma Damşa. Editura Emia, Deva, 2005.

Lumea animalelor - antologie de Maria Razba, Deva, Emia 2006.

Sărbătorile de iarnă. Ghid metodologic- aplicativ. Autor: Smaranda Cioflica, Deva 2007

Lumea păsărilor – antologie de Maria Razba. Deva, 2008

Cărticică de Paşti. Carte proiect. Autor: Cristina David, Deva, 2008.

Sărbătorile de paşti, Auxiliar pentru predarea educaţiei religioase în grădiniţă şă învăţământul primar. Autori: Smaranda Cioflica şi Doina Gavrila, Editura Emia, Deva, 2009.

 

REFERINŢE:

În volume: DSA s.v., Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2005; Maria Razba, Personalităţi hunedorene. Dicţionar Secolele XV-XX, Biblioteca Judeţeană Hunedoara, 2002; Dumitru Velea, Camera cu pereţii de oglinzi, Craiova, Editura Sitech, 2006; Ştefan Nemecsek, Literatura hunedoreană (de la începuturi până în prezent), Vol. I, Vol. III, Petroşani, Editura Realitatea românească, 2008; Gheorghe Mocuţa, Pasiuni la capătul nopţii, Editura Ideea Europeană, 2008; Gabriela Chiciudean, Între intenţia autorului şi interpretare, Sibiu, Editura Imago, 2008; Ladislau Daradici, Consideraţii critice asupra liricii Paulinei Popa, Arad, Editura Mirador, 2008; Radu Voinescu, Timpul poeziei, poete contemporane / Time of poetry, contemporary poetesses, Bucureşti, Casa de Editare Odeon, 2009; Dumitru Hurubă, Cititorul de iluzii, Timişoara, Editura Eubeea, 2010.

În periodice (selectiv): Victor Isac, Valabilitatea creaţiei poetice, „Cuvântul liber”, 29 dec 1992; Dumitru Hurubă, Nunta cuvintelor, „Oglinda”,nr.81, 1 dec 1995; Al Cistelecan, Religia poemului, „Luceafărul”, VII, nr. 31, 1996, p. 15; Adrian Dinu Rachieru, Între două hotare, „Opinia”, 11-12 mai, 1996; Radu Ciobanu, Încrederea în cuvînt, „Rostirea Românească”, nr 2-4, mart. – apr. 1996, p. 103 – 106; Simion Bărbulescu, Semnificaţiile estetice ale unui debut într-o prestigioasă colecţie, „Opinia”, 16-17 mart. 1996; Radu Ciobanu, Iubirea ca stare de bunăvoinţă, „Convorbiri literare”, VII (129) 30, serie nouă, nr.3, mai 1996, p. 9; Radu Ciobanu, Între cuvânt şi lumină, „Opinii Culturale”, nr. 3-4, 1997, p.4; George Vulturescu, Cuvinte sărutate de îngeri, „Poesis”, nr. 3-4 1997, p.3; Ioan Moldovan, Cuvinte sărutate de îngeri, „Familia”, XXXIII, nr.11, 1997; Ion Davideanu, Cuvinte sărutate de îngeri, „Familia”, XXXIII nr. 7-8, 1997; Constantin Cubleşan, Cuvinte sărutate de îngeri, „Curierul”, nr. 110, 31 mart. 1997, p. 7; Eugen Evu, Poezia unei preotese, „Luceafărul”, VIII, nr. 32, 17 sept, 1997, p. 10; Constantin Cubleşan, Antologia copilăriei, „Curierul”, 14 sept 1998, p. 6; Constantin Cubleşan, Cântecul anotimpurilor, „Curierul”, Cluj, 31 mart. 1998, p. 4; Eugen Evu Melodioasa ardere, „Semne”, nr. 7, set 1998, p. 7; Eugen Evu, Starea de graţie, ca inspiraţie dintotdeauna, „Semne”, nr. 2, 1998, p.7; Mariana Filimon, Crini vorbitori, „Contrapunct”, nr. 6-7, iun – iul. 1998; Adrian Alui Gheorghe, Cuvinte sărutate de Îngeri, „Convorbiri literare”, X (132), nr.11, ian. 1999, p. 41; Radu Ciobanu, La ceasul îngândurării, „Luceafărul”, X, nr. 2, 20 ian. 1999; Simion Bărbulescu, O antologie a copilăriei, „Luceafărul”, X, nr. 34, 6 oct 1999, p. 16; Ion Davideanu, Între tăcere şi tăcere, „Unu”, nr. 1-2, ian. 1999, p. 27; Romul Munteanu, Poezia ca rugăciune, „Luceafărul”, X, nr. 11, 24 mart. 1999, p. 15; Adrian Alui Gheorghe, Ghilotina sinelui, „Convorbiri literare”, XI (133), nr. 9, sept. 2000, p. 19; Radu Ciobanu, Prin labirintul sinelui, „Semne”, nr. 2-3, 2000, p. 43-45; Mircea A. Diaconu, Printre contemporani, „Convorbiri literare”, XI (133), nr. 10, oct. 2000; Romul Munteanu, Mister şi poezie, „Luceafărul”, XI, nr. 24, 21 iul. 2000, p. 11; Romul Munteanu, O viaţă trăită, o viaţă visată: Memorii, „Literatorul”, nr. 9-12, 2000, p 41; Octavian Soviany, Mâna care este gata să ardă, în „Luceafărul”, XI, nr. 29, 26 iul. 2000; Adrian Alui Gheorghe, Am văzut în lumea mea un Înger dar nu ştiu să-l descriu, „Convorbiri literare”, XI (133), septembrie 2000; Alexandru Pintescu, Paulina Popa şi candoarea nesupunerii, „Cronica”, nr. 10, oct. 2001, p. 9; Ada D. Cruceanu, Lupta cu prejudecăţile, „Arhipelag”, nr. 2-3, 2001; Gheorghe Grigurcu, Bărbaţii secolului, „România literară”, XLIV, nr. 40, 2002; Florentin Popescu, Rochia nesupunerii, „Tomis”, nr. 2 februarie, 2002, p. 9; Dan Cristea, Bărbaţii secolului, „Convorbiri literare”, XIII (135), nr. 3, 2002; Gheorghe Mocuţa, Credinţa şi revolta în poezie, „Poesis”, nr. 1-2, 2003, p. 16-17; Mircea A. Diaconu, Pare Whitmaniană, poezia aceasta …„Convorbiri literare”, XIV (136), nr. 2/ 2003; Cristian Crăciun, Politica Îngerilor, „Axioma”, nr. 7, 2004; Gabriel Petric, O hiper glosă a literaturii române contemporane, „Cafeneaua literară”, 2004; Petru M. Haş, De parcă Departele se apropie, „Arca”, XVIII, nr. 1-2-3, 2007; Gheorghe Mocuţa, Paulina Popa, căutare şi resemnare, „Monitorul Cultural”, 29 ian. 2010, p. 20; Constantin Stancu, Poemul de sânge, Paulina Popa, „Reţeaua literară” 10 apr. 2010; Constantin Stancu, În ţinutul poemului. Sarea cuvintelor, „Reţeaua literară”, mai, 2010; Elisabeta Bogăţan, Păsări de piatră, „Semne”, nr. 48, 2010, p. 20;