Anna RĂU LEHOTSKA
(n. 17. V. 1964, Nădlac), prozatoare, traducător, cadru didactic. A mai semnat: Anna Lehotská. Familia. Părinţii: tatăl, Ondrej Lehotský, cadru didactic; mama, Anna (n. Korčoková), fotograf. Fiul, Rău-Lehoczki, Daniel, poet. Studii: Liceul din Nădlac (1972-1976), Facultatea de Tehnologie chimică a Institutului Naţional de chimie din Bucureşti (1976-1981). Activitatea: cadru didactic la Liceul din Nădlac (1982), redactor-reporter la revista „Naše snahy” (2011). Între 2009-2010 a îndeplinit funcţia de redactor-şef al revistei „Naše snahy”. Debut cu poezie în „Vari ácie” (1980). Debut editorial cu volumul Jedn ým dychom [Dintr-o singură suflare – proză], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 1994. Colabo rări la volume colective: Dicţionar terminologic de ştiinţe român-slovac. Geografie-Biologie-Chimie-Fizică-Matematică-Informatică/Rumunsko-slovenský vedecký terminologický slovník. Geografia-Biológia-Chémia- Fyzika- Matematika –Informatika. Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2003 [coautor]; M edzi dvoma domovmi, 2. Antológia slovenskej pr ózy [Între două cămine, 2. Antologie de proză slovacă], Bratislava, Centru de Informare Literară, s. a. [2010]; Ondrej Štefanko – život a dielo [Ondrej Štefanko – via ţa şi opera ], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2009; Ponad vek slovenských dolnozemských básnických generácií [Deasupra veacurilor generaţiilor de poeţi slovaci din Ţinuturile de Jos], Nădlac, Editura „Ivan Krasko„, 2010. Colaborări la periodice: „Arca”, „Čabän”, „Čabiansky kalendár” (Ungaria), „Dolnozemský Slovák”, „ESPER´NANTO” (Franţa), „Etnismo” (Elveţia), „Ľudové noviny „(Ungaria), „Naše snahy”, „Naše snahy plus”, „Orizont”, „Rovnobežné zrkadlá /Oglinzi paralele”, „Slovenské národné noviny” (Slovacia), „Slovenčinár” (Ungaria), „Slovenské pohľady” (Slovacia), „Svetový kalendár Slovákov” (Ungaria), „Variácie”. Membră fondatoare a Societăţii Culturale şi Ştiinţifice „Ivan Krasko” din Nădlac; membră a Uniunii Scriitorilor din România (2009). Premii: „Zlaté pásmo Festivalu Chalupkovo Brezno” [Brâul de Aur la Festivalul „Chalupka” din Brezno, 2009], „Premiul Ministerului Învăţământului din Republica Slovacă”, 2009; Premiul Filialei Arad USR (2012).
CĂRŢI PUBLICATE:
Jedn ým dychom [Dintr-o singură suflare], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 1994;
Bibliografia časopisu Slovenský týždenník. 1929-1932 [Bibliografia revistei „Slovenský týždenník„], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2003;
Dicţionar terminologic de ştiinţe român-slovac. Geografie-Biologie-Chimie-Fizică- Matematică-Informatică/ Rumunsko-slovensk ý vedecký terminologický slovník. Geografia-Biológia-Chémia-Fyzika-Matematika-Informatika. Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2003 [coautor];
Bibliografia časopisu Naše snahy. 1936-1941 [Bibliografia revistei „Strădaniile noastre „], Nădlac, Editura „Ivan Krasko„, 2007;
Zvitok predsavzatí [Sulul bunelor intenţii - proză], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2009;
Voľný kúsok p riestoru [Frântură de spaţiu neocupat - proză], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2010;
Nesúlady [Dizarmonii - poezie], Nădlac, Editura Ivan Krasko, 2014.
TRADUCERI:
din slovacă în esperanto:
Eĥo de niaj krioj. 7 slovakaj poetoj el Rumanio/ Ozveny po v ý kriku. 7 slovenských básnikov z Rumunska [Ecouri ale strigătului. 7 poeţi slovaci din România], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 1996.
Ediţii îngrijite: Benedek Morong, Jazykovedné aspekty folklóru bihorských Slovákov [Aspectele lingvistice ale folclorului slovacilor din Bihor], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2006; Dozvuky (výber úvodníkov z časopisu Naše snahy 1936-1941) [Reverberaţii (editoriale din revista Naše snahy, 1936-1941- selecţie)], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2010.
REFERINŢE CRITICE:
În volume: Peter Andruška, Literárna tvorba Slovákov z Dolnej zeme [Creaţia literară a slovacilor din Ţara de Jos], Bratislava, Editura Odkaz, 1994, p. 91; Peter Andruška, Literárna tvorba národnostných menšín [Creaţia literară a minorităţilor naţionale], Nitra, 2000, p. 96; Peter Andruška, Súčasní slovenskí spisovatelia z Rumunska [Scriitorii slovaci contemporani din România], Univerzita Konštantína Filozofa, Nitra, 2009, p. 109-110; Ondrej Zetocha, Bibliografia slovenskej literatúry v Rumunsku. 1971-1980. [Bibliografia literaturii slovace din România], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 1999, p. 49; Dagmar Maria Anoca, Slovenská literatúra v Rumunsku [Literatura slovacă din România], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2002, p. 112 -11 5; Viliam Marčok, Dejiny slovenskej literatúry [Istoria literaturii slovace], Bratislava, N árodné literárne centrum [Centrul Naţional pentru Literatură], 2004, p. 450; Imrich Sedlák şi col., Dejiny slovenskej literatúry [Istoria literaturii slovace], vol.II., Martin-Bratislava, Matica slovensk á -Literárne informačné centrum [Centru de Informare Literară], 2009, p. 743; Peter Andru ška, Súčasní slovenskí spisovatelia z Rumunska [Scriitori slovaci contemporani, din România], Nitra, Univerzita Konštantína Filozofa [Universitatea „Constantin Filozoful” ], 2009, p. 109-110; Dagmar Mária Anoca, Slovenská literatúra v Rumunsku [Literatura slovacă din România], Nădlac, Editura „Ivan Krasko”, 2010, p. 131 -13 4.
În periodice: jnk [Jaroslav Novák]: Esperantom do sveta [Cu esperanto în lume], „Hospodárske noviny„[Jurnalul economic], 1996, nr. 115, p. 5; DMA, „Na š e snahy Plus”, VI, 2009, nr., p. 51; ARL [Anna Rău-Lehotská], Festival Chalupkovo Brezno [Festivalul „Chalupka„din Brezno], „Na š e snahy”, X, 2009, nr. 11, p. 24; Dagmar Maria Anoca, Proza slovacă a Annei Rău-Lehotská, „Arca,” 2010, nr. 4-5-6, p.247-248.
APRECIERI CRITICE:
„Într-o notă la marginea publicării acestei cărţi, Imrich Fuhl (…) a caracterizat prozele ca fiind dintr-o suflare. Având în vedere nu numai titlul cărţii, ci şi conţinutul şi concentrarea lor. Iar eu îmi permit să menţionez că Anna Lehotska nu este adepta prozelor întinse şi de concentraţie largă, ci că ea neîncetat, de la debutul său în revistă şi până astăzi se concentrează asupra prozei de mică întindere, însă cu un conţinut bogat, asupra declaraţiilor scrise dintr-o suflare. Da, prozele ei pot fi considerate drept schiţe, deşi în multe cazuri, chiar dacă într-un spaţiu restrâns şi cu mijloace puţine, ele reprezintă ceva mai mult decât schiţă.” (Ondrej Štefanko, Debut Sednym Dychom, Nase Snahy 3, în „Rocnik VI”, 1995)
În cele mai realizate lucrări din acest volum, proza Annei Ră u-Lehotská e ca un filigran, de o sonoritate cristalină. Face referiri dintr-o perspectivă tandră la aspecte iraţionale, ascunse ale sufletului şi mai puţin ale obiectelor. Însă chiar şi în astfel de cazuri este vorba de imaginea omului sau alte trimiteri la uman V autobuse [În autobuz]. Autoarea dă dovadă de o intuiţie creativă deoebită, surprinde căile comunicării invizibile în cadrul unei reţele fragile a conexiunilor interumane în povestirea Cai de cristal [ Krištáľové kone ]. Două prietene deosebesc, în momente diferite şi în absenţa celeilalte, formele unor cai impresionanţi de cristal, în apele înspumate ale fluviului, debordând peste balustradă. Iată cum imaginaţia, capacitatea de a completa indicii şi informaţii venite din lume, redate insolit, preschimbă realitatea în simbol, metaforă, devin o trimitere la capacitatea de comunicare a artei, capacitatea de a ajuta omul să fie solidar cu alt om, să-l înţeleagă şi să simtă la fel. Caii de cristal sunt concretizarea empatiei prin intermediul artei, al creativităţii care poate uni sufletele, simţămintele pe aceeaşi lungime de undă. Dacă în volumul anterior Zvitok dobrých predsavzatí [Sul cu bune intenţii], prozele se desfăşurau precum sulul, în volumul actual lumea apare gata făcută, „încărcată” pe un suport aflat în faţa noastră, iar naratoarea ne conduce privirea treptat pe text, şi conţinutul său, într-o mişcare lentă ca cea a desfăşurării în faţa ochilor noştri a unei inscripţii făcute pe sul. Corespunzător acestui demers se face deseori uz de enumeraţie ca modalitate de construire a textului Pevné rozhodnutie [Decizie fermă], juxtapunerea elementelor sau un procedeu mai complicat al extensiei în spirală a sondei, repetiţii ritmizante, segmentare, propoziţii marcate emoţional. (Dagmar Maria Anoca, Crâmpei de spaţiu liber, Arca, XXIII, 2012, nr. 10-11-12 (271-272-273), p.174-179)
„Dacă volumul anterior se referea la un sul (lumea ca sul, iată o imagine apropiată de cea a lumii-text), deşi acest motiv apare şi în noul volum, de data aceasta percepţia spaţiului este puţin diferită. Sulul, în timpul desfăşurării, poate să scoată la iveală lumi consemnate cu ajutorul unui cod, al semnelor, al scrierii, înscripţionării. Dar şi procesul căutării unui crâmpei de spaţiu liber este asemănător fractalului. De parcă autoarea s-ar strădui să ne arate cum spaţiul gata făcut, existent de-acum la lumina lumii, se poate dilata, fie contrage descoperind sau ascunzând ceva, un detaliu într-o fotografie, din care se poate citi o viaţă Detail [Detaliu]. Acest fenomen nu trebuie să însemne nici reducere, nici sărăcire, dar nici îmbogăţire, ci doar o privire adecvată, o privire care poate umple lumea de sens, de o importanţă deosebită pentru autoare, pentru că acesta constituie preocupările ei, o exprimă pe ea însăşi, sinele ei, mesajul ei şi astfel îi oferă experienţa certitudinii şi semnificaţiei plenare. Să ai un crâmpei de spaţiu numai al tău înseamnă să contezi. Să fii în lume, să exişti, să ai sens, rostul tău (Rituál - Ritual).” Dagmar Maria Anoca, Pevne zabývaná vo svojom literárnom priestore [Ancorată zdravăn în propriul său spaţiu literar], „Naše snahy plus,” IX, 2012, nr. 4, p.61-62.
„…mai ales proza ei se prezintă ca un nou şi concomitent „alt suflu” în cadrul literaturii slovace din România. Desigur e şi consecinţa opţiunii ei pentru mini-forme epice, precum şi a modului personal de a-şi defini spaţiul imaginilor literare ale vieţii, dar din textele ei simţim şi o altă mentalitate auctorială, o diferenţă de generaţie, mai puţin preţioasă ci mai mult neînregimentată, ca de altfel la toţi autorii mai tineri, şi nu numai la cei din mediu românesc, încât am putea spune: timpurile se schimbă, nu altfel se întâmplă şi cu autorii care îşi propun să le zugrăvească.” (Peter Andruška, Súčasní slovenskí spisovatelia z Rumunska [Scriitorii slovaci contemporani din România], Nitra, Universitatea Constantin Filozoful, 2009, p.109)
„Cartea Annei Rău-Lehotská Crâmpei de spaţiu liber e o carte interesantă şi inteligent scrisă. Constituie o mărturie a vieţii interioare a scriitoarei, a modului său personal în care trăieşte cotidianul şi sărbătoarea, prezentul şi trecutul.” (Eva Vitézová, Voľný kúsok priestoru Anny R ă u-Lehotskej [ Frântura de spaţiu neocupat al Annei Rău-Lehotsk á ], în „Naše snahy plus”, 2012, nr. 1)