Uniunea Scriitorilor din România – filiala Arad

logo

Szabina REGECZY

 

Poetă, traducătoare. Născută în 4 ianuarie 1971 la Iaşi. Studii: şcoala şi liceul la Arad. Studiază un an la Institutul Superior Reformat din Oradea; în 1997 absolvă Institutul Teologic Protestant Unit de grad universitar din Cluj-Napoca. In anul 2010 obţine specializarea post­universitară în psiho-pedagogie. Debutează la ziarul „Vörös Lobogo” din Arad, la vârsta de 16 ani. Mai colaborează la „Nyugati Jelen”, Üzenet, Havi Szemle, Szövétnek, „Arca”, „Observator”, „Kisharang”, „Üdvü­ze­­net a ma emberének; e prezentă în antologiile: Vagyunk, Lehetöség, Ponton, Arad és vidéke. Membră a Uniunii Scriitorilor din 2007, Regéczy Perle îndeplineşte şi funcţia de preşedintă a cenaclului literar arădean „Toth Árpád”, din anul 2003. Premii literare: Premiul ziarului „Vörös Lobogo” pentru publicistică, 1988; Premiul special al Institutului Teologic Protestant, 1996; Premiul Asociaţiei EMKE.

 

CĂRŢI PUBLICATE:

Szüloföld és hivatástudat [Patrie şi conştiinţă profesională], Arad, Editura Gutenberg, 1999;

Üzenet egy másvillából [Mesaj dintr-o altă lume], EMKE, 2006;

Egy pillanattal túl az örökléten [Cu o clipă dincolo de eternitate], Erdélyi Pegazus, 2008;

Elszállok egy szonett szárnyain [Îmi iau zborul pe aripi de sonet], Editura Gutenberg Univers, 2009.

Volume de traduceri:

Ha majdfelébredek [Când mă voi trezi] – o sută de traduceri din perlele liricii române contemporane, Editura Gutenberg, 2000;

A szív valahol fenn dobog – Inima sună undeva sus – 40 de poezii de Vasile Dan traduse în colaborare cu Gáal á ron. Amon KFT, Budapesta, 2006;

Ciripelök az éjszakában – Greierii în noapte, Editura Gutenberg Univers, 2007;

Kérdések válasz nélkül – Întrebări fără răspuns, Editura Gutenberg Univers, 2008;

Tükrök és emlékezet – Oglinzi şi memorie, Emil Şimăndan, Editura Gutenberg Univers, 2010.

 

APRECIERI CRITICE:

„Surpriza adevărată este că se descifrează enigma ţinută în taină. Tânăra Perle se prezintă deja în volumul Szüloföld és hivatástudat ca o adevărată poetă. Poeziile volumului se consideră ca o descoperire şi un mare succes. Pe urmele lui Dsida Jenö şi Aprily Lajos se desprinde o formă şi un cuprins unic suprarealist. În aceste poeme nu apar durităţi cum s-a constatat în scrierile noi publicistice” (Móser István în „Békés Megyei Nap”, 8 martie 2000)

„Este un gest minunat la sfârşit de secol şi de mileniu, ceea ce Regéczy Szabina Perle s-a încumetat să facă; să traducă din limba română în limba maghiară o sută de poezii din creaţia unor poeţi contemporani. Credem că în aceste timpuri tulburi, gestul ei trebuie evidenţiat. Mai întâi pentru că vine din partea unui om de naţionalitate maghiară care doreşte să contribuie la cunoaşterea gândirii româneşti, la înţelegerea şi mereu apropierea dintre români şi maghiari. Apoi pentru că în calitate de pastor reformat îşi propune ca în acest timp de criză pentru întreaga lume să unească încă o dată oamenii sub arcul delicat al poeziei.” (Voichiţa Macovei, postfaţa volumului Ha majd felébredek.)

„Volumul acesta e împărţit în două secţiuni: în prima sunt cuprinse treizeci şi trei de poeme originale, dintre care primele, inclusiv cel ce dă şi titlul volumului, au fost scrise cu mult timp în urmă (unele chiar în 1989). În cea de-a doua secţiune sunt publicate traducerile în limba maghiară a treizeci şi şase de poeme ale Anei Blandiana, din volumul acesteia Refluxul sensurilor, apărut în anul 2004 la Editura Humanitas. Spirit ludic, Regéczy Perle închide între coperţile volumului său, asemeni unei cochilii, preţioase perle de o sclipire singulară. Poeme-onomatopee, poeme-lipogramă, jocuri ale minţii şi limbii, fac ca lectura acestui volum să fie o experienţă inedită a minţii şi sufletului. Referinţe la lumea înconjurătoare, la nivel superficial, de exemplu politic, lipsesc din poeziile Perlei Regéczy, a cărei sferă de interese cuprinde mai mult domeniul religiei, poate şi în virtutea faptului că studiile pe care le-a urmat, precum şi profesia extra-literară, sunt teologia reformată. În schimb, răzbat, chiar şi în poemele cele mai „jucăuşe”, note grave, din sfera preocupărilor mai puţin creştineşti, deschizînd, în mod neaşteptat, o breşă în stratul protector al convingerilor religioase. Sunt, totuşi, aceste poeme, traductibile în limba română? Cele mai interesante dintre ele mi-e teamă că sunt intraductibile, ele mizînd pe sonoritatea caracteristică a limbii maghiare. Altfel, poeme-joc, cum ar fi Tercek-percek (Terţine-minut), scris în limbajul-joc numit de Karinthy Frigyes Eszperente, adică respectînd regula care impune folosirea exclusivă a vocalei E în toate cuvintele poemului, sau Csillagcsalit (Crîng de stele), alcătuit din secvenţe onomatopeice, poem ce aminteşte, cumva, de unele ale lui Şerban Foarţă, rămîn bijuterii exclusive, de care se poate bucura doar un vorbitor al limbii maghiare. (…) În ceea ce priveşte traducerile din poezia Anei Blandiana, ele sunt alese cu grijă şi transpuse în aşa fel încît să transmită măcar parţial sensul şi frumuseţea versiunii româneşti. Obişnuită cu procedeele literare utilizate în creaţia proprie, Regéczy Perle le grefează, uneori, şi pe poeziile Anei Blandiana – rime sau asonanţe în varianta Regéczy acolo unde, la Blandiana, nu erau. De exemplu, acolo unde, la Blandiana, unul sub altul în două versuri consecutive apar minutele şi anii, la Regéczy, percekkel rimează cu évekkel, iar unde, la Blandiana, versurile se sfîrşesc cu într-altul, respectiv, în sânge, la Regéczy apar végre, respectiv vérbe. Făcând însă un bilanţ, traducerea poemelor Anei Blandiana făcută de Regéczy Perle îi oferă cititorului de limbă maghiară prilejul de a se bucura şi de a înţelege unicitatea şi farmecul poetei românce, motivul pentru care ea este considerată o mare poetă şi îşi are locul bine definit în istoria literaturii române. În concluzie, creaţia Perlei Regéczy completează în mod fericit peisajul literar românesc, facilitînd în acelaşi timp mai buna înţelegere a diversităţii şi frumuseţii sale prin activitatea de traducător a poetei.” (Eva Sebastian, Perle din şiragul PERLE-ei, în „Arca”, nr. 10,11,12/ 2009, p.144-150)

 

ALTE APRECIERI CRITICE:

Puskel Péter, în „Nyugati Jelen”, 12 septembrie 2000; Réhon Josef, în „Szö­vétnek”, februarie 2000; Kovacs Tibor, în „Szivarvany”, septembrie 2000; Salamon Ida, în „Dialog interetnic”, ianuarie 2001; Kiss Karoly, în „Nyugati Jelen”, decembrie 2006; Ujj Janos, în „Heti Uj Szo”, decembrie 2006; Petru M. Haş, în „Adevărul”, 15 iunie 2007; Kiss Karoly, în „Nyugati Jelen”, 26 iunie 2008; Nagyalmos Ildico, în „Nyugati Jelen”, 22 ian. 2009; Dr. Brauch Magda, în „Szövétnek”, II-IV, 2009; Balasz Katalin, în „Nyugati Jelen”, 29 sept. 2009; Ujj Janos, în „Heti Uj Szo”, 2 oct. 2009.