Colocviul Naţional al Revistelor de Cultură (Literare) din România – CNRC/L

EVENIMENT

Colocviul Naţional al Revistelor de Cultură (Literare) din România – CNRC/L – (Arad, 5-6-7 mai 2016, ediţia a III-a)

Colocviul (CNRC/L), cel mai important eveniment literar de peste an din Arad şi unul dintre cele mai aşteptate din ţară, i-a avut ca amfitrioni pe preşedintele Consiliului Judeţean, dl Adrian Ţolea, şi pe preşedintele Filialei din Arad a USR, Vasile Dan (în dublă calitate: şi de redactor-şef al revistei organizatoare, „Arca”). CNCRC/L a propus ca temă de dezbatere: Vitalitatea unei instituţii – revista literară. Cu subtemele: miză şi inerţie; tradiţie şi reinventare; cuvînt printat şi imagine electronică pe calculator; revistă pe suport de hîrtie şi revistă pe suport electronic. Moderator: criticul literar Nicolae Manolescu.

Tema nu a fost aleasă întîmplător, desigur: trăim momente culturale speciale în care existenţa şi rostul instituţiei revistei literare sînt puse, oricît de absurd ar părea, sub semnul întrebării sau relativizate excesiv. Aşa că el, colocviul, a strîns la Arad aproape toate revistele importante ale USR sau cele care-i poartă egida, reprezentate la vîrf prin directori, redactori-şefi, redactori cunoscuţi. Iată-le: „România literară”: Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu; „Viaţa Românească”: Daniel Cristea-Enache, Liviu Ioan Stoiciu; „Orizont”: Mircea Mihăieş, Cornel Ungureanu, Adriana Babeţi, Robert Şerban; „Convorbiri literare”: Marius Chelariu; „Scriptor”: Lucian Vasiliu; „Conta”: Adrian Alui Gheorghe; „Familia”: Ioan Moldovan, Traian Ştef; „Apostrof”: Ovidiu Pecican, Amalia Alumei, „Poesis”: George Vulturescu, I. I. Moldovan; „Mişcarea Literară”: Olimpiu Nuşfelean; „Ex Ponto”: Angelo Mitchievici; „Semne”: Paulina Popa; „Nase Snahy”: Dagmar Maria Anoca; „Irodalmi Jelen”: Magda Bege, Regeczy Szabina Perle, Puskel Peter; „Caiete silvane”: Daniel Săuca, Alice Valeria Micu, Viorel Mureşan; „Nord Literar”: Gherghe Pârja; „Arca”: Vasile Dan, Gh. Schwartz, Romulus Bucur, Ioan Matiuţ, Gh. Mocuţa, Andrei Mocuţa, Lucia Cuciureanu, Horia Ungureanu, Ion Corlan, Lia Alb, Domnica Pop. Lor li s-au alăturat: Ion Mureşan, Petru M. Haş, Traian Dobrinescu, Ioan Dehelean, Ioan Vasile Marcu.

În deschiderea colocviului poetul Vasile Dan a lansat următoarea premisă la tema propusă: „Revista literară este prima instituţie critică din evoluţia culturii române. Literatura, limba română de astăzi ar fi de neimaginat fără contribuţia ei. Cultura română n-ar fi evoluat şi sedimentat atîtea personalităţi, opere fără rolul critic al revistei literare care a impus valoarea şi a descurajat nonvaloarea, impostura. Să ne gîndim doar la spiritul „Convorbirilor literare”, la cel al lui Titu Maiorescu. La igienizarea limbii române, la potenţarea capacităţii ei plastice, expresive şi de comunicare şi ar fi îndeajuns.” Apoi dl Nicolae Manolescu a preluat rolul de moderator al colocviului cu o intervenţie amplă, argumentată, coerentă privind necesitatea revistei literare, azi mai mult decît ieri. Mai mult fiindcă dispare sau deja a dispărut presa scrisă, cotidiană, inclusiv suplimentele ei culturale care exercitau un anumit rol critic. „Revista literară este un ciur în cernerea producţiei editoriale haotice şi de toată mîna. Ea face selecţie, nu doar propune în premieră texte literare.” Criticul literar Răzvan Voncu, redactor-şef al „României literare”, a propus o perspectivă istorică asupra instituţiei revistei literare arătînd că fiecare mare publicaţie a jucat un rol nu doar specific, ci şi de ferment intelectual în epocă, chiar ideologic. Este o dezinformare ideea că nicăieri în lume revistele de cultură nu sînt subvenţionate de stat. Răzvan Voncu a dat exemple din mari şi puternice ţări culturale: Franţa, Marea Britanie, SUA, Gemania, Italia. Eseistul Mircea Mihăieş a regretat „tradiţia” lamentaţiilor cînd e vorba de abandonarea revistei literare de către sponsori şi alţi susţinători financiari. Ea, revista, ar trebui să fie mai curajoasă în a-şi impune statutul propriu pe care îl merită în cultura română, şi atunci ar fi şi mai respectată. Poetul Ion Mureşan a remarcat vocaţia critică şi substanţa revistei pe hîrtie în comparaţia cu cea efemeră, inconsistentă, neselectivă online. Gh. Schwartz a atins, cu umor, problema proliferării revistelor de cultură în absenţa oricărei mize, a proastei difuzări a celor care ar merita canale eficiente spre cititor. Criticul literar Daniel Cristea-Enache a întărit cu argumente convingătoare caracterul de „instituţie critică” al revistei literare. Poetul George Vulturescu şi-a folosit intervenţia spre a cere Ministerului Culturii să achiziţioneze revistele de cultură pentru bibliotecile publice. Poetul Gabriel Chifu, directorul revistei „România literară”, este cel care a pus punctul pe „i”. Revista literară nu e o publicaţie oarecare comercială, ci o instituţie pur şi simplu de cultură, precum teatrul, biblioteca, muzeul. Ea merită un tratament, în finanţarea de la buget, precum acestea. Poetul Liviu Ioan Stoiciu a apreciat aerul proaspăt pe care îl aduc anumite cărţi de poezie publicate mai întîi online, chiar dacă ele vor primi adevăratul gir valoric atunci cînd vor fi editate pe hîrtie. Eseistul Angelo Mitchievici a elogiat aşa-zisele „reviste de cultură parohiale”, de provincie, care ţin în viaţă literatura în zone marginale, mai puţin vizibile la „centru”. Poetul Ioan Moldovan a apreciat ideea organizatoarei colocviului, revista „Arca”, de a folosi conjuncţia copulativă şi, iar nu pe cea adversativă atunci cînd propune pentru formula revistei literare: „miză şi inerţie”, „tradiţie şi reinventare”, „suport pe hîrtie şi suport electronic”.

Colocviul (CNRC/L), precum oricare altul în care se lansează o avalanşă de idei adevărate, a rămas cu concluziile deschise pe masă, spre alegere, potrivit opţiunii fiecărei reviste prezente, potrivit personalităţii publicistice distincte ce o defineşte.

După-masa, la Casa de presă „Jelen” din municipiu, a avut loc un adevărat maraton de poezie în lectura autorilor înşişi (aproape 30 de poeţi). Surpriză: printre cei care au ieşit la rampă s-a aflat şi criticul literar Nicolae Manolescu care a citit un poem al autorului cu un picior gata de plecare spre gară: Lucian Vasiliu. Mai dulce îi pare drumul (lung) acum la întors acasă, şi-or fi zis poetul. Aşadar, au citit poezie: Marius Chelariu, Lucian Vasiliu, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Alui Gheorghe, Romulus Bucur, Ioan Matiuţ, Ioan Moldovan, Traian Ştef, George Vulturescu, Horia Ungureanu, Domnica Pop, Robert Şerban, Petru M. Haş, Andrei Mocuţa, Boszormenyi Zoltan, Olimpiu Nuşfelean, Regeczy Szabina Perle, Gh. Mocuţa, Ion Mureşan, Gh. Pârja, Lucia Cuciureanu, Viorel Mureşan, Constantin Butunoi, Ioan Dehelean, Alice Valeria Micu, Daniel Săuca, Monica Rodica Iacob şi Vasile Dan (amfitrionul întîlnirii).

logo