POEZIE

Tineri poeți de la Cenaclul „Pavel Dan” din Timișoara (îndrumător Eugen Bunaru)

Valentina Botezatu

Absolventă a Facultății de Litere din Timișoara, scrie poezie și proză scurtă. I s-au publicat poeme pe platformele online Haimanale Literare, Noise Poetry și O mie de semne. A publicat poezii în Orizont nr. 8/2023 și proză în revista Helion, în aprilie 2023. Lecturi publice în Timişoara şi Arad. În 3 august 2023 participă la Festivalul Internațional ,,Poezie și Muzică”. Prezentă în Antologia ,,Pavel Dan” 65 – Carapacea de aur, Tracus Arte, 2023.

 

***

degete slim long țin pixul importat din China
new age-ul creează turbulențe
după 30 de ani n-ai voie să asculți rap
ești buffalo lady, bucătăreasa grasă de la Rivière
lăutăreasă sau MILF

module ale depresiei
te apleacă peste coșul cu rufe murdare
nu poți plânge în limba maternă fără autorizație
ești porumbelul mort din piața Dacia
sau un fel de
poezie topită pe pielea surdomuților



Pe uscat în șirul lui Fibonacci


dragostea, ca untura, se topește pe șolduri
pătrunde în interiorul carbonizat
nu încape zahăr în pupile
cât să văd oamenii mai buni

ploaia spală parbrizul contra cost
e strâmt acasă, melcii ies la cerșit
strivesc liniștea de sub pătura moale a glumelor

am pe buze lipici uscat
port o sticlă de vin ca buchet al miresei
frumusețea iese în evidență
în grădina unde am îngropat prima pisică



Femeia cu colți și antene


doarme
mestec salata de lame gilette
pun lacrimi de caramel în buzunare
ca o mamă singură.
cine m-a crescut mi-a spus
că oamenii buni sunt bărbați,
dar când privesc în gol
văd cum își limpezește fața
în țărmuri noroioase
cerul nu poate muri privindu-se în oglindă
nopțile au cordonul ombilical împletit
în jurul mâinilor noduroase
liliacul din curte laudă felul în care
te port, ca pe un semn de carte
unghia în gât atinge granița
dintre ceea ce sunt și ce ai vrut să fiu
tristețea înflorește
ca un compliment al absenței
în loc de ură va fi dor,
iar dorul se justifică