EVENIMENT

Colocviul Național al Revistelor de Cultură
(ediția a VII‑a, Săvârșin, 2024)

Cea de‑a VII‑a ediție a Colocviului Național al Revistelor de Cultură din 10 Mai 2024 s‑a desfășurat la Săvârșin, pe Domeniul Regal. Mai exact în noua și primitoarea Casă a Ceaiului. Organizatori: Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor din România (inclusiv Filiala ei arădeană și revista Arca). Evenimentul a fost susținut generos de Primăria Comunei Săvârșin, prin strădania și implicarea fără rezervă a primarului Ioan Vodicean.

Au participat cele mai importante reviste de cultură (literare) din țară, în frunte cu România literară, reprezentate de liderii lor actuali (directori sau redactori‑șefi). Așadar, România literară a fost prezentă prin Gabriel Chifu, Constantin Pătrășconiu, Vasile Spiridon, Viața Românească – Nicolae Prelipceanu; Luceafărul de dimineață – Aurel Maria Baros, Ramuri – Gabriel Coșoveanu, Steaua – Ovidiu Pecican, Apostrof – Ștefan Melancu, Orizont – Mircea Mihăieș și Vasile Popovici, Neuma – Horia Gârbea, Helikon – Karácsonyi Zsolt, Arca – Vasile Dan, Conta – Adrian Alui Gheorghe, Poesis – George Vulturescu, Mișcarea literară – Olimpiu Nușfelean, Nord literar – Gheorghe Glodeanu, Euphorion – Ioan Radu Văcărescu, Savu Popa, Revista de Traduceri Literare – Peter Sragher.

Amfitrionul acestui eveniment cultural, Vasile Dan, redactorul-șef al revistei Arca din Arad, a salutat pe toți invitații, mulțumindu‑le pentru efortul de a fi prezenți la lucrările colocviului, apoi a detaliat tema aflată în dezbatere. A făcut‑o citind în fața celor prezenți un Decalog despre Ce nu este o revistă de cultură? De asemenea, au fost adresate mulțumiri primarului comunei Săvârșin, Ioan Vodicean, gazda ospitalieră a scriitorilor. S‑a ținut un moment de reculegere in memoriam: Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu, Dan Cristea, trei repere atât de importante în receptarea critică a literaturii române de azi.

Moderatorul dialogului scriitoricesc, Cristian Pătrășconiu, redactorul șef‑adjunct al revistei România literară, i‑a invitat pe participanți să‑și exprime punctul de vedere raportat la tema propusă: Ce scriem, pentru cine scriem, ce publicăm? Spre o definiție nouă a revistei literare (de cultură) în era digitalizării, a difuzării on line, exclusiv sau suplimentar cu ediția print.

Gabriel Chifu, directorul executiv al revistei România literară, a vorbit despre rolul unei reviste literare – „o instituție menită să țină în viață literatura, să o pună în ordine, o literatură vie în curs de a se face, de a stabili ierarhiile sale”. A apreciat impactul revistei pe hârtie. Totuși, digitalizarea câștigă teren, lumea se orientează spre Internet. Dar se impune respectarea criteriului valorii, criteriul estetic. Azi, se constată o criză în cazul instituției criticii de întâmpinare. Este o mare nevoie de a se găsi voci adevărate care să surprindă cărți autentice. Revistele literare trebuie să susțină cu credibilitate valorile. Iar redactorii lor să aibă atât însușiri intelectuale, competențe literare, cât și însușiri morale. Să nu tranzacționeze scrisul, având în vedere efectul negativ și pierzător ca literatură. Gabriel Chifu constată că revistele literare joacă un rol din ce în ce mai mic, opiniile se mută în spațiul virtual și din cauza lipsei de voci autentice de întâmpinare.

Cristian Pătrășconiu a remarcat scepticismul moderat, exercițiul de luciditate al antevorbitorului. În continuare, l‑a invitat pe Nicolae Prelipceanu, redactorul‑șef de la Viața Românească, să‑și prezinte propriile păreri. Acesta a susținut că a fi redactor este o vocație. Este nevoie de exegeze critice profesioniste, obiective (de cei care supără!). De asemenea, e nevoie să se diferențieze cronica literară de recenzie. Să păstrăm interesul general. Apoi, limba literară fără efect stilistic nu are valoare (vezi limba de lemn și prețiozitățile lexicale din unele „cronici‑recenzii”). Se practică conflictul de interese între director/ redactor‑șef. De aceea este bine să se țină cont de așa numita „deontologie a redactorului”, a celui care scrie, a celui care laudă sau critică. Fără cumetrii! Cui ne adresăm? Celor care mai fac literatură, și încă literatură de valoare, și celor care o citesc.

Gheorghe Glodeanu a afirmat că revista Nord literar reflectă valorile locale și naționale. Întâmpină mari dificultăți financiare, cât și de difuzare. Sunt puține zone de difuzare sau se trimit doar revistele la alte redacții. Revista Nord literar apare și on line, e în căutarea unei critici avizate. Crede în importanța revistei literare, pe care o consideră un „seismograf literar contemporan”.

Aurel Maria Baros de la Luceafărul de dimineață este de părere că revista e bine să aibă o prelungire pe site, mai ales atunci când în spațiul restricționat al revistei nu încap toate textele trimise spre publicare.

Horia Gârbea de la Neuma a susținut faptul că finanțarea revistelor este foarte importantă. Amintește dificultatea redactorului de a duce povara și răspunderea unei reviste. Insistă pe continuitate și consecvența grupului.

Ovidiu Pecican de la Steaua a numit revistele adevărate „hărți ale literaturii”. Avem nevoie de standarde, să nu lăsăm cultura înaltă să dispară. Să valorizăm literatura clasică și să deschidem porțile spre tineret. Să‑i plătim pe autori, și pe cei consacrați și pe cei tineri, pentru munca lor intelectuală.

Ioan Radu Văcărescu de la Euphorion se zbate ca revista să supraviețuiască fără finanțare. Uneori redactorii revistei aduc, pur și simplu, bani de acasă ca să poată să apară revista. Ceea ce e absurd și incorect.

Mircea Mihăieș de la Orizont a adăugat cu tristețe că cititorii sunt tot mai departe. Se întreabă în ce măsură un critic literar este independent și liber să scrie despre cărțile pe care le apreciază. Plata este demotivantă. Susține ca benefică sincronizarea noastră, în continuare, cu Civilizația Vestului.

George Vulturescu de la Poesis a menționat greutățile întâmpinate în scoaterea revistei, nevoia vitală de a atrage sponsori.

Peter Sragher de la Revista de Traduceri Literare a vorbit despre plagiatul în literatură, a apreciat valoarea colocviilor, considerând că sunt binevenite.

Karácsonyi Zsolt de la Helikon a remarcat coeziunea grupului redacțional și atmosfera plăcută în care se lucrează, faptul că organizează ateliere cu tinerii studenți de la filologie.

Ștefan Melancu de la Apostrof a vorbit despre criza și șansele unei revitalizări a revistei.

Adrian Alui Gheorghe de la Conta a susținut ca o necesitate organizarea de anchete pentru critica de întâmpinare și a pledat pentru ambele formule, revista pentru tipar și revista pe Internet.

Vasile Spiridon de la România literară a întărit ideea că este absolută nevoie de păstrare a spiritului critic într‑o revistă literară.

Olimpiu Nușfelean de la Mișcarea literară a menționat că revista este încă pe val din punct de vedere valoric, deși e tot mai slab finanțată.

Traian Ștef, de la fosta revistă Familia, a propus ca USR să fie atentă la realocări, să nu se împuțineze numărul de redactori, mai ales la publicațiile literare ale USR.

Vasile Popovici de la Orizont a apreciat calitatea colocviului, ținuta culturală a revistei Arca precum și diversitatea de opinii exprimate de participanți.

Au urmat momente festive de mare ținută: acordarea titlului de „Cetățean de onoare” scriitorului I. Funeriu, locuitor al comunei Săvârșin, pe care o onorează prin opera sa literară și cariera universitară.

Diploma de onoare

Se acordă revistei de cultură
ARCA
din Arad, redactor-șef domnul Vasile Dan,
pentru inspirația de a organiza șapte ediții ale
Colocviului Național al Revistelor de Cultură din România.

Margareta
Custodele Coroanei
Săvârșin, 10 Mai 2024

MS Margareta, Custodele Coroanei Române, a acordat, în semn de prețuire, Diplome de onoare revistelor România literară, pentru aparițiile ei neîntrerupte, săptămânale, timp de peste 55 de ani, perioadă în care s‑a desăvârșit spiritul exigent al celui mai mare critic literar român din ultimele cinci decenii, Nicolae Manolescu, și revistei Arca, redactor‑șef fondator, Vasile Dan, care a organizat acest Colocviu, aflat la a VII‑a ediție.

Doina Adriana Nicolăiță