LECTURI PARALELE

Doina Adriana Nicolăiță
poetă

Proiectul Cartea împreună^[1]

CRISTIAN Pătrășconiu îmbină mai multe abilități care îi conturează un profil special. Este un subtil gânditor, editorialist de profesie, reporter, moderator, poet (Spectralia, 1997). Excelează în arta dialogului, generând și înlesnind interviuri cu personalități la vârf ale culturii contemporane. A acumulat o experienţă bogată, de referință, în mass-media. S-a remarcat publicând: Repere intelectuale ale dreptei românești (2010); Noua școală de gândire a dreptei (2011); Cartea președinților (2013); Trântind ușa (2016); Întrebări puse La Punkt (2017); America la răscruce. Un dialog transatlantic (2017); Pâinea și Lumina vieții. Două dialoguri despre Crăciun și Paști (2023), Masa plăcerii I (2023), Masa plăcerii II (2023).

Cristian Pătrășconiu este cotat ca fiind cel mai bun publicist cultural. Și pe bună dreptate. Poți constata acest fapt, citindu-i numeroasele interviuri apărute în prestigioase reviste: România literară (unde deține de curând funcția de redactor-șef adjunct), Orizont, Viața Românească, Ramuri etc. Dialogurile au fost publicate, mai apoi, în cărți receptate cu viu interes. Ele reprezintă un fel de șansă ce s-a deschis cititorului, din generozitatea autorului. Astfel, dialogurile inițiate creează conexiuni strânse între autor – intervievat – receptor de carte/ lector.

Firește că te întrebi ce aduce provocarea întrebărilor, ce beneficiu e în această artă a interviului? Răspunsul este sugerat chiar în titlul Masa plăcerii (I și II). Cristian Pătrășconiu își dezvăluie clar intenția de a oferi „o carte împreună”, a bucuriei dialogului și a lecturii. Argumentul cărții, și apoi interviurile în sine, sunt o invitație și un îndemn, totodată: Poftă bună la lectură!

La lansarea primului volum Masa plăcerii I (2023), Cristian Pătrășconiu mărturisea: contează intervievatul – de aceea și-a ales cu mare grijă conlocutorii, autori de top din străinătate. Contează calitatea intervievatorului de a asculta, de a susține dialogul. De asemenea, se adaugă bucuria celui care întreabă, martor privilegiat al acestor convorbiri. Discuțiile au fost câștigate cu stăruința și așteptarea, uneori îndelungată, a reporterului aflat mereu la pândă. Finalmente, bucuria realizatorului interviurilor devine deplină când o poate împărtăși cu cititorii săi.

Experimentat în tehnica interviului, Cristian Pătrășconiu și‑a propus conceperea unui proiect literar, care să se întindă pe câțiva ani, cuprinzând interviuri cu un flux de publicare de câte două-trei cărți pe an. Coperta trimite la simbolistica cercului. Cu fiecare nouă apariție, se adăugă alte nume de anvergură. Cercul sugerează masa de dialog, a plăcerii conversației, la care, evident, se poate savura și o cană de cafea sau de ceai.

Masa plăcerii II urmează calea deschisă în precedentul volum Masa plăcerii I,  conținând șapte dialoguri cu șapte personalități distincte ale culturii contemporane din varii domenii de cercetare.  Discuțiile din volumul II sunt, oarecum, mai omogene din punct de vedere tematic, urmând o traiectorie bine asamblată/ articulată: „iubire-prietenie-solidaritate-compasiune”. Aceste interviuri, consideră criticul Nicolae Manolescu, pe coperta a IV-a a volumului Masa plăcerii II „se constituie într-un excepțional tezaur de cunoștințe... Presupun că inițiatorul interviurilor, un cititor nesățios și curios de noutățile din cele mai diverse domenii, de la literatură la filosofie, de la istorie la politică, de la umanioare la științe, nu se va opri aici și că va fi prezent săptămânal cu un nou interviu și anual (de ce nu mai des?) cu un nou volum. Setea lui de cunoaștere este nesfârșită. Și capabilă să o stimuleze și pe a noastră.”

De remarcat este abilitatea reporterului de a formula întrebări scurte, în general, incitante, bine gândite, după un studiu aprofundat asupra personalității intervievate și a operei acesteia.  Urmărește riguros o ideatică de impact asupra lectorilor.

Interlocutorul intră în „capcana” curiozității abil dirijate de reporter și, din întrebare/ răspuns, se încheagă o discuție care aduce în fața cititorului un câștig cultural de mare ținută intelectuală. Dialogurile realizate sunt nu numai privilegiul autorului, care are norocul și onoarea de-a intra direct în sufletul și laboratorul de creație ale unor personalități prodigioase, ci și al celor cărora le oferă posibilitatea să intermedieze, să intre în contact cu aceste dialoguri, care, altfel, nu le-ar fi permise.

Cele șapte dialoguri ale cărții țintesc autori de top: 1. Michael Ignatieff, scriitor, istoric și politician canadian, autorul cărții: Despre consolare. Cum să-ți găsești alinarea în vremurile întunecate. 2. Anna Machin, antropolog, autoarea cărții De ce iubim. Noua știință din spatele celor mai strânse relații dintre noi. 3. Guzel Iahina, scriitoare rusă contemporană, autoarea cărții Copiii de pe Volga. 4. Lou Marinoff, președintele fondator al Asociației Americane a Filozofilor Practicieni, autor al cărții Înghite Platon, nu Prozac! 5. Zeruya Shalev, scriitoare din Israel, autoarea romanului Destin. 6. Andrea Bajani, scriitoare, autoarea romanului Cartea caselor. 7. Vesna Goldsworthy, scriitoare din fosta Iugoslavie, trăind în Londra, autoarea romanelor: Cortina de fier. O poveste de dragoste; Marele Gorsky; Monsieur Karenin.

Întrebările formulare sunt bine țintite, fără a fi incomode, aduse în actualitate. Se au în vedere concepte precum consolarea, suferința, etica iubirii, inteligența artificială și dragostea. Răspunsurile sunt la fel de sincere, oneste: „trebuie să găsim împreună înțelesuri”, „oamenii au din ce în ce mai multă nevoie de consolare”. Se propun instrumente ale consolării: „Mergeți la bibliotecă și fiți împreună cu alți oameni!... să fim împreună! (Michael Ignatieff) sau Să rămânem împreună și să cooperăm (Anna Machin).

Alte întrebări se adresează scriitoarelor: Guzel Iahina, Zeruya Shalev, Andrea Bajani, Vesna Goldsworthy și  procesului lor de creație. Ce înseamnă, la modul subtil, formula pe care ați ales-o pentru a da titlul de roman? Cui îi datorați acest roman? față de ce/ față de cine simțiți că aveți o datorie să scrieți această – atât de minunată – carte? E un destin să fii scriitor/scriitoare? Scrieți pentru a înțelege sau scrieți pentru a judeca? Este scriitorul o țintă mai ușoară pentru lunetiști? Romanele dumneavoastră sunt cărți ale drumului, sau ale țintei? Cât e de important pentru a face literatură să asculți, să știi să ascultați? Ce fel de adevăr conține literatura?...

Cel mai aplicat se simte Cristian Pătrășconiu în discuția cu Lou Marinoff privind intenția acestuia de a readuce filozofia către origini – ca un mod de viață. Interlocutorul apreciază întrebările lui Cristian Pătrășconiu, care – spune acesta – se vede că a studiat filozofia „după câte delimitări, distincții și nuanțări m-ați invitat până acum să fac.” De ce e bună filozofia; la ce folosește ea – pentru a trăi o viață de calitate? Care sunt diferențele majore între filozofia practică și psihoterapie? În ce fel e diferit un filozof de un filozof practician?

Interviurile lui Cristian Pătrășconiu sunt adevărate delicii literare. Beneficiul acestui „taifas” se resimte la toți cei trei participanți: intervievatorul, intervievatul și cititorul. Împărtășirea devine o bucurie comună, iar rezultatul este o „carte împreună”. Un exercițiu care-i reușește autorului, cu succes recunoscut de critica literară.

^[1] Cristian Pătrășconiu, Masa plăcerii II, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2023,140 p.