EDITORIAL

Colocviul Național al Revistelor de Cultură
(Săvârșin, 8 mai 2025, ediția a VIII-a)

Cea de-a VIII-a ediție a Colocviului Național al Revistelor de Cultură (CNRC) din 8 mai 2025 a avut loc, și anul acesta, la Săvârșin, în Casa Ceaiului – un spațiu parcă predestinat răsfățului și dialogului intelectual, al ideilor spontane uneori nu lipsite de umor și culoare – , chiar la intrarea în Domeniul Regal, deschis generos culturii scrise și dezbaterilor la cel mai înalt nivel profesional. Organizatori: Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor din România (inclusiv Filiala din Arad și reviste Arca). La succesul evenimentului s-a adăugat sprijinul substanțial venit din parte Primăriei Săvârșinului. Un merit special în desfășurarea impecabilă a acestei ediții a avut, pe lângă revista organizatoare, Arca, Ioan Vodicean, primar al Săvârșinului, un inspirat poet el însuși, în grai bănățean.

Au participat reviste de prestigiu din țară, mai vechi sau mai noi, reprezentate de directori sau redactori-șefi, de critici și istorici literari, de poeți, prozatori și eseiști renumiți. Lor li s-au alăturat scriitori din Arad, Oradea și Timișoara care au știut să prețuiască și să valorifice o asemenea șansă, să interfereze cu personalitățile participante la Colocviu. A fost un adevărat festin intelectual, un spectacol al intervențiilor spontane, sclipitoare. Nu au lipsit umorul și ironia fină, întotdeauna de bun gust, formulările surprinzătoare, unele de ținut minte. Săvârșinul a fost pentru o zi cea mai densă și discretă așezare culturală din țară. Revistele prezente: România literară, Viața Românească, Luceafărul de dimineață, Steaua, Apostrof, Orizont, Arca, Dilema, Libris, Mișcarea literară, Nord literar, Caiete Silvane, Matca.

În deschiderea Colocviului, poetul Vasile Dan, amfitrionul evenimentului, redactorul-șef al revistei gazdă, Arca din Arad, a adresat un salut de bun venit instituțiilor culturii scrise prezente. Apoi a propus pentru această ediție un argument: Se pornește de la premisa că revista literară este o instituție indispensabilă menită să țină în viață literatura, cultura scrisă să o pună în ordine spre a stabili ierarhii valorice. Deși digitalizarea și revista literară on line câștigă teren, impactul revistei pe hârtie rămâne în continuare vital pentru literatura adevărată. Și această ediție, a VIII‑a a CNRC, încearcă valorificarea și împărtășirea experienței publicistice, literare a fiecărei reviste prezente spre folosul cititorilor exigenți. În continuare, poetul Vasile Dan a anunțat tema propusă spre dezbatere: Reviste literare de direcție și/ sau reviste magazin-literar?

Moderatorul discuțiilor de la masa dezbaterilor, Cristian Pătrășconiu, redactor șef-adjunct al revistei România literară, i‑a invitat pe participanți să-și expună opiniile referitoare la tema enunțată.

Primul care a luat cuvântul a fost poetul Gabriel Chifu, directorul executiv al revistei România literară. Acesta a precizat că România literară este o revistă de direcție, una necesară, dar și o revistă de tip magazin-literar. Îndeplinește o condiție specială, fiind revista principală a Uniunii Scriitorilor din România, singura săptămânală, care are capacitatea cea mai mare de cuprindere a fenomenului literar de la noi. România literară este o direcție ea însăși pentru literatura română vie și pentru o scară de valori exigentă, care se deschide spre alte cercuri literare. Criteriul valorii estetice trebuie să opereze în domeniul literaturii vii. Nu există altă balanță în judecată decât spiritul critic, criteriul valorii estetice; din nefericire acesta scade văzând cu ochii, iar publicul cititor se împuținează, se mută în spațiul virtual ori IA; scade capacitatea de concentrare, de decodificare a textelor literare; se practică tranzacționismul de grup, de interes, de complezență care descurajează impactul public al revistei. Este necesar, susține Gabriel Chifu, să găsim în generația tânără oameni instruiți, cu gust, intuiție și caracter care să practice critica literară.

În cuvântul său, poetul Nicolae Prelipceanu, redactorul-șef al revistei Viața Românească, se întreabă: mai există reguli? Revista nu mai servește literatura și a dispărut ideea de polemică argumentată. Suntem potopiți de reviste îndoielnice, improvizate, iar marginalizații se bat între ei. Pledează pentru întoarcerea la viață literară autentică, centrată pe valoare.

Criticul literar Mircea Mihăieș, după o prezentare a evoluției în timp a revistei Orizont, vede literatura și cultura română sub criteriul estetic, al tradiției maioresciene aflată la cea de-a șasea generație.

Andrei Manolescu, jurnalist cultural, a făcut un scurt istoric al creșterii și descreșterii revistei Dilema, una de analiză a mentalităților și a deschiderii spre literaturile europene.

Poetul Horia Gârbea, redactorul-șef de la revista Luceafărul de dimineață, a propus să existe un set de valori comune la o revistă; o coordonare a ideilor noi; o țintă estetică; ea trebuie să fie diversă, vie, dinamică, cu priză la fenomenul la zi.

George Cornilă de la revista Matca propune să convingem cititorii că literatura este cool, să aducem artele împreună, să plasăm literatura într-un context cultural. Scriitorii să nu fie externi literaturii lumii, iar literatura să fie percepută ca un organism gata să se adapteze schimbării.

Olimpiu Nușfelean, de la revista Mișcarea literară, s-a referit la necesitatea atragerii spre revistă a tinerilor cu vocație. De asemenea, a cerut o mai mare protecție financiară pentru existența ei.

Ștefan Melancu, de la revista Apostrof , a amintit că această revistă s-a construit pe structura cunoscutei publicații studențești Echinox, având rubrici fixe, „dosare” și „studii critice”.

Poetul Adrian Popescu a încercat un scurt istoric al vestitei Steaua din Cluj, remarcând deschiderea ei, încă înainte de 1989, spre criterii estetice. A polemizat subtil cu „noua direcție” a „corectitudinii politice” pe care, din fericire, actuala formulă redacțională a revistei Steaua nu o urmează.

Istoricul și criticul literar Gheorghe Glodeanu de la Nord literar a invocat dificultățile și provocările pe care le încearcă o revistă din provincie în condițiile de astăzi.

Criticul literar Răzvan Voncu, redactorul-șef al revistei România literară, s-a referit la maiorescianism ca direcție prin care literatura trebuie scoasă de sub orice formă de servilism. Nicolae Manolescu a condus subtil literatura împotriva sistemului de dinainte de 1989. Și astăzi ar trebui cultivat același primat al esteticului în literatură. România literară nu face concesii în cronicile sale literare, precum nu publică recenzii nesolicitate. Ceea ce apare în România literară este fără excepție agreat de întregul corp redacțional.

Criticul și eseistul Angelo Mitchievici a vorbit despre vocație literară, discernământ în ceea ce publici, valoare literară, culturală în general. Apariția unei reviste bune este totodată o linie de rezistență a unei culturi, a unei civilizații.

Din partea revistei Libris, Anca Ianchiș a subliniat că literatura reflectă realitatea momentului, ea are un rol educativ, este un factor de schimbare în „ograda” noastră.

Revista Caiete Silvane a fost reprezentată de poetul și criticul literar Viorel Mureșan. El a făcut un scurt istoric al revistei din Zalău și al atașamentului ei la personalități ilustre istorice și politice ale Sălajului. Intrarea în actualitatea literară se face prin promovarea autorilor deopotrivă locali cât și din alte centre de interes și valoare din țară.

Hanna Bota, redactor la revista Viața românească, a remarcat consecvența prestigioasei reviste, de la origini până astăzi, în a fi o revistă fără ilustrații, în schimb consistentă în texte de valoare.

Eseistul Horia Căbuți a citit un original microeseu cu trimitere la tema colocviului, din care extragem: „Revistele îndeplinesc cu probitate o metodologie similară. Un roman, un ciclu de poeme, o culegere de eseuri încep aproape întotdeauna prin mai scurte sau mai lungi prolegomene prin paginile publicațiilor literare. Or, însuși acest fapt, trecerea cu brio de selecția atentă a unei redacții, reprezintă o primă confirmare a faptului că acolo există/ va exista ceva ce are oareșce legătură cu valoarea.”

Istoricul și criticul literar Vasile Spiridon a insistat, de asemenea, pentru menținerea primatului estetic și a exigenței critice în receptarea noilor oferte literare.

Colocviul Național al Revistelor de Cultură, ediția a VIII‑a, Săvârșin 2025, s-a încheiat cu un moment emoționant: decernarea de către MS Margareta, Custodele Coroanei Române a „Diplomei de onoare pentru cea mai bună revistă de cultură a anului 2025 și pentru cel mai inspirat redactor-șef al ei”. Este vorba despre revista Orizont din Timișoara și despre criticul literar și eseistul Mircea Mihăieș.

Poetul Ioan Vodicean a oferit, la finalul Colocviului, momente de reală plăcere prin interpretarea cu vocație a propiilor versuri în grai bănățean.

Doina Adriana Nicolăiță