ARTE VIZUALE
Carmen Neamţu
Vitrina cu spectacole
Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad – Crima din strada Lourcine de Eugène Labiche. Traducere: Violeta Popa. Regia: Alexandru Mâzgăreanu. Decor: Romulus Boicu. Costume: Alexandra Mâzgăreanu. Muzica: Alexandru Suciu. Piesa este o comedie bulevardieră şi îi are în distribuţie pe actorii: Ștefan Statnic, Cecilia Lucanu-Donat, Alex Mărgineanu, Marian Parfeni şi Ioan Peter.
Considerat precursor al suprarealismului şi al teatrului absurd, Eugène Labiche (1815-1888) a fost unul din cei mai prolifici comediografi ai secolului al XIX-lea. Criticii literari i-au remarcat tehnica teatrală impecabilă şi simţul caricatural în portretizarea lumii micii burghezii din epocă. Mai cunoscut pentru piesele Nuntă cu bucluc, Pălăria florentină sau Praf în ochi, Labiche a scris nu mai puţin de 176 de piese de teatru.
Comedia Crima din strada Lourcine, piesă într-un act, s-a jucat pentru prima dată în 1857, fiind apreciată drept „o bufonerie feroce şi încântătoare”.
După un chef scăldat în băutură, Lenglumé se trezeşte a doua zi cu o durere de cap groaznică şi cu umbrela cu cap de maimuţă pierdută. Lângă el doarme un bărbat necunoscut, care se dovedeşte a fi fostul său coleg, Mistingue. La masă, soţia îi citeşte din ziar despre o crimă. O femeie e ucisă, iar bărbaţii sunt convinşi să ei sunt criminalii, mai ales că descoperă prin buzunare obiecte incriminante: o bucată de cărbune, o bonetă, o buclă, un pantof de femeie. Induşi în eroare de un articol dintr-un ziar vechi, cei doi bărbaţi îşi canalizează energia pentru a-şi salva viaţa cu orice preţ. Dovezile compromiţătoare trebuie să dispară, iar martorii la crimă trebuie eliminaţi.
Regizorul Alexandru Mâzgăreanu concepe montarea în jurul umbrelei verzi pierdute, care tronează, supradimensionată, în centrul scenei. În jurul ei creşte paranoia personajelor, care fac orice numai să iasă basma curată din această încurcătură. De aici şi comicul montării. „Ce m-a atras la Crima din strada Lourcine, dincolo de existenţa unui mecanism comic extrem de bine pus la punct, cu răsturnări de situaţie la fiecare jumătate de pagină şi gaguri la aproape fiecare replică, a fost faptul că vorbeşte cu mult cinism despre o problemă de moralitate”, mărturiseşte regizorul Alexandru Mâzgăreanu.
Regizorul dovedeşte fler în alegerea actorilor care să-i servească montarea. Ştefan Statnic joacă nuanţat, fără a-şi pierde aplombul pe parcursul înaintării în „încurcătură”. Lenglumé este un rol pe care îl conduce inteligent şi care îi oferă posibilitatea de a comunica nu doar prin cuvinte. Mimica, gestica îi e studiată, iar rezultatul e un personaj proaspăt, de tot hazul. Alex Mărgineanu, în rolul prietenului Mis tingue, nu reuşeşte să depăşească stadiul „mahmurelii” şi rămâne într-un rol linear, sărac, în comparaţie cu spumosul Lenglumé, dar poate fi perfectibil. Marian Parfeni (Justin) şi Cecilia Lucanu-Donat (soţia Norine) reuşesc să fie pete de culoare în spectacol. Dicţia îi ajută, iar costumele foarte reuşite completează spaţiul elegant al piesei. Ioan Peter (Potard), cu mustaţă şi joben, e coborât parcă dintr-un tablou suprarealist. Când complice la „întâmplarea neîntâmplată”, când profitor, actorul trece rampa şi susţine cu brio comedia de situaţii. Ar merita nominalizat la un eventual premiu pentru rol secundar.
Regizorul optează pentru intermezzo-uri muzicale cântate live de actori, acompaniaţi de instrumentişti profesionişti. Artificii menite să puncteze evoluţia conflictului şi să accentueze problemele de moralitate ale subiectului. „Decorul auditiv”, foarte tare, acoperind textul rostit, nu este cea mai reuşită propunere pentru această punere în scenă. Muzica (compusă de Alexandru Suciu ) nu mi s-a părut ideală, fiind prea sobră, prea serioasă pentru o comedie, poate mergea o partitură ceva mai cantabilă, mai veselă, mai jucăuşă. Probabil că regizorul a mizat pe contrastul dintre muzică şi comicul întâmplării, dar nu cred că i-a reuşit pe deplin. Cu toate acestea, merită să (re)vedeţi spectacolul Crima din strada Lourcine. E o montare reconfortantă numai bună pentru un sfârşit de săptămână. Vă va binedispune timp de o oră şi 40 de minute.