LECTURI PARALELE

Luiza Caraivan

Pasaj către literatura Europei de Est

Chiar dacă a trecut mai bine de un an de la apariţia traducerii în limba franceză a romanului Martei Petreu, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului[1], impactul acesteia pe piaţa literară franceză persistă. Anul 2015 a fost perioada de promovare a Martei Petreu (alături de alţi autori români traduşi şi publicaţi în Franţa) în Europa Occidentală de către Institutul Cultural Român, iar reacţiile au apărut cu promptitudine. Recenziile din presa scrisă de limbă română au fost deja menţionate, deoarece lansările din Franţa au fost un prilej de întâlnirea personalităţilor locale cu cele din spaţiul românesc, aşa încât cronica de faţă se va concentra pe ecourile din blogurile de specialitate şi pe legătura dintre traducătoare – Florica Courriol şi scriitoare.

Apreciată încă din 2005 de revista Lire ca fiind poeta care îşi foloseşte „cuvintele pline de violenţă şi blesteme”[2] în poemele – spectacol, Marta Petreu face acelaşi lucru şi în romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului. În proză, acest lucru este cu atât mai evident cu cât traducătoare este forţată să găsească expresiile potrivite pentru ca fiecare moment autentic din spaţiul românesc să fie pe înţelesul cititorului francofon şi să păstreze, în acelaşi timp, veridicitatea istorisirii. De multe ori, doamna Florica Courriol apelează la note de subsol pentru a clarifica anumiţi termeni specifici spaţiului ortodox est-european, bucătăriei româneşti sau spaţiului literar românesc – cu precădere acolo unde autoarea face trimiteri către operele unor scriitori români.

În interviul[3] publicat în decembrie 2014, în revista „Apostrof”, Florica Courriol subliniază cât de exigente sunt editurile franceze, reflectând atitudinea publicului, care nu doar citeşte ci ar trebui să şi achiziţioneze romanul tipărit. Doamna Courriol este conştientă de puterea de convingere a publicaţiilor online, nu doar a presei scrise, căci viteza de distribuţie şi de reacţie este cea impusă de ritmul secolului al XXI-lea, corelându-se cu capacitatea de a ajunge în faţa cititorilor din colţuri îndepărtate ale lumii.

Începând cu anul 2013, cronicile din Franţa anunţă traducerea romanului de către doamna Florica Courriol şi lansările programate pentru 2014. Numărul 90 La Lettre stârneşte interesul cititorilor cu o ediţie dedicată scriitorilor români, unde Cristina Hermeziu prezintă[4] temele centrale ale romanului doamnei Marta Petreu: destinul şi blestemul. După lansările oficiale, la care participă atât autoarea cât şi traducătoarea, versiunea franceză a romanului are parte de o expunere favorabilă, prin recenzia publicată în luna mai a anului 2014, de Florence Noiville în Le Monde Des Livres. De altfel, scriitura Martei Petreu a fost remarcată în mod constant în Le Monde, începând cu anii 1990[5].Prezenţa celor două românce în spaţiul francez este remarcată şi de Levure littéraire[6], care descrie traseul literar al acestora. Un alt website interactiv, care oferă cititorilor ocazia să îşi publice opiniile online este Bebelio[7]. Aici citim comentarii atât pro cât şi contra traducerii romanului doamnei Marta Petreu, susţinătorii şi cititorii acesteia luându-i apărarea în faţa criticilor, dovedind încă o dată că orice formă de publicitate este binevenită. Atât timp cât se vorbeşte despre un scriitor, acesta trebuie să fie conştient că romanul său nu zace pe un raft de librărie sau de bibliotecă. Comentariile sunt înregistrate de-a lungul anilor 2014-2015, ceea ce dovedeşte faptul că lansările din 2014 au fost doar punctul de pornire pentru atragerea cititorilor francofoni.

Există numeroase cronici şi în 2015: Emmanuelle Caminade în L'or des livres[8] oferă o imagine de ansamblu a romanului, propunând celor interesaţi să comenteze pe blog scriitura complexă a Martei Petreu.

Alţi cronicari care invită lectorii la discuţii pe blog-uri pe marginea versiunii franceze a romanului sunt

https://www.actualitte.com/recherche?q=petreu

http://tentless8.rssing.com/chan-5631688/all_p25.html

http://felixcontant.over-blog.com/2014/12/lecture-notre-maison-dans-la-plaine-de-l-armageddon-marta-petreu.html

http://femmes-de-lettres.com/2013/04/05/804/

https://passagealest.wordpress.com/category/nouvelles-publications/

Toţi remarcă prezenţa noii generaţii de autori/ traducători care vine cu un suflu nou pe piaţa franceză, pentru a trezi interesul comercianţilor de carte şi nu doar a cititorilor ocazionali.

Aşa cum constată şi doamna Florica Courriol, rămâne în sarcina traducătorului din limba română să facă reclamă cărţii pe care a tradus-o, preluând îndatoririle unui agent literar, meserie care lipseşte din România. Nu este uşor ca Occidentul să înţeleagă Orientul, sau măcar această parte a lui reprezentată de Europa de Est. Însă este oportunitatea scriitorilor români de a reduce distanţa dintre cele două lumi şi de a combate ignoranţa Vestului, cu ajutorul traducătorilor.

NOTE:

[1] Marta Petreu, Notre Maison, dans la plaine de l'Armageddon. Éditions L'Age d'Homme: Lausanne, 2014. Traducere și prefață Florica Courriol.

[2] http://www.lexpress.fr/culture/livre/mais-qui-sont-les-poetes-roumains_810720.html

[3] http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=2488

[4] http://www.bief.org/Publication-3336-Articles/La-nouvelle-generation-d%E2%80%99ecrivains-roumains-des-plumes-desinvoltes-decomplexees-insoumises.html

http://www.bief.org/fichiers/publication/3332/media/8395/LettreBief90.pdf

[5] http://www.lemonde.fr/recherche/?keywords=petreu&qt=recherche_globale

[6] http://levurelitteraire.com/marta-petreu/

[7] http://www.babelio.com/livres/Petreu-Notre-maison-dans-la-plaine-de-lArmageddon/623840

[8] http://l-or-des-livres-blog-de-critique-litteraire.over-blog.com/2015/06/notre-maison-dans-la-plaine-de-l-armageddon-de-marta-petreu.html