LECTURI PARALELE

Ion Mierluţiu

Scrisori, scrisori...*

După volumul I apărut în 1997 la Arad şi cel de-al doilea, apărut tot la Arad în 2014, Iulian Negrilă este prezent în librării cu cel de-al treilea volum în 2015.

Dacă în sumarul primului volum întâlnim nume de primă mărime: Agârbiceanu, Alecsandri, Arghezi, Barbu, Caragiale, Călinescu, Goga şi Macedonski, volumul al doilea este mai „sărac” fără ca acest lucru să împieteze efortul istoricului literar arădean.

El cercetează arhive ale statului din Bistriţa, Muzeul primei şcoli româneşti din Scheii Braşovului, Arhivele Statului din Arad, Muzeul Literaturii Moldovei din Iaşi, Biblioteca Universitară din Cluj, Biblioteca Centrală Universitară M. Eminescu din Iaşi, Muzeul casei memoriale G. Topârceanu din Iaşi şi, desigur, scrisorile aflate în posesia sa.

Ca să-l facă pe cititorul nespecialist interesat de lectura documentelor, Iulian Negrilă prezintă date biobi­bliografice ale autorilor, precizează dacă i-au fost trimise sau dacă le-a descoperit în arhive. Citează autorii în ordine alfabetică.

În corespondenţa sa cu G.Bariţ, Da­maschin Bojincă îi solicită abonaţi pentru gazeta sa. Gheorghe Bulgăr se arată interesat de relaţiile lui Ioan Slavici cu Astra. Criticul literar Ilarie Chendi pe care îl găsim în redacţia „Tribunei Poporului” a locuit în Arad pe strada ce îi poar­ta astăzi numele la numerele 1-3, casă declarată monument istoric.

Dintre cei până nu demult în viaţă se numără Serafim Duicu pe care semnatarul acestor rânduri l-a cunoscut îndeaproape în anii studenţiei clujene. A fost un student ambiţios care s-a dedicat corifeilor Şcolii Ardelene urmând exemplul profesorului nostru Iosif Pervain.

Personalitatea remarcabilă a lui Vasile Goldiş se evi­den­ ţiază în corespondenţa acestuia cu Andrei Bârseanu din care rezultă că, un anonim mărinimos, a pus la dispoziţia sa suma de 500 coroane spre a fi distribuită familiilor ostaşilor români fără deosebire de confesiune din Arad şi împrejurimi.

O informaţie de istorie literară aflăm de la Dumitru Corbea care, adresându-se Otiliei Cazimir, afirmă că Cezar Petrescu a scris romanul Apostol la Agapia în casa monahiei Uncu. Totodată îi solicită manuscrise, fotografii, ediţii originale pentru o expoziţie permanentă la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti.

Dintre cei mai puţin cunoscuţi, astăzi uitaţi, aflăm că Volbură Poiană Nasturaş s-a stabilit la Arad în 1945 luând parte la şedinţele cenaclurilor Alexandru Sahia şi Lucian Blaga şi a fost apreciat chiar de N. Iorga şi E, Lovinescu ca un poet tradiţionalist. Horia Petra –Petrescu jurnalist la „Românul” din Arad îl informează pe Vasile Goldiş că traducea atunci din Petőfi Sándor, L.N. Tolstoi, Alphonse Daudet, I. D.Turgheniev, A.P.Cehov, Maxim Gorki şi alţii.

Din seria universitarilor cu care a corespondat Iulian Negrilă se cuvine amintit profesorul Eugen Todoran de le Timişoara, Iosif Pervain de la Cluj. Sunt enumeraţi şi poetul şi istoricul literar Lucian Valea, Stelian Vasilescu de la Oradea şi alţii.

Dar mai presus de toate din aceste scrisori se desprinde atmosfera epocilor evocate şi, odată în plus, Iulian Negrilă se dovedeşte un oltean pe care Aradul l-a adoptat.

* Iulian Negrilă, Scriitori români în corespondenţă, III, Editura „Gordian”, Timişoara 2015