logo

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad.

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

logo

 

POEZIE

 

Lucia Cuciureanu

 

 

ploaia cu tramvaie şi

liniştea din fereastră
ca un pumn în plex
îmi pătrunde în oase
foarte electric

mă cheamă brusc
deosebit în gesturi
braţul care sprijină scaunul
ochii umani

mă privesc prin
tristeţea nemăsurată
întreb
de ce

dintr-o piesă cu trei actori
cel mai important
face semn cu mâna
de parcă s-ar sfârşi

ultima zi
când aud tramvaiul
cotind la capătul străzii
plouă mărunt
și nordul e surd

 

povestea senzorului de prezenţă

 

o să economisim foarte mulţi bani
şi suflete

pe plasa de hârtie
scrie save more money
pe cuvântul meu
aşa o să facem

vom pleca la gară
în papuci de casă
e a opta oară
am toate trenurile pe hârtie

din când în când uităm
drumul ţintă
pierdem din vedere hotarele
fereastra dă spre nord
ce rost au destinaţiile

m-am învelit în nu ştiu ce
moale cu urechi
un cd cu muzică irlandeză
o să dansez cu ochii deschişi
te întreb unde e nordul
până mâine să-mi răspunzi

 

 

nordul s-a întors
cu o sticlă de vin roşu sec
şi ascultă ce-i spun

am fost proprietară
cunoşteam străzile
cu oglinzi
şi podurile de fum
care se tot ridicau
vorbeam în argou aşa
de pamplesir
nu aveam intenţii

într-o zi oraşul s-a golit
locatarii au fost ridicaţi
de braconieri
spionau prin curţi
au stat la pândă
prin case cu duhuri

pentru un timp
ne-am desfătat cu un pahar de vin
şi două feluri de pâine sărată
în jur roiau bondari
aproape cercuri de raze

nu era aşa
pe vremea aceea se vindea
tot
erau puţini cumpărători
cu arme argintii

o iubesc
spuse nordul
cam de vreo trei ori
așa a spus

 

ne uităm la mezzo
şi chiar

 

furtuna e aproape
sub pontoane
valurile bubuie dinspre nord

farul închide la intervale scurte
camera de filmat
şicăştile

pescăruşul se lasă pe umărul tău
un fel de orizont

pe fereastra deschisă
intră bezmetică luna (de parcă ar fi o balerină cu ochi foarte mari)
tavanul de romburi
o ia razna
alunecă într-o lume (zburăm zburăm așa scrie la intrarea în sat)

din cărămizi suple
legate foarte bine cu un mortar
foarte alb unde foarte este
un aditiv

iar albul din ochii tăi
este altceva
credem că suntem
prieteni buni
și vorbim privindu-ne
de la nord la nord