logo

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad.

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

logo

NR. 7-8-9 \ 2014 (292-293-294)

 

451 FAHRENHEIT

index

La un an după moartea lui Alexandru Muşina. Cam aşa am putea rezuma (unele dintre) revistele literare. Bunăoară, «Euphorion» (nr. 3-4 / 2014). Începînd cu o evocare a Poemului preferat, datorată lui Ioan Radu Văcărescu, şi continuînd cu texte semnate de Dumitru Chioaru (Alexandru Muşina şi postmodernismul )...mai departe

 

CRONICA LITERARĂ

Romulus Bucur

Cărţile viilor şi cărţile morţilor

O bibliotecă poate fi privită şi ca un cimitir. Nu în sensul în care vorbea Camil Petrescu despre cadavre de idei, ci, mai degrabă ca un loc în care sînt înmormîntate părţi ale personalităţii scriitorilor. Cărţi care sînt semnate de autori încă în viaţă sau de autori care au plecat dintre noi. Lăsînd în urmă tocmai aceste cărţi. Una din ele e aceasta*, a regretatului Andrei Bodiu. S-a vorbit în legătură cu ea despre presentiment. Mi se pare o exagerare.... mai departe

 



Petru M. Haş

Note de istorie literară sau devenirea misterios-literară a lui Neculai V. Prelipceanu

De fiecare dată când ai avea de scris multe, e greu să începi. Neculai V. Prelipceanu este numele îndepărtat, civil, al poetului Nicolae Prelipceanu, poet misterios ca geografia, deoarece itinerarul vieţii sale este geografia ţării prin care a peregrinat, ca să ajungă, în cele din urmă, la Bucureşti. Prelipceanu s-a născut într-o cetate de scaun şi a absolvit şcoala în altă cetate, la Curtea de Argeş. În fond, când citeşti Neculai V. Prelipceanu... mai departe



 

Gheorghe Mocuţa

Romanul hibrid al lui Gheorghe Schwartz

„Cărţile nebune”, un mod de revizitare a operei

Răspunzând unei anchete din revista „Orizont” (nr. 11/ 2013) scriitorul Gheorghe Schwartz are o atitudine spontană şi detaşat-ironică, la problema ratării scriitorului: „Astăzi scriitorul poate fi un ratat, dacă nu apare frecvent pe micul ecran, dacă nu poate trăi din scris, dacă marile cotidiene...mai departe

 



Vasile Dan

Singur printre douămiişti

Ioan Dehelean este un poet vechi (n. 1952). N-a publicat pînă acum mai nimic niciunde, în nici o revistă de luat în seamă, deşi scrie de peste trei decenii, risipindu-şi oral, prin cafenele literare, în companii amicale, cu gusturi şi aplecări comune spre boemă, poemele. Pe multe le ştiu şi eu însumi pe dinafară, de atîtea ori le-am tot auzit. Debutul său editorial acum, la senectute...mai departe

 



DIALOG

„Cioran scrie mereu ca o fiinţă umană, nu ca o maşină...”
Ciprian Vălcan în dialog cu Vincent Piednoir

1. Cum aţi descoperit opera lui Cioran?

Când l-am întâlnit pe Cioran, el era deja mort. Eram student la Universitate, în primul an de filozofie: un amic mi l-a... prezentat. Mi-a adus un exemplar din Syllogismes de l'amertume pe care şi el tocmai îl descoperise, asigurându-mă că voi fi foarte interesat. Şi nu s-a înşelat, căci a fost un şoc... Ceea ce m-a impresionat citind aforismele a fost umorul de care sunt impregnate...mai departe

 

ESEU

Lajos Notaros

Viena de la poalele vulcanului (II)
Căpcăunul la Cambridge

„My german friend threatens to be an infliction” (Bertrand Russell către Lady Ottoline Morell)

Wittgenstein soseşte la Cambridge la 18 Octombrie 1911. Neanunţat se duce direct la camera lui Russell de la Trinity, unde acesta tocmai lua ceaiul cu C. K. Odgen, cel care va traduce primul Tractatus- ul în engleză . „..un neamţ necunoscut vorbind foarte slab engleza dar care refuza să vorbească în germană... mai departe

 

Giovanni Rotiroti

Eugen Ionescu şi Realul imposibil al Generaţiei Criterion

La câţiva ani de la apariţia Elegiilor pentru fiinţe mici (1931) şi în mijlocul framântărilor istorice şi a celor din cadrul asociaţiei Criterion, are loc un fel de metamorfoză în stilul compoziţional al lui Eugen Ionescu. Autorul îşi dă jos masca de poet şi-o pune pe cea de critic militant generaţionist, intră răsunător pe scena comunitară şi creează confuzie...mai departe

 

ARTE VIZUALE

Onisim Colta

Maria Zintz – „un autentic corpus de pictură făgărăşeană din pragul modernităţii”

Profesorul Maria Zintz, aflată la a douăsprezecea carte de artă, şi-a încheiat cu succes un îndrăzneţ proiect de cercetare, derulat pe durata câtorva ani, care a vizat „Pictura murală a bisericilor româneşti din Ţara Făgăraşului...mai departe

 

Onisim Colta

Arhipelagul lui Andrei Ciubotaru la Muzeul de Artă din Arad

În perioada 24 aprilie – 18 mai 2014, Sala „Ovidiu Maitec” a Muzeului de Artă din Arad a fost gazda unui spectacol vizual cu adevărat inedit: expoziţia cu tema Insula semnată de artistul bucureştean Andrei Ciubotaru, sub curatoriatul lui Ioan Paul Colta... mai departe

 

ALBUM


Andrei Ciubotaru
...
mai departe



POEZIE

Robert Şerban...mai departe

T.S. Khasis...mai departe

Mircea Stepan...mai departe

Lucia Cuciureanu...mai departe

Monica-Rodica Iacob...mai departe

Costel Stancu...mai departe

Monica Rohan...mai departe

 

TEATRU

Ion Corlan

Întâlnirea

Personajele: ELENA, ALEX, REPORTERUL (REP.), REGIZORUL (REG.), ROBERT (ROBI), ANA, RAUL....mai departe

 

RESTITUIRI

Lucian-Vasile Szabo

Sever Bocu – provocări istorice (VI)
Idei după gratii

Judecat pentru rebeliune
Jurnalistul şi omul politic ardeleano-bănăţean Sever Bocu îşi va descrie singur petrecerile prin temniţă. Nu o va face atât de detaliat ca Slavici în Închisorile mele...mai departe

 

Iulian Negrilă

Vasile Goldiş (1862-1934)

A fost o figură proeminentă a luptei pentru câştigarea drepturilor naţionale ale românilor şi pentru unirea Transilvaniei cu România. S-a născut la 12 noiembrie 1862, în satul Mocirla, judeţul Arad, din părinţi: Isaia Goldiş, preot în Mocirla, Seleuş şi Cermei şi: Floarea, fiică a preotului Ioan Cornea din Răpsig...mai departe

 

LECTURI PARALELE

Cornel Ungureanu

Liubiţa Raichici – iubirea şi anatemele

Într-o geografie literară a României, puţine sate se pot compara cu Belobreşca – localitate de pe malul Dunării. Belobreşca a dat literaturii din România (şi din Serbia) şapte scriitori citabili. Doi dintre ei contează între personalităţile esenţiale ale întâlnirilor româno-sârbe. Slavomir Gvozdenovici şi Liubiţa Raichici (originari din Belobreşca, sat mereu prezent în scrisul lor) sunt lideri foarte vizibili în cultura română de azi... mai departe

 



Radu Ciobanu

Fraţii Cioran

În 1995, deci cu doi ani înaintea morţii lui Aurel Cioran (1914-1997), Dan C. Mihăilescu îi ia acestuia un interviu în deschiderea căruia face o precizare importantă pentru lămurirea scopului convorbirii: „[...] înainte de a fi «fratele lui Emil Cioran», cum vă numeşte toată lumea, dvs. sunteţi totuşi AUREL Cioran: un om cu un destin antipodic faţă de biografia fratelui.” Era, din câte ştiu, prima tentativă de a-l scoate pe Aurel Cioran...mai departe

 



Carmen Neamţu

Nu există istorie definitivă

În Există istorie adevărată, Neagu Djuvara preia formula lui Einstein şi o aplică studiului istoriei. Nimic nu e fix, totul se află în legătură permanentă cu alţi factori, tehnicile istorice se modifică şi interesele se deplasează. Trecutul se schimbă, nu e mort. Nu există istorie definitivă, există doar teorii, iar istoricii pot găsi întotdeauna explicaţii noi pentru fapte istorice ce au fost deja interpretate în repetate rânduri...mai departe




Felix Nicolau

Tot cumanii, săracii...

Egal cu el însuşi în energie şi posibilităţi, Dumitru Crudu îşi dezvoltă proiectul romanesc, sau cel puţin prozastic, în ritm neînduplecat. Tipologia personajelor şi stilul rămân cam aceleaşi: personajele sunt bufone şi imprevizibile, iar frazarea este sacadată, cu formulări sclipitoare printre multe rânduri ce trag grăbit la jugul mesajului. Viziunea de ansamblu este ironic-critică, chiar băşcălioasă pe alocuri. Măcel în Georgia, de pildă, trăda în subsidiar furie. Oameni din Chişinău friza uneori absurdul... mai departe

 



Lavinia I. Olariu

Oameni și locuri – întâlniri esențiale

O cunoaştem pe Antoaneta Ralian ca cea mai importantă traducătoare contemporană a unor autori englezi și americani, care au configurat marea literatură a secolului XX: Virginia Woolf, Henry Miller, Iris Murdoch, D.H. Lawrence, John Galsworthy ş.a. Ajunsă la o vârstă care depășește prefixul 8 (așezat orizontal sugerează infinitul, după cum remarcă autoarea)... mai departe

 



Romulus Bucur

Poezie, dragoste, divinaţie

Trebuie să mărturisesc din capul locului că prezentarea lui Mircea Cărtărescu de pe coperta a patra a cărţii, ca şi cea orală pe care i-a făcut-o Andrei Bodiu la lansarea acesteia în Braşov, ultima, de altfel, la care a luat parte, m-au intimidat. Şi asta în aşa măsură încît... mai departe

 



Lucia Cuciureanu

Où sont les neiges d'antan?

Dacă memoria nu mă înșală, Radu Ciobanu se află la a doua culegere de cronici literare despre cărți pe aceeași temă. Prima, despre care am și scris, se referea la pagini de călătorie, înțeleasă ca inițiere în viață. Cea de acum* include cronici, 16 la număr, apărute cu precădere în revistele „Arca”, „Orizont” și „România literară”, în care autorii depun mărturii tulburătoare despre...mai departe

 



Lucia Cuciureanu

Din scoarță-n scoarță, cu Șerban Foarță

Am început să citesc cartea aceasta cu nerăbdare și vă spun de ce. Tot ce ține de Șerban Foarță mă interesează. Este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori (era să scriu contemporani, dar mă opresc la timp, e prea devreme să uit: „Ce înțelegi prin contemporan? Shakespeare este contemporan? Dar Dante?”), poet innovator, cu un stil propriu, un creator care rupe ritmul, trecând prin diverse registre, de la o carte la alta...mai departe

 



Horia Ungureanu

Alte zboruri

Două sunt spaţiile care îl obsedează pe Cornel Marandiuc şi care îi marchează, în mod definitoriu, creaţiile literare: cerul şi câmpia. Cerul, ca simbol al dorinţei omului de înălţare, de desprindere de lutul din care s-a plămădit, dar şi ca semn al aplecării spre aventură, spre descoperirea şi cunoaşterea altor lumi, iar câmpia, ca tărâm al statorniciei, al siguranţei, dar şi al nostalgiei care îl încearcă mereu pe copilul ajuns matur şi care...mai departe

 



Horia Ungureanu

Dascăl la Castel

A existat, înainte de 1989, în învăţământul românesc o reţea şcolară despre care mediile oficiale ale vremii s-au ferit să vorbească, conducându-se, probabil, după dictonul potrivit căruia ce nu este scris nu există. Mă refer la reţeaua şcolilor ajutătoare (sau speciale) pentru copii cu diferite deficienţe: de auz, de vedere sau mintale. În judeţul Arad au funcţionat, în anii aceia, şase astfel de instituţii de învăţământ special...mai departe

 



Lajos Notaros

Un dicţionar mai mult decât ratat

Emil Şimăndan este un nume în jurnalistica arădeană. Făcând parte din pleiada celor care au început „munca la foaie” cu mult înainte de 1989, n-a dezarmat nici după învolburarea din Decembrie, găsindu-şi un loc oarecum obscur, dar cu atât mai persistent în peisajul jurnalistic local postevenimente. Specializat în jurnalismul cultural, a găsit mai mereu acele oportunităţi şi personaje care i-au apreciat hărnicia şi uşurinţa cu care trecea peste aspectele mai puţin onorabile ale vieţii într-un oraş nu foarte mare, nu foarte hotărât şi nu foarte ahtiat după cultură şi alte prostii de acest gen...mai departe

 



Ioan Matiuţ

Irişi, şuviţe şi alte substitute literare

De câte ori citesc poezie bună simt o firească bucurie care îmi stârneşte creativitarea, dar şi exigenţa faţă de propria-mi scriitură. Când însă îmi cad în mână versuri proaste, aruncate aiurea pe piaţa de carte, fără talent şi discernământ, mă apucă o lehamite şi un sentiment al deşertăciunii care mă îndepărtează o vreme de scris... mai departe

 



Ioan Tuleu

Istoria recentă la... „Şcoala memoriei”

Se spune că dacă nu-ţi cunoşti istoria rişti să repeţi greşelile trecutului. Este un adevăr verificat de atâtea ori şi totuşi ignorat atunci când trecem la fapte. Este cu atât mai valabilă zicerea cu cât este vorba de istoria recentă, depozitată în „arhivele” memoriei, la care putem apela fără nicio restricţie. Memoria poate şi trebuie să fie stimulată însă pentru că timpul tinde să arunce vălul uitării peste faptele trecutului, lipsindu-ne de argumentul experienţei anterioare. Iată de ce, la Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului... mai departe

 



Constantin Butunoi

„Vorbe de clacă”

Gheorghe Jula atacă cetatea poeziei cu o gamă diversă de mijloace dintre care amintim: cronica ri­mată, balada, micro-poemul, pastelul, fabula, epigrama etc., toate învelite într-un veşmânt ce aparţine, de cele mai multe ori, creaţiei populare sau utilizând expresii poetice atinse de patina timpului. Pot fi găsite în cuprinsul paginilor şi adieri dinspre Eminescu, Alecsandri, Topîrceanu etc. Chiar prefaţatorul remarcă...mai departe

 



Ion Ciuciună

Incursiune literară spre reconstituirea originalităţii

Lucrarea Restituiri literare a lui Vasile Petrica este o contribuţie esenţială, bazată pe o bogată şi competent cercetată documentaţie, la „restituirea” unor valori ale trecutului – deseori uitate sau fugar şi, deci, insuficient analizate, fapt care le-a diminuat, într-un sistem valoric general, importanţa în cultura românească...mai departe

 

Mircea M. Pop

Un eveniment editorial

După ce în 2012 s-a publicat în germană traducerea volumului al doilea din Trilogia cunoaşterii de Lucian Blaga, Die luziferische Erkenntnis , Band 16/ Cunoaşterea luciferică (despre apariţia căruia am scris în „Vatra veche”, nr. 1, ianuarie 2013, p. 58), în iunie 2014 apare la aceeaşi editură LIT Verlag, tot în traducerea prof. dr. Rainer Schubert primul volum al trilogiei, Das dogmatische Weltalter *, Band 18/ Eonul dogmatic...mai departe

 

ACCENT LIRIC

Vasile Dan

timpuri crimordiale

Printre cei mai tineri clasici ai poeziei ro­mâne de astăzi îl prenumăr repede, fără să ezit, pe Ioan Moldovan. El îşi permite, de la Oradea, solitudinea de a sta în spatele unei, deja, opere poetice. O face cu sentimentul celui netulburat ori, mai bine zis, nebruiat de zgomotul şi furia Centrului. timpuri crimordiale, titlul recentei sale cărţi de poeme noi este mai mult o invenţie lexicală a autorului (mare meşter în domeniu) decît expresia frustă a etichetării vremurilor de astăzi...mai departe

 



PRE-TEXTE

Constantin Dehelean

Despre liric

Să fim înţeleşi, liricul nu este apanajul exclusiv al poeziei. În siajul livresc al termenului, încercăm să ne depărtăm de perimetrul care include fenomene, concepte ori definiţii precum: poetic, poietic, poezie vs. „poezie” (N. Manolescu), lirică, poem, poematic, ş.a. Liricul nu poate fi definit canonic. Şi nici nu poate fi, el însuşi, o definire a poeziei. Imensitatea bibliografică despre „eul liric” ar putea fi o piedică în încercarea noastră de a-l „elibera” din chingile schematismului şi desuetitudinii. „Confiscat” de didactică, renegat de contemporanii noştri ca un anacronism, este înlocuit de mai noul actant liric , ca o încercare de cosmetizare a absenţei liricului...mai departe

 

BIBLIOTHECA UNIVERSALIS

Judy Kendall...mai departe

 

SEMNEAZĂ ÎN NR. 7-8-9 (292-293-294), 2014...mai departe