Revista ARCA, N. 10-11-12 / 2014 (295-296-297)

Gheorghe Mocuţa

Norman Manea: desecretizarea memoriei

Scene din viaţa literaturii
Începând cu titlul şi terminând cu ultimul rând, cartea lui Norman Manea, Plicuri şi portrete (Polirom, ediţia a doua, 2014) ne dezvăluie formula unui mare eseist şi memorialist şi ar fi putut să se numească Scene din viaţa literaturii, cu titlul unei cărţi celebre a unui prieten drag, considerat la un moment dat „dublul său”, Lucian Raicu...mai departe

Vasile Dan

O antologie de poezie tînără

Din 2007 şi pînă acum (2014), în fiecare toamnă, la început de septembrie, la Săvîrşin, în preajma Castelului Regal, uneori şi în interiorul lui, o duzină de tineri, uneori foarte tineri poeţi din ţară se întîlnesc într-o tabără de creaţie literară exclusivistă. Ideea a aparţinut revistei de cultură „Arca” , (editată şi finanţată de Centrul Cultural Judeţean Arad), Filialei arădene a Uniunii Scriitorilor din România şi, fireşte, Primăriei comunei Săvîrşin...mai departe

Petru M. Haş

E.M. Cioran, adică Franţa

Biografia lui E.M. Cioran, privită postum, este u n spectacol de viaţă şi cunoaştere care prinde încă o dată contur după apariţia în 2009 a cărţii inedite De la France, adevărată răscruce a unei opere de notorietate europeană. După ce admirase disciplina şi puterea naziştilor (la Berlin), în 1941, în Franţa, Cioran ia partea învinsului contra învingătorului, convins că Europa, după atâta fanatism, are nevoie de un val de îndoieli, în cadrul căruia scepticismul francez se impune. Cioran se va identifica de acum înainte cu Franţa... mai departe

Romulus Bucur

Poetul, ca şi batman

Se reîntoarce. Ori devine forever. Sau, cel puţin, e reloaded. Cum se întîmplă acum cu Mihai Ignat *, care, cu cîtăva vreme în urmă, declarase că se lasă de poezie, că simte că modalitatea lui de expresie, de acum înainte, e teatrul (unde s-a bucurat de succes, de altfel). Şi prima întrebare pe care ne-o putem pune e dacă între volumul de debut de acum aproape douăzeci de ani şi cel de acum există vreo schimbare. Da, dar e cvasi-imperceptibilă. Sau da şi nu, aşa cum spunem despre cineva..... mai departe

Radu Ciobanu

O veche cunoştinţă

Cred că orice român care a trecut prin liceu îşi mai aduce aminte de Richard Kunisch. Chiar dacă vag, chiar dacă nu şi cu prenume, chiar dacă nu şi cu contextul în care l-a întâlnit, numele Kunisch a rămas stocat undeva în pliurile memoriei noastre. Să ne amintim: Eminescu, cum însuşi mărturiseşte, „s-a inspirat” (termenul e, aici, discutabil) pentru poemul Luceafărul, dintr-un basm românesc, „cules” de un călător german, care l-a reprodus în însemnările sale de voiaj spre Stambul. Aceasta e, grosso modo, versiunea didactică a conjuncţiei pe marele firmament literar a cometei Kunisch cu astrul Eminescu...mai departe

Carmen Neamţu

Şcoala memoriei de la Sighet, un alt fel de manual de istorie*

La 29 ianuarie 1993, scriitorii Ana Blandiana şi Romulus Rusan participă ca invitaţi la conferinţa pentru drepturile omului la Strasbourg. Încălcarea acestor drepturi nu trebuie căutată doar în prezent, ci şi în trecut, mărturisea poeta Ana Blandiana. Aşa se năştea proiectul ambiţios de a transforma fosta închisoare de la Sighet în muzeu al victimelor comunismului. S-a renovat clădirea, s-a pornit la strângerea bazei de date, la adunarea de documente, obiecte, materiale fotografice, la o lansare anuală a unei şcoli de vară...mai departe

Felix Nicolau

Sirena şi capacul de bere

Daniela Şontică este un instrumentist care îşi desăvârşeşte arta prin exerciţii de stil constante. Ca în cazul oricărui virtuoso, e important să îi urmăreşti nuanţele din frazare în Iubita cu nume de profet, Editura „Tracus Arte”, 2014. Scopul ei este nu atât să inoveze, cât să îşi exprime sensibilitatea şi imaginaţia – ambele romantice şi religioase – în forme poetice cât mai rafi nate. Poeta iubeşte poeticitatea, dar cum vieţuieşte într-un mediu populat cu poeţi contemporani, ea nu cade în desuetudine stilistică... mai departe

Felix Nicolau

Occhio di Pinocchio

Oricine aude de Pinocchio se gândeşte automat la o povestioară legată de copii. Fireşte, povestea originară a lui avea o mul;ţime de subînţelesuri grave. Valabilă pentru toată lumea a rămas imaginea unui băieţel mincinos, dar şi naiv, fapt pentru care devine simpatic. Nasul extensibil la minciună dezvăluie, totuşi, o natură curată ce se ruşinează de sfidarea adevărului. Ar mai fi posibilitatea ca acesta să se ruşineze de minciunile gogonate... mai departe

Iulia Gajea

Mise en abyme. Proiecţia din afară a unei lumi închise

Sub titlul Acedia. Jurnal de vise (1998-2007), Corin Braga duce mai departe construcţia unei lumi onirice, a unei suprarealităţi contingente fluxului cotidian, corelând la dimensiune filosofică tendinţele contrare din natura umană: conştiinţa virtuţilor cu devitalizarea sufletului, imaginarul cu un univers reificat. Carte scrisă sub influenţa eului nocturn, în care modalitatea de creaţie devine interogare asupra transferului psiho-magic al spiritului, Acedia. Jurnal de vise (1998-2007), prin chiar titlul ei... mai departe

Lavinia I. Olariu

Despre vis, devenire şi ratare – cu o uşoară nostalgie…

Al treilea roman al lui Andrei Ruse are o mi­ză pe măsura epocii şi a personajelor pe care le construieşte: „am reuşit să bag mâna într-un cufăr plin de mistere şi să scot la lumină un model, nu singurul, din nefericire, care ne-a fost luat cu forţa şi pe care l-am şi lăsat să se cufunde în uitare prin ignoranţa noastră” (p. 374). Titlul cărţii vine uşor şi sigur în întâmpinarea unui ori­zont de aşteptare al cititorului, care presupune admiraţie şi curiozitate parcă la infinit nesaturate faţă de interbelicul românesc...mai departe

Gheorghe Mocuţa

Şerban Chelariu: „Sistemul meu de referinţă este circumscris practic de piele şi unghii”

Inginer constructor septuagenar, născut la Bucureşti şi emigrat în Statele Unite, Şerban Chelariu a debutat târziu, în 1998, cu volumul de poezii şi desene, În umbra numerelor prime. Viziunea sa poetică nu este inginerească, autorul e un artist plastic cu experienţă universală, animat de concepte şi rigori conceptuale. Cu toate acestea discursul său rămâne...mai departe

Romulus Bucur

Poete din Reşiţa

Cum e să fii poet într-un oraş fără instituţii culturale solide? Un exemplu: unul dintre cei mai importanţi critici literari contemporani, recent devenit membru corespondent al Academiei Române, Mircea, Martin, nu figurează pe pagina de Wikipedia a Reşiţei la rubrica personalităţi . Teatru? Filarmonică? Reviste cu un anumit ecou naţional? O seamă de autori, unii chiar valoroşi, şi, probabil, un cenaclu, tot probabil, cu boema de rigoare. Pînă la urmă, ceva cît să permită primele manifestări ale talentului literar...mai departe

Petru M. Haş

De la Ioan (Mariş) cetire

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu, Ioan Mariş, născut la Bogdan Vodă, în Maramureş, este un intelectual desăvârşit, format la Cluj, pe la mijlocul secolului trecut, în cadrul acelei pleiade care-i înregistrează pe Ioan Alexandru, Gheorghe Pituţ, Ion Pop ş.a. După un distins apostolat ca profesor în oraşe transilvănene, perioadă în care frecventa asiduu societatea literară şi artistică a marelui oraş de pe Someş, apogeul vieţii sale intelectuale este tot un mare oraş transilvănean: Sibiu...mai departe

Horia Ungureanu

Critica unui poet: Constantin Butunoi

Poetul Constantin Butunoi a debutat editorial relativ târziu, la vârsta de 50 de ani, cu volumul de versuri Iubirea şi marea, apărut la editura „Viaţa Arădeană”, în anul 1996, carte urmată de alte cinci, în decurs de şaptesprezece ani. Colaborează cu versuri şi comentarii critice la revistele „Orizont”, „Familia”, „Poesis”, „Arca”, „Semne”, „Tibiscum”, dar şi la unele cotidiane locale. Urmărindu-i traseul liric, se poate observa cum, de la o carte la alta, profilul său poetic se conturează tot mai pregnant, fixându-se la o formulă care i se potriveşte... mai departe

Ioan Matiuţ

Literatură în familie

Ada D. Cruceanu şi Octavian Doclin, un tandem de succes nu numai în viaţa de zi cu zi (soţ-soţie), dar şi în literatură. El poet boem, fondator şi redactor – şef al revistei literare „Reflex”, organizator al „Colocviilor Reflex” de la Herculane, unde în fiecare an dă adunarea scriitorilor din Banat şi nu numai. Ea este un redutabil critic literar şi eseist, aflată mulţi ani la conducerea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii... mai departe