BIBLIOTHECA UNIVERSALIS
Robert Frost
(1874-1963)
Octombrie
O, dimineaţă cu zâmbetul blând,
E frunza ta gata să cadă;
Mâine, de suflă mai tare un vânt,
O spulberă toată.
Corbii deasupra pădurii dau roată,
Cu strigăt, şi poate că mâine-or pleca.
O, dimineaţă cu zâmbetul blând,
Amână-ţi, amână tu trecerea ta,
Ca ziua să pară mai lungă.
Inima noastră se lasă oricând
Uşor înşelată – înşeal-o cumva.
În zori doar o frunză din pom o desparte;
Pe alta de-abia pe la prânz ne-o alungă;
Una de-aicea, cealaltă departe.
învăluie soarele-n pâclă subţire,
Pogoar-ametiste pe lume, pe fire.
Încet, aşa, aşa!
Măcar pentru viţa de vie bogată,
Cu frunze şi struguri ce-acuma
Îi arde cu frigul ei bruma –
Măcar pentru viţa pe zid căţărată.
Hermann Kloss
(1880-1948)
Toamnă calmă (Stiller Herbst)
Limpezi şi plăcute zile,
De rodiri şi aur pline,
Se înşiră-n toamna calmă
Ca mari perle cristaline.
Eu, în timp ce poame pică
Şi cad stele în tăcere,
Îţi aud departe-n şesuri
Cel din urmă pas cum piere.
În româneşte de
Simion Dănilă