Revista ARCA, Nr. 10-11-12 / 2015 (307-308-309)

Petru M. Haş

O capcană: Literatura

Consacrat deja ca prozator, critic literar, poet şi cronicar cinematografic, laureat a numeroase premii literare şi comentat, elogiat de noua critică literară românească, Andrei Mocuţa s-a manifestat îndeosebi în calitate de prozator, un prozator cu impact imediat şi un loc bine conturat în contextul prozei tinere din România. Nu întâmplător, recenta sa apariţie editorială, tot epică, este tentată în aparenţă de genul scurt.... mai departe

Romulus Bucur

„Poate că lucrurile pe care nu le-am văzut”

Atunci cînd citim o carte, mai ales cu scopul de a scrie despre ea, probabil că mai facem, conştientizînd sau nu aceasta, unul din următoarele trei lucruri: 1˚ ne reamintim tot ceea ce (credem că) ştim despre poezie, mai ales sub formă de locuri comune, idei primite de-a gata etc. 2˚ recapitulăm cunoştinţele formale de teoria literaturii, dobîndite sub formă de cursuri, lecturi etc. 3˚ inventăm / bricolăm noţiunile de care avem nevoie... mai departe

Gheorghe Mocuţa

Cartea copilăriei şi a devenirii

Jurnal liric, mărturisire, testament. Poetă solitară, dar harnică, Minerva Chira a debutat în volum după revoluţie, cu Manual de târâre, prefaţat de Ana Blandiana. A publicat o duzină de plachete de poezie, pe propria ei cheltuială, din venitul de învăţătoare. Figurează în numeroase antologii de versuri, dicţionare sau volume ocazionale ale filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Poezia ei a fost remarcată de Mircea Iorgulescu, Alex Ştefănescu, Constanţa Buzea (cu care a avut un frumos schimb epistolar)... mai departe

„Să studiezi română la Napoli înseamnă mai ales să faci o alegere transgresivă”

interviu realizat de Ciprian Vălcan cu Giovanni Rotiroti

Giovanni Rotiroti e psihanalist şi predă Limba şi Literatura Română la Universitatea din Napoli „L'Orientale”. Cercetările sale în domeniul românisticii au o abordare multidisciplinară şi comparatistă şi privesc în mod deosebit secolul XX şi literatura contemporană în contextul european înainte şi după cezura reprezentată de Auschwitz, acordând multă atenţie exerciţiului critic al traducerii de poezie şi proză, filosofie şi teatru....mai departe

Cornel Ungureanu

Herta Müller – un context timişorean

Anii optzeci se desfăşoară şi la Timişoara altfel – optzeciştii timişoreni au voci care se aud. Revista „Forum studenţesc” din decembrie 2012 publică un Dosar Aktionsgruppe Banat în care scriu, mai întâi, Daniel Vighi, Viorel Marineasa şi Petru Ilieşu. „Evoc istoria de grup a celor din preajma lui Herta Müller, Richard Wagner, William Totok, Johann Lippet sau Helmut Fraunendorfer”. Noi, spune Vighi, existam „dacă ne băga cineva în seamă din capitală. Cei de la Aktionsgruppe nu pricepeau nimic din această nelinişte a noastră, pentru ei soarele răsărea în Vest, dar nici măcar acolo: înaintea noastră ei au priceput descentralizarea literară” ....mai departe

„Fericirea mea e să produc fericire în celălalt”

interviu realizat de Carmen Neamţu cu regizorul Alexander Hausvater

Alexander Hausvater. În anii `90 a venit în România pentru patru săptămâni. A descoperit o ţară cu „o altă viteză” decât lumea civilizată în care a trăit şi a montat. După 25 de ani de la primul spectacol de aici şi succesul cu Fernando Arrabal şi „Au pus cătuşe florilor”, Alexander Hausvater descoperă tot mai acut decalajul între energia firească a lumii occidentale şi indolenţa noastră, mioritică. Alexander Hausvater a învăţat în Israel, Irlanda şi Canada că a fi lider înseamnă să fii subiectul vieţii tale şi nu obiectul ei. E cert că spectacolele lui nu te lasă indiferent....mai departe

Carmen Neamţu

Vitrina cu spectacole

Teatru clasic în festival, ediţia cu numărul XXI

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad (14-22 noiembrie 2015) a fost prilejul de a redescoperi cât mai e valabil un text scris demult şi cum poate fi re-adus/citit pentru ochii noştri de acum. S-au jucat zece spectacole în sala mare a teatrului şi trei în sala mică, „Studio”. [1] Iată câteva secvenţe expresive ale festivalului.....mai departe

Aurel Chiriac

O anti-retorică a realităţii

Ori de câte ori vorbeşte despre pictura sa, Sever Săsărman subliniază faptul că pentru el acesta reprezintă o permanentă forţare a dimensiunilor plastice pentru ca ele să răspundă unor structuri arhetipale interioa­re, într-o anti-retorică a realităţii aş spune: nimic din ceea ce vine dinspre exterior către pictor nu este aşa cum pare, ci se acomodează, se pliază unei arhitecturi sufleteşti pe care artistul o urmăreşte în permanenţă.....mai departe

Onisim Colta

Cosmin Moldovan – „Fragments of our identity”

Stagiunea expoziţională 2015 a Muzeului de Artă din Arad a cuprins în perioada 28 august – 13 septembrie şi o expoziţie-instalaţie de sculptură contemporană cu cel mai recent ciclul de lucrări semnat de profesorul arădean Cosmin Moldovan....mai departe

Radu Ciobanu

Terapie epistolară

Bohumil Hrabal e unul dintre piscurile nu doar ale literaturii cehe, ci ale întregului peisaj literar mitteleuropean. El a devenit de mult un familiar al cititorului român cultivat, care îi străbate cu delicii cărările abrupte, ceţurile enigmatice, contemplându-i priveliştile insolite, descifrându-i mesajele tulburătoare, savurându-i umorul foarte personal. Principalele sale opere au apărut şi la noi....mai departe

Petru M. Haş

Traian Ştef – canonicul îmblânzit

De-mi aduc bine aminte, era prin 1993-1994 când l-am cunoscut pe poetul Traian Ştef. Părea un canonic travestit în laic, sau, poate, viceversa. Venise atunci la Arad, cu Călătorie de ucenic (poeme, 1993), carte de poezie canonică, pe care am comentat-o cu entuziasm. Era împreună cu un alt poet de seamă, Ioan Moldovan, despre care criticul Al. Cistelecan susţine că este „mare”, şi nu-l contrazicem.....mai departe