-Revista ARCA, Nr. 10-11-12 / 2019

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad. (ARCA online = ISSN 1584-4250)

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

Revista Arca, Nr. 10-11-12 / 2019

EDITORIAL

Nicolae Manolescu octogenarul. Excelenţa, vitalitatea criticii literare

Să ne imaginăm, fie şi pentru o clipă, cum ar arăta literatura română de astăzi fără reperul ei critic fundamental, de neclintit, Nicolae Manolescu. Asta în condiţiile centrifuge şi de disoluţie a mai tuturor structurilor sociale şi culturale de la noi bazate exclusiv pe valori

citeşte mai mult

CRONICA LITERARĂ

Mirela-Ioana Dorcescu

„Cartea Boemei” sau un roman al editorului

Cartea Boemei, semnată de Ion Nicolae Anghel şi publicată la Editura Eikon din Bucureşti (2019), este un roman elogiu, dar şi un roman denunţ, ce pare a fi scris pe baza însemnărilor de tip diaristic ale unui renumit editor timişorean, bun cunoscător al lumii scriitorilor din oraş.

citeşte mai mult

O voce nouă lirică?

Poezia şi numele Sandrei Cibicenco îmi erau, recunosc, necunoscute pînă la Turnirul de Poezie de la Valencia, Alicante şi, mai ales, Benidorm din Spania, din toamna aceasta. Poeta a reprezentat, alături de nume grele din poezia de astăzi (Ion Pop, Vasile Igna, ca să mă rezum doar la acestea), puternica Filială din Cluj a U.S.R., în competiţie, prin lecturi publice ale autorilor înşişi, cu poeţi din filiala de poezie bucureşteană.

citeşte mai mult

Radu Ciobanu

Adevăr, ficţiune, fantazie

Titlul acesta ar putea defini foarte bine ceea ce este specific romanului Eugenia, al scriitorului francez Lionel Duroy, inspirat de realităţile României interbelice şi ale celui de Al Doilea Război Mondial, având în centru, ca nucleu inspirator şi iradiant, celebrul de acum Jurnal al lui Mihail Sebastian.

citeşte mai mult

Andrei Mocuţa

Focul din tâmplă

Cărţile lui Ciprian Măceşaru sunt un caz aparte în lista mea de lecturi. A fost nevoie să îi descopăr cu totul întâmplător două plachete de poezie într-o librărie ca să realizez după aceea că mai aveam acasă alte două cărţi semnate de el şi de care nici nu ştiam.

citeşte mai mult

ESEU

Ovidiu Pecican

Sub semnul sintezei eclectice

Gentlemanul apatic. Cornel Robu a fost şi rămâne, fără îndoială, un excentric. El şi-a tratat pasiunea pentru S.F., eminamente romantică, prin prisma morgăi academice şi în registre de o mare erudiţie, alimentate abundent de lecturi şi de o sensibilitate clasică. Din acest punct de vedere, Cornel Robu este un soi de Gh. Asachi al S.F.-ului românesc, poate chiar un I. Heliade-Rădulescu

citeşte mai mult

ARTE VIZUALE

Carmen Neamţu

Festivalul Internaţional de Teatru Clasic Arad – FITCA 25

Dacă în cazul unei cărţi cititorul este co-scriitor, aş putea spune că la fel se întâmplă şi cu o piesă de teatru. Prima lectură este a regizorului împreună cu actorii şi scenograful. Apoi întră în ring spectatorul (mai mult sau mai puţin) antrenat.

citeşte mai mult

Onisim Colta

Ioan Tămâian – un artist al focului

Galeria de Artă „Delta” a Filialei Arad a Uniunii Artiştilor Plastici din România a găzduit în perioada 6-30 iunie 2019 expoziţia Reflexii în timp a redutabilului artist sticlar sibian Ioan Tămâian. Sticla, Ceramica şi Metalul se înscriu în ceea ce numim „artele focului”.

citeşte mai mult

POEZIE

Gheorghe Mocuţa

Gilda Vălcan

Constantin Novăcescu

Ştefan Damian

Lucian Scurtu

PROZĂ

Juhász Béla

Bărbierul chel

Convocarea a venit pentru februarie. Înainte s-a dus la o frizerie, chiar dacă de vreo doi ani îl tundea iubita. A cerut o tunsoare foarte scurtă. N-a fost să fie.

citeşte mai mult

RESTITUIRI

Cornel Ungureanu

Slavici şi ai săi – Reliefuri văzute şi nevăzute. Acasă, în Europa Centrală

Ţinutul natal. Imediata noastră apropiere. „Drumul de ţară de pe valea Crişului Alb, ajungând în apropierea şesului, la Maghierat, se despică-n două, şi o parte din cete o ia prin Pâncota spre mijlocul şesului, iar alta apucă spre Şiria, ca să înainteze la Arad şi să treacă Mureşul în Banat.

citeşte mai mult

Horia Truţă

Sfântul Florian

Într-o dimineaţă de luni din iarna anului 1977, aproape de ora opt, cei câţiva salariaţi ai Arhivelor Naţionale, opriţi pe mica terasă din faţa intrării modernei clădiri de curând inaugurate pe strada Ceaikovski, nu se dumireau de cele văzute. Încă nu se luminase de-a binelea iar becurile palide ale străzii păreau doar nişte semne abia desluşite prin ceaţa alburie. Ca prin farmec, peste noapte a dispărut din preajmă capela Sfântului Florian

citeşte mai mult

Iulian Negrilă

George Călinescu (1899-1965)

George Călinescu a fost o importantă personalitate a filologiei româneşti: critic şi istoric literar, poet, prozator, publicist, profesor şi academician. Era fiul familiei Vişan, înfiat de familia Constantin Călinescu.

citeşte mai mult

Horia Ungureanu

Un devotat al învăţământului românesc din zona Aradului

În data de 1 septembrie 2019, locuitorii din Galşa au sărbătorit împlinirea a 270 de ani de la târnosirea bisericii ortodoxe din sat, aşezământ care poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi al cărui iconostas a fost pictat, în anul 1749, de ilustrul pictor de biserici Ştefan Teneţchi.

citeşte mai mult

LECTURI PARALELE

Ilie Gyurcsik

Fuzionarea orizonturilor în proza poetică a Anei Pop Sîrbu

Citatele de mai sus sunt complementare. În primul caz, reproduc textul celui de al treilea „joc de-a cuvintele” (din totalul de nouă, distribuite de-a lungul acestui miraculos text poetic) în care este articulat un paradox: trecutul, de-acum alienat (Celălalt fum/ Cealaltă stea), nu poate fi cunoscut şi/ sau simţit („pictat”/ reprezentat) în afara celor şi a celei deja existente în prezent (în cea de acum).

citeşte mai mult

Sonia Elvireanu

A spune adevărul despre timpul istoric tragic

Andreï Makine, scriitor francez de origine rusă, născut în Siberia în 1957, refugiat la Paris la treizeci de ani (1987), este unul din marii prozatori contemporani consacraţi în exil. Romanele sale, primele inspirate de istoria tragică a Rusiei sovietice, au fost recompensate cu numeroase premii. În 1995, Le testament français (Testamentul francez) câştigă premiile Goncourt şi Médicis. Din 1996 este cetăţean francez, iar din 2016 membru al Academiei franceze.

citeşte mai mult

Felix Nicolau

O traducere intersemiotică transculturală. Delicatese

O inedită colaborare intersemiotică a avut loc între fotograful nipon Miya Kosei şi universitarul/eseista Lucia Terzea-Ofrim. Elegantul volum Ferestre cu poveşti. Fereastra ca instrument antropologic/ Windows Stories. The Window as an Anthropological Tool, conţine fotografii realizate între 1968 şi 1988 în Anglia, Austria, Franţa, Grecia, Italia, Mongolia, Olanda, România şi Rusia, alături de textul care le interpretează liber.

citeşte mai mult

Constantin Dehelean

Un roman credibil, al unei lumi care n-a fost...

Cunoscând propehensiunea lui Ovidiu Pecican pentru istorie (a studiat fenomene şi episoade importante de istorie universală: despre Troia, Roma, Veneţia, apoi studii de civilizaţie europeană, de medievistică central-europeană, sau despre creştinătatea occidentală şi nomazi în Europa central-sud-estică, dar şi de istorie naţională: despre originile istorice ale regionalismului românesc, despre realităţi imaginate şi ficţiuni adevărate în evul mediu românesc

citeşte mai mult

Poezie, devoţiuni şi alte inducţii ale „eutopiei”. Lirica lui Mihai Marian

Căutarea aproapelui este o disperare. Vremurile de-acum alcătuiesc, în sinteza unui uriaş eveniment dramatic, durata unor biografii, descifrări, lucruri şi întâmplări, toate cu prelungiri în paradoxurile ontologicului. Urgenţă e, însă, creaţia.

citeşte mai mult

Lucian Scurtu

„În erupţia unui amurg”

La începutul lecturii acestei cărţi de poezie, mă întrebam, de ce Scrisoare de trăsură, şi nu din trăsură, şi care a fost motivul (că unul o fi fost) pentru care nu s-a făcut rocada între prepoziţiile despărţitoare? Recunosc, ultima variantă mi s-ar fi părut mai plauzibilă, mai naturală, în defavoarea celei dintâi, dar, cum spuneam, doar poetul o poate motiva.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

Poetica intersecţiei

O astfel de antologie, masivă (433 de pagini), pune de la bun început o serie de întrebări, nu noi, dar din categoria acelora care fac discuţia să meargă înainte. Cum ar fi, de pildă, ce-i poezia? E ea compatibilă cu orice tematică, oricît de excentrică, cum ar fi constrîngerile de gen ale literaturii SF?

citeşte mai mult

PSEUDOJURNAL

Leo Butnaru

Chiar eu, în persoană

Pe la 16 ani, la vămile vârstei nu aveam aproape nimic de declarat decât îndemânarea de a mă maturiza altfel decât cei de până la mine din neamul meu – eu, june ţăran maturizându-se deja ca orăşean; nesigur, şovăielnic, precaut sau poate chiar cu suspiciune, însă maturizându-se altfel. În special prin spaţiile câtorva biblioteci din Chişinău, săteanul din mine maturizându-se deja ca orăşean – maturizare oarecum în regim de urgenţă, accelerată, depăşindu-şi în maturizare – stare demnă de a mă mândri?... – în ritmul de a se maturiza semenii născuţi şi crescuţi orăşeni get-beget.

citeşte mai mult

ZONA F & SF

Lucian-Vasile Szabo

Lupi, prinţese şi ciborgi la Cătălina Fometici

Cătălina Cătălina Fometici este un autor care trăieşte pentru scris. Îşi ordonează programul cu meticulozitate pentru a ajunge în fiecare zi să adauge câte ceva la poveştile ei fascinante. Departe de a fi o persoană retrasă, are numeroase cunoştinţe şi fizice, şi virtuale, deoarece este activă în social media, unde uneori intră în polemici ori mai „curentează” câte o obrăznicătură. Păstrează însă o anumită distanţă faţă de tot ceea ce este exterior literaturii

citeşte mai mult

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Victor Neumann

Vizită la Beijing: o altfel de călătorie spre Soare Răsare

Experienţele personale adunate pe parcursul călătoriilor m-au îndemnat să citesc şi să înţeleg lumea comparând, căutând asemănări şi diferenţe istorico-geografice, social-politice şi cultural-religioase. Am călătorit destul de mult în ultimele decenii, cu deosebire în lumea occidentală, luând contact cu codul cultural-comportamental al acesteia. Dar, cel puţin sub aspectul întâlnirii directe, Orientul Îndepărtat îmi rămăsese o mare necunoscută.

citeşte mai mult

PRE-TEXTE

Constantin Dehelean

Despre ambiguitatea unei stări...

§1. Nu se poate eluda, sau ocoli, un anumit context al definirii stărilor şi a vremurilor postmoderne, sau ignorarea câtorva poziţionări ale ambiguităţii termenilor prin însăşi definiţiile acestora.

citeşte mai mult

BIBLIOTHECA UNIVERSALIS

Jarmila Horáková

Eliade Mircea a fost cel/ care m-a învăţat/ că se poate/ pătrunde în timp/ că clipa şi veşnicia/ sunt elemente identice.

citeşte mai mult