Revista Arca, Nr. 7-8-9 / 2019

EDITORIAL

UN DECALOG. Ce nu este o revistă literară/de cultură?

• Nu este o marfă. Nu trăiește din vânzare (tiraj), ci este o valoare a culturii scrise. Datorită acestui lucru mecenatul (sau subvenţionarea, finanţarea) ei, ca al oricărei valori culturale e nu doar legitim, ci și vital.

citeşte mai mult

CRONICA LITERARĂ

Constantin Dehelean

„Casa fericiţilor” sau reconstruirea istoriei

Radu Ciobanu este un scriitor pentru care „... istoria, aparent greoaie, tăcută, neclintită nu are repere între origini şi citadin... timpul implacabil ar fi vrut să aducă un omagiu statorniciei pe care în cele din urmă va reuşi s-o învingă.

citeşte mai mult

Gheorghe Schwartz

Cartea Boemei

Psihologia transversală rezumă mobilurile comportamentului uman al individului liber şi sănătos în trei capitole: nevoia de securitate, sexul şi dialogul cu eternitatea. Dacă primele două, nevoia de securitate şi sexul, sunt comune cu cele ale animalelor superioare, dialogul cu eternitatea se pare că are loc doar la specia umană. Nu este vorba aici neapărat despre credinţa, riturile şi procedurile religioase, ci de nevoia de a găsi o motivaţie a travaliului cotidian în condiţiile conştiinţei trecerii limitate prin această existenţă.

citeşte mai mult

Vasile Dan

Poezia centripetă

Alice Valeria Micu ne propune în noua sa carte poeme centrate exclusiv pe un laitmotiv: perete/pereţi. E o idee, o metaforă plurivalentă aici descoperită de autoare pe care o ilustrează insistent liric din perspective diferite: semantice, afectiv-emoţionale, ideatice, existenţiale, nu o dată surprinzătoare.

citeşte mai mult

Maruzsné Sebó Katalin

O carte despre „dragoste nedrăgăstoasă” şi despre altele

Sentimentul de amărăciune pricinuit de o iubire neîmplinită constituie nu numai punctul de pornire al creaţiei de până acum a poetei de expresie slovacă din România, Dagmar Mária Anoca, dar devine treptat domeniul ei predilect prin intermediul căruia percepe şi analizează conduita, sentimentele, faptele, precum şi problemele omului de azi.

citeşte mai mult

Andrei Mocuţa

Hoodoo you think you are?

Cosmin Leucuţa a apărut de nicăieri în peisajul literar românesc odată cu romanul-debut Laptele negru al mamei, publicat în urma unui concurs de manuscrise organizat de editura Adenium din Iași. Dovadă că drumul lung și chinuitor pe sub furcile caudine ale cenaclului sau ale cluburilor elitiste de lectură nu e imperios necesar.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

Iaru, heracliticul

Nu ştiu în ce măsură e mai importantă, în poezie, originalitatea, înţeleasă ca preocupare obsesivă de a nu te repeta, decît constanţa, înţeleasă, aceasta, ca încercare de a face (din ce în ce mai) bine ceea ce ştii să faci. au, în alţi termeni, explorarea centrifugă a unor noi zone ale experienţei sau ale expresiei, faţă de cea centripetă, de rafinare a unor lucruri (aparent) cunoscute, ţinînd de aceeaşi experienţă sau de aceeaşi expresie.

citeşte mai mult

DIALOG

„Poezia românească este una care bea din izvoarele străvechi”

Interviu realizat de Ciprian Vălcan cu Luciano Maia

citeşte mai mult

„Am ales scrisul pentru că aveam convingerea că pentru mine a scrie era precum a respira, nu puteam trăi fără asta”

Interviu realizat de Ciprian Vălcan cu Alina Diaconú

citeşte mai mult

ESEU

Mijail Malishev

Despre Cioran

Dacă am am avea o imagine de ansamblu a întregii opere a lui Cioran, ceea ce iese în evidenţă este scepticismul său, a cărui particularitate constă în îndoiala sa care este o îndoială existenţială care caută să echilibreze viaţa şi moartea şi, prin urmare, presupune o atitudine de deziluzie în faţa existenţei dramatice.

citeşte mai mult

Victor Neumann

Europa, religiile şi modernitatea statală: Viziunea lui Mendelssohn

Reformele religioase, aidoma acelora ideologico-politice, indiferent de epoca în care au fost gândite şi răspândite, au contribuit la schimbarea convingerilor privind cultura, educaţia, politica şi guvernarea oamenilor. Dialogurile care au stârnit cel mai mare interes la începuturile modernităţii au fost acelea dintre teologie şi filozofie, dintre religie şi politică, dintre stat şi biserică.

citeşte mai mult

ARTE VIZUALE

Onisim Colta

Un alb surâs

În perioada 9 mai – 9 iunie 2019, Muzeul de Artă din Arad a găzduit o amplă expoziţie (55 de lucrări, majoritatea de mari dimensiuni) de pictură, grafică, desen şi obiect, semnată de prof. univ. dr. Doina Mihăilescu de la Facultatea de Artă şi Design din Timişoara.

citeşte mai mult

POEZIE

Mihaela Iovănescu

citeşte

PROZĂ

Ion Corlan

Paragraf

Alois părăsi restaurantul pe la miezul nopţii. Afară poposi o vreme pe trotuar, căutând din ochi femeia ce ieşise înaintea sa, dar aceasta dispăruse. Mirat, străbătu micuţa stradă pietonală şi a ajuns în scuar.

citeşte mai mult

Nina Ceranu

„Americanul”, (fragment de roman)

Şi iată-mă captivat de viitorul meu personaj Aristică – fratele tatii. Sau, cel puţin, aşa aş vrea să fie. Mi se părea că nu-l mai văzusem din ’77, imediat după cutremur, la înmormântarea mătuşii Alla, nevasta-cadou primită din marele imperiu rus, după terminarea studiilor, pentru merite deosebite.

citeşte mai mult

RESTITUIRI

Marinela Fleşeriu

Câteva păreri despre o poezie a lui Mircea Cărtărescu

Intervenţia de faţă se referă la o arie mai restrânsă, cea didactică, pornind de la reacţia unei jurnaliste, Mirela Voicu, postată pe internet. Publicista este revoltată pentru faptul că într-unul dintre manualele de Limba şi literatura română, clasa a IX-a, ca exemplu de poezie postmodernă, la tema iubirii, se află Poema chiuvetei a lui Mircea Cărtărescu.

citeşte mai mult

Maria Niţu

Gheorghe Mocuţa sau reconcilierea criticului cu poetul

Gheorghe Mocuţa, muschetarul literelor din Arad, cu toate că, de peste 25 de ani, şi-a format pana de critic literar la revista „Arca” – investitură cu care s-a şi impus în peisajul literar contemporan, a revenit periodic, la prima dragoste, poezia.

citeşte mai mult

Horia Truţă

Controverse pe marginea Parcului Reconcilierii Româno-Maghiare

În 2002, Primăria Arad a eliberat autorizaţia pentru amplasarea în Piaţa Pompierilor a statuii Libertatea, decretând însă la scurt timp, în urma unor proteste de stradă naţionaliste, realizarea pe acel spaţiu a unui nou ansamblu monumental alcătuit din două piese. Pentru aceasta, Ministerul Culturii şi Cultelor a achiziţionat de la sculptorul Ioan Bolborea monumentul Arcul de Triumf al Revoluţiei Române de la 1848, pentru ca ambele să fie aşezate în vechea Piaţă a Pompierilor

citeşte mai mult

Iulian Negrilă

Titu Maiorescu (1840- 1917)

Calitatea sa de ctitor al culturii româneşti este vizibilă mai ales în ceea ce priveşte problemele limbii române. El a fost critic literar, estetician, filosof, scriitor, academician şi a avut o ascensiune fulgerătoare: la 19 ani îşi ia doctoratul în Germania

citeşte mai mult

LECTURI PARALELE

Radu Ciobanu

Gânditorul din Insula Ré

Încheierea Primului Război Mondial, în loc de a aduce o pace regeneratoare, a însemnat debutul a două decenii de noi tensiuni şi haotice perspective politice şi ideologice, încheiate cu un nou prăpăd. Între bolşevism, fascism, nazism, anarhism, printre diverse ligi, congrese, conferinţe, toate, pentru pace, desigur, printre partide vechi şi noi, între noi şi friabile frontiere de stat, printre atentate, aspiraţii revanşarde, iredentisme şi euforii naţionaliste

citeşte mai mult

Constantin Dehelean

De gardă printre filele unui maestru stilst al poesiei

Viorel Mureşan nu se dezice de actul poetic. Dimpotrivă. Este prezent în paginile multor publicaţii literare cu poeme care ilustrează o elevată stare poetică. Originalitatea poemelor lui este vizibilă. Dacă am urmări şi parcursul de eseist şi de comentator al cărţilor confraţilor (cu predilecţie a celor care trăiesc sau se inspiră din mediul westului românesc, imediat sau extins) vom constata o anume abordare cu suficient de multe profunzimi a poeticilor contemporane.

citeşte mai mult

Felix Nicolau

Din nou despre excelenţi autori marginalizaţi

Un alt scriitor surpriză, căci deja mi-a confirmat în două romane, este Titus Radu, de formaţie istoric. Debutul a fost romanul „Emigration Blues” din 2015. Hornuri de argint, Editura Paralela 45, 2017, are ca subiect viaţa dintr-un sat de graniţă către Ungaria înainte de Revoluţie. Scriitorul surprinde stări de lucruri şi mentalităţi pe care le cunoaşte bine.

citeşte mai mult

Ionel Bota

Athanasios sau despre dezmărginirea lumii. Ela Iakab şi spectacolul poeziei

În amalgamul paradigmatic al unei literaturi care nu mai ştie (şi nu prea mai are argumente) demult să se dea peste cap şi să producă miracolul, precum în poveste, este cu atât mai interesant spectacolul unei poezii unde o disciplină severă a ideii şi formei să poată da naştere stării de suprarealitate, să capteze chipul lucrurilor, să inoveze continuu într-un joc al aparenţelor, să promoveze cu adevărat ceea ce tocmai numim poezia ca reprezentare a unor stări de spirit.

citeşte mai mult

Ionel Bota

Descifrări, revizitări, „grafeme” sau despre o fizionomie a operei literare

Nu e niciodată prea târziu să ne amintim că în fascinaţia Olimpului dintotdeauna a fost locaşul zeilor. Uneori, însă, pe firmamentul lumii, cu incoerenţele triumfului ori ale eşecului, cu dragostea şi ura, cu binele şi răul, sunt oameni dăruiţi să ne ilumineze, cu gravitatea învingătorului şi solemnitatea gesticulaţiei, într-un spectacol al discreţiei totale, în care timpul rezolut încheagă cel mai bine povestea din amintiri, în care discursul existenţei descifrând simultaneitatea vieţii şi a morţii devine un amplu desfăşurător de evenimenţial împreună cu propriile axiologii ale individului.

citeşte mai mult

Sonia Elvireanu

Pe firul amintirilor

Noul volum al lui Cornel Nistea, Iar nimic în cutia poştală, se menţine în zona realismului, cultivat de autor în proza scurtă şi în roman. Cartea reuneşte 18 povestiri, schiţe şi nuvele inspirate din cotidianul trăit, rememorat nostalgic prin reactivarea memoriei afective.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

Cum se naşte o poveste

În ceea ce priveşte cea mai recentă carte a lui Cristian Teodorescu, o dublă referinţă la Kogălniceanu mi se pare imperios necesară: pe lîngă un titlu ce sună la fel, Tainele inimei, e cazul să ne reamintim cerinţa acestuia referitoare la critica literară: „Vom critica cartea, iar nu persoana”.

citeşte mai mult

ZONA F & SF

Lucian-Vasile Szabo

Daniel Timariu – proba Labirintului

Daniel Timariu este astăzi poate cel mai bun autor român de literatură fantasy. Este secondat de alte câteva nume importante, dintre care Lucian Dragoş Bogdan, Cătălina Fometici ori Teodora Matei. Sunt foarte aproape, concurenţa, asumată sau nu, fiind stimulativă pentru fiecare în parte.

citeşte mai mult

PRE-TEXTE

Constantin Dehelean

Despre simetriile canonului

Canonul din definiţii incumbă câteva nevoi: recunoaşterea de facto a „instituţiilor” care gestionează acest concept, precum şi definirea modernităţii cu intransigenţele ei, toate acestea dintr-o cerinţă pe care Michel Foucault a definit-o ca o ieşire a omului din minorat (acesta trebuind să elimine confortul de a reproduce sine-die ceva, fără ca el să-şi implice creativitatea, pornind însă de la nişte reguli estetice fundamentale.

citeşte mai mult

BIBLIOTHECA UNIVERSALIS

Iosif Brodski

Din „Naturi moarte”

Lucruri şi oameni ne/ înconjoară. Şi ei, şi ele/ ne chinuie ochii. Mai bine/ se locuiesc beznele.//

citeşte mai mult