CARTEA STRĂINĂ
Luiza Caraivan
conferențiar universitar la Universitatea de Vest din Timișoara
Filosofia și efemeritatea cuvântului
Publicată în 2022, Dispersii și efemeritate. Dincolo de substanțialism[1], cartea profesorului Alfredo Abad[2] propune cititorului o incursiune în filosofia contemporană prin scurte texte-meditații a căror liant este diferența, distincția, dispersia și fuga. Autorul ne invită să citim lumea în loc să o vedem observăm cu privirea, iar această citire să se facă prin jocuri creative, căi alternative sau judecăți amânate din varii motive.
Chiar dacă linia cărții este unitară, putem alege să ne oprim câteva minute la una dintre numeroasele teme abordate, din care menționez cele care mi-au atras atenția la o primă deschidere a volumului (care poate fi răsfoit și online, autorul punându-l la dispoziția publicului1 cunoscător de limba spaniolă și iubitor de filosofie): Multiplele căi ale filosofiei, Mizeria zeilor, Estetica ca etică, Oedip înaintea Sfinxului, Poezia, între plenitudine și abandon, Un imn al efemerului, Decrepitudinea cuvântului, Animalul tehnologic, Tinerețe, imbold și dezamăgire, Nuanțe ale unei națiuni, Rațiunea și măgarul, Natura cinică, Funcționari ai umanității, Mizerie și cinism, Boala lingvistică, Împotriva pedagogiei, Evadări din oraș. Geografie anti-ilustrată.
În prologul cărții găsim și motivul pentru existența cărții și motivația pentru cititor. Dacă vrem să ne jucăm, să navigăm cu ajutorul cuvintelor și nu a imaginilor în acest secol al tehnologiei și reprezentărilor vizuale, atunci este momentul să citim măcar câteva dintre meditațiile lui Abad care oferă răspunsul la întrebarea:
Este o carte? Sunt jocuri pe hârtie goală, descoperiri, iluminări. Ele nu ar trebui să fie luate în considerare de către spirite serioase, de către cei care doresc să estimeze valoarea regală a certitudinii. [...] Ele nu trebuie citite. Mai bine să navighezi pe lângă ele, dar nu ca cineva pe o barcă cu pânze, care se îndreaptă repede spre un port pentru a fi în siguranță, ci ca un naufragiat care încearcă să se agațe de orice ancoră, care nu vă va fi fidelă în niciun caz. Filosofia este povestea unui naufragiu, cea a spiritului.(11)
Pentru cei care cred că a citi filosofie înseamnă a parcurge pagini ce nu par a se sfârși, cu creionul într-o mână și cu dicționarul în cealaltă, cartea lui Abad vine să schimbe această reprezentare prăfuită, încă de la ilustrațiile de pe copertele exterioare și interioare, neaccesibile cititorului de carte în versiunea electronică (detalii cu gardienii pictați de olandezul El Bosco - Hieronymus Bosch). De la imagine la cuvânt, Abad ne propune o analiză mai puțin optimistă a utilizărilor cuvântului: literele sunt o metaforă a incapacității de acționa, un simplu căscat are mai multă forță decât un discurs, iar cuvântul este o fosilă semantică (49-50). Poezia este singura liberă, în măsura în care are opțiunea de a nu exprima nimic sau totul. Tonul pesimist se regăsește în numeroase dintre meditațiile filosofice, căci tragicul ne provoacă, acesta fiind în adâncul ființei umane. Acțiunilor umane frenetice, agitate sunt doar un fundal care maschează condiția perenă de a ști că suntem învinși. Tonul tragic arată că ne vom fi jucat bine rolul. (55)
[1] Alfredo Abad. 2022. Dispersiones y fugacidad. Al margen del substancialismo. Casa de Asterión Ediciones: Santa Rosa de Cabal. Bogotá. Colombia. https://www.academia.edu/83317121/Dispersiones_y_Fugacidad_Al_margen_del_substancialismo
[2] Alfredo Abad este profesor de filosofie la Universităatea Tehnologice din Pereira (Columbia. Alte cărți publicate Encrucijadas actuales, 2007; Pensar lo implicito. En torno a Gómez Dávila, 2008; Cioran en perspectivas, 2009; Entre fragmentos. Interpretaciones gomezdavilianas (Comp.) 2017.