Revista Arca, Nr. 1 / 2025

EDITORIAL

CRONICA LITERARĂ

Vasile Dan

Aici am ajuns: și Dante poate fi cenzurat!

Adrian Popescu este, dar niciodată, recunosc, nu avem măsura sigură-sigură pentru a ști exact valoarea unui mare scriitor compartiv cu a celorlați asemănători lui, unii chiar congeneri – așadar Adrian Popescu este cel mai convingător, de la o carte la alta, și complex scriitor clujean de astăzi. Deși concurat, nu fără șanse, de alte patru-cinci nume foarte bune. Întotdeauna, de altfel, în ultima sută și ceva de ani, Clujul a strălucit cultural, inclusiv literar, cu cîte un grup compact de cinci-șase personalități ilustre deodată, de vîrf.

citeşte mai mult

Doina Adriana Nicolăiță

O altă Antigona trecând prin cutia neagră a singurătății

Debutul poetic în volum al Gabrielei Gheorghișor s-a lăsat așteptat, deși este bine cunoscută amprenta sa lirică cu note stilistice de mare forță expresivă. Scriitoarea este un redutabil critic și istoric literar. Apreciată pentru volumele de critică literară: Monograme. Configurări ale prozei românești contemporane (2012), Monograme. Configurări ale poeziei românești contemporane (2014), Cristian Popescu. Arlechinada tragică (2015). Gabriela Gheorghișor este o prezență fermă în literatura de azi, aducând prin scrierile sale un suflul nou în paginile revistei craiovene Ramuri, unde este redactor-șef adjunct.

citeşte mai mult

Florin Ardelean

Gurile Dunării – fals tratat de călătorie

E cel de-al patrulea „raport scris” pe care îl întocmește Sabina Fati, după tot atâtea călătorii. Prima, de la est spre vest, a început în aprilie 2014 și a durat aproape trei luni, având drept itinerariu fabulosul și atât de riscantul Drum al Mătăsii. O femeie singură își încerca astfel destinul într-un mod temerar, dar atât de profitabil pentru un cititor pus în fața redescoperii unor istorii și realități, din antichitate și până în prezent, specifice unor popoare și unei geografii aflate încă într-o sferă a ambiguității aproape mitologice. A doua călătorie, mai-august 2016, a urmat un traseu prin toate ținuturile riverane Mării Negre, în sensul acelor de ceasornic (Mangalia-Varna)

citeşte mai mult

Radu Ciobanu

Monografia unei citadele imperiale

Împăratul Franz Joseph a rămas adânc gravat în memoria colectivă a românilor banato-transilvani, dobândind dimensiuni de personaj mitologic, învăluit într-o aură mai curând de simpatie decât de distantă rezervă – „drăguțu' de-mpărat...” (!) – care s-a păstrat în amintirea generațiilor ante-postmoderne, pe de o parte prin ținuta prestigioasă autocreată, pe de alta prin anecdotele și legendele aflate în permanentă ebuliție, întreținute de anturajul său. Au survenit totodată și numeroasele tragedii din familia imperială, care au generat compasiunea colectivă și respectul prin modul discret și demn cu care le-a făcut față. Am încercat să aflu articulațiile acestor relații atât de complexe din studiul Martinei Winkelhofer

citeşte mai mult

INSOMNII VINOVATE

ESEU

Livius Petru Bercea

Fețele veacului XX

Dacă, imprudent, aș fi ales pentru cronica de față titlul Fețele unui veac riscam să fiu linșat de d-na Emilia Șercan care ar fi descoperit imediat că plagiam titlul cărții de eseuri din 1926 al lui Lucian Blaga, inclus în volumul-antologie Zări și etape, (acesta – pregătit pentru tipar în 1944, dar apărut abia în 1968 la Editura pentru Literatură). Fiind eu un anonim, eram, oricum, o pradă insignifiantă pentru Domnia sa. Când un prieten mi-a adus cele trei volume ale cărții, mi-am imaginat efortul și plictisul meu la lectura lor. N-a fost deloc așa.

citeşte mai mult

CARTEA STRĂINĂ

VIAȚA PRINTRE RÂNDURI

INTERVIU

ARTE VIZUALE

Carmen Neamțu

Teatrul clasic în festival sau redescoperirea unor lumi posibile

Festivalul Internațional de Teatru Clasic 2024 a adus șapte zile de spectacole diverse. Ne propunem să salvăm o parte din memoria lor, oferind selecția noastră, subiectivă desigur, la această a 27-a ediție de festival. Parafrazând titlul romanului lui Manuel Vilas, aș putea spune că în toate spectacolele asupra cărora ne-am oprit, a fost frumusețe. În doze mai mari sau mai mici, care ne-au adus bucurie.

citeşte mai mult

ALBUM

Horațiu Lipot

Laurian POPA: Aici, acum tu nu exiști! | Here, now you don't exist! – new paintings & drawings –

Noua serie de picturi și desene realizate de Laurian Popa are în centrul ei ca subiect, spațialitatea. Atât cea specifică mediului iluzoriu, bidimensional al picturii, cât și cea extinsă, a noului spațiu construit prin raportul ei la privire și privitor. O temă despre limbajul picturii, tratată cu elementele picturii. Despre, sistemul deliberat de semne și indexări care formează domeniul auctorial artistic, chiar și pe cel pe care tindem să îl vedem ca aparținând unei individuații și materialități pregnante, cum este cel al picturii; despre cum vedem, sau cum suntem învățați să vedem, atunci când privirea ne este ghidată prin iconografii convenționale; despre morfogeneze de tot soiul, asta implicând și natura constitutivă a obiectelor fizice, reale, nu doar reprezentarea lor; despre timp și cum apare el într-un mediu prin excelență static.

citeşte mai mult

PRO MUSICA

POEZIE

RESTITUIRI

LECTURI PARALELE

Doina Adriana Nicolăiță

Un năier pe o arcă a poeziei

Arca poeziei? Utilă. Binevenită. O carte care nu poate lipsi din bibliotecă. Nu poate lipsi de pe masa de lucru unde se modelează poezia. Și care îmi amintește de anii de studenție la Timișoara când citeam, oriunde mă aflam: în tramvai, pe peronul gării, în tren, în diverse locuri de așteptare, câte o carte pe care o purtam mereu cu mine. Așa cum fac și acum, cu o astfel de carte.

citeşte mai mult

Lucia Cuciureanu

„Irinelul lui Tomozei”

Cartea aceasta n-ar fi apărut dacă mai multe entități, literați atașați de fenomenul literar și o revistă să „comploteze” la ivirea ei. Este vorba de Ionuț Vulpescu, realizator al podcastului „Avangarda”, de ultima soție a poetului Gheorghe Tomozei și de revista „Secolul 21”. Scrisorile și unele fotografii din carte au fost comunicate de Cleopatra Lorințiu, acestea făcând parte din Arhiva Tomozei, moștenită de fiul poetului, Maximilian, fotograf talentat, stabilit la Paris. Celelalte fotografii fac parte din arhiva revistei „Secolul 21”, al cărei director este Adina Ledeanu.

citeşte mai mult

Alin - Armando Artimon

Constantinopolul Corneliei Golna: O simfonie a diversității

Romanul Constantinopol, orașul râvnit, apărut sub egida editurii Universității de Vest în anul 2023 și tradus de Ioana Ploeșteanu, își are rădăcinile adânci în povestea familiei doamnei Cornelia Golna și reprezintă o călătorie literară profund personală reflectând o căutare a identității și a originilor. Scriitoarea integrează în opera sa elemente autobiografice, „biografeme,” pe care le inserează cu măiestrie în structura narativă.

citeşte mai mult

Viorel Mureșan

Poezie dialectală

George Călinescu își încheie capitolul Tendința națională din Istoria literaturii române…cu un paragraf intitulat Umorul dialectal. Criticul identifică fenomenul, mai apăsat, la Victor Vlad-Delamarina, creatorul acestui gen poetic la noi, vorbind despre un gasconism bănățean, cu trimitere la Cesare Pascarella, cel mai de seamă exponent italian al poeziei în dialect roman. Nu e deloc întâmplător faptul că literatura noastră dialectală s-a născut în grai bănățean, având în vedere caracteristicile fonetice și lexicale, poate cele mai bine conturate, dintre ramificațiile teritoriale ale limbii naționale.

citeşte mai mult

Sonia Elvireanu

Andrea H. Hedeș, „În sfârșit, acasă!”

Proza Andreei Hedeș, romane ori povestiri pentru copii, dezvăluie cititorului apetența pentru poveste, fabulos, imaginația debordantă, sensibilitatea față de universuri multiple, un fin simț de observație față de tot ce se află în preajma noastră. După poveștile parabolă din Povestiri de pe malul celălalt și basmul A fost odată, prozatoarea publică un minunat roman pentru copii, În sfârșit, acasă! (Editura Neuma, 2024).

citeşte mai mult

Lucian-Vasile Szabo

Cultura, publicitatea și realitatea

Realitatea este tot mai mult un construct, ceea ce se comunică, elementele factuale și sistemele de apreciere (de valorizare) fiind supuse tot mai mult unui atac (dez)informațional din partea celor care își doresc să câștige avantaje. Uneori poate însemna doar renunțarea la modele culturale sau educaționale, a nu gândi, a nu citi, a nu judeca devenind pentru mulți un câștig, tradus prin lipsa oricărui efort intelectual. Realitatea tinde să devină ceva plat, un simulacru, cum spunea Jean Baudrillard în urmă cu o jumătate de secol, unde oamenii evoluează în funcție de ideologiile și manipulările dezvoltate în sfera insidioasă a comunicării globale. Iar dominația (nu doar influența!)

citeşte mai mult

Elina Adam

„Scurtul drum al zilei către noapte”

Pentru Cornel Nistea, prozator de cursă lungă, acest nou roman, Condamnați să trăiască , o apariție foarte elegantă, reprezintă un salt înalt înspre împlinirea condiției sale de creator. Citindu-i mărturisirea de pe coperta întâi, „creația nu este astfel decât reflexul privirii fizionomiei sale într-o nesfârșită galerii de oglinzi de mai bună sau mai proastă calitate, care refac experiențele sale de viață și ale lumii din diferite epoci istorice”, observăm cum prozatorul alege să se dedice profesiunii sale de credință în una din formele ei cele mai valoroase, aceea de transmițător de memorie, cum foarte corect argumenta Elisabeta Bogățan

citeşte mai mult

Emilia Poenaru Moldovan

„Visătoare de meserie”

Ana Herța, o tânără scriitoare cu trei volume la activ (De nerostit, poezie, 2021, Copilăria mea, proză, 2021, Visătoare prin vremi, poezie, 2022) și un prestigios Premiu de debut al Uniunii Scriitorilor din România, care o propulsează direct în rândurile acesteia, publică în acest final de an 2024 la Editura Limes, cel de-al treilea volum de poezii, Poeme de lut, o carte cu două părți, Șotron și Tandrețuri, cu texte însoțitoare pe coperta patru semnate de scriitorii Constantina Raveca Buleu și Mircea Petean și cu unsprezece ilustrații de Laura Poantă (care semnează și coperta).

citeşte mai mult

Liviu Franga

O nouă artă indecantabilă, sinestezică

Cultura literelor românești contemporane a deschis, în 2024, un capitol aproape inexistent până acum, editorial vorbind. Cea care l-a inaugurat, efectiv, a fost noua carte a profesorului, scriitorului și pictorului-grafician Ion Codrescu, semnificativ, dar și modest intitulată Pagini de haibun / Haibun Pages. Poezia și proza românească din spațiul contemporan își sunt, cum lesne se poate observa de la o primă și simplă vedere, sieși suficiente. Cuvântul se deschide spre imaginar doar prin el însuși, oferind numai sugestii policrome sau simfonico-muzicale.

citeşte mai mult

BIBLIOTHECA UNIVERSALIS