POEZIE

Anca-Iulia Beidac
poetă, prozatoare

Lucendi


Uneori
aripile îți sunt date
doar ca să-nveți
că
zborul
nu este pentru oricine

şi

nu pot să te învăţ nimic nou despre
mine şi
toate femeile ascunse în mine
ştii tot de la început
îţi sorb mireasma de votcă şi ţigară tare mai
tare decât a mea
mă las adulmecată
gustată
…

ştiu c-ai uitat tot şi toate femeile
în care-ai murit nu demult
sau de multe ori

şi mi-e de-ajuns



no unread emails in your inbox


un titlu nou pentru singurătate
ca o condamnare la moarte
când știi că momentul a trecut
în față doar un număr de zile
un husky c-un ochi maro altul albastru și
zidul pe care e scris sunt o căprioară invizibilă

mă-ntreb cum a-nvățat căprioara să scrie

poți să te scufunzi în restul zilelor tale
să le tragi pe nas poate chiar să
ți le injectezi și totuși
faci bungee jumping cu viața
frânghia n-o legi niciodată
tu