CRONICA LITERARĂ

Doina Adriana Nicolăiță
poetă, critic literar

Privire detașată: de pe acoperișul istoriei în subteranele vieții, epocilor istorice, conștiințelor^[1]

Bifrons este o carte care derulează viziunea complementară asupra unor evenimente mai noi sau mai vechi din istoria Banatului, a două frunți libere în concepție și asumare. O filtrare narativă a lucrurilor bine documentate, cântărite, însușite de cei doi scriitori, Daniel Vighi și Viorel Marineasa. După un set de valori culturale, existențiale proprii.

Asistăm la obiectivizarea subiectivului, cum am putea spune. Adică la un mod de înfățișare a realității istorice cât mai impersonal cu putință și cu un scop clar – extinderea percepției în sens cât mai larg asupra conștiinței comunităților umane de azi. Deși atenția prozatorilor s-a centrat pe documente istorice, surse sigure, rezultatul este un produs literar original, cu observații directe și pertinente. În același timp, autorii lasă spațiu deschis pentru ceea ce am putea numi „fenomenalitatea lucrurilor”. Astfel, îi implică pe cititori, în mod discret, să intre în manifestarea lucrurilor, pentru a-și însuși o experiență dată sau, poate, generând una nouă (mult așteptată!).

Avem de-a face cu un fel de a privi detașat de pe acoperișul istoriei în subteranele vieții, epocilor și, uneori, a conștiințelor oamenilor.

Bifrons aduce o noutate în domeniul prozei. Încheie un proiect literar la „patru mâini” cu Daniel Vighi și Viorel Marineasa și deschide, se pare, un altul la „șase mâini” prin coparticiparea Mariei Marineasa și a lui Alexandru Potcoavă. O construcție ingenioasă ca un puzzle narativ, în care totul se întrepătrunde și se diferențiază. Și mai ales se conturează în jurul unei piese prezent-absente, Daniel Vighi, care pare că se ascunde și apare prin forța gândului și cuvântului, un Quasi sau Pseudo-Daniel Vighi. O tehnică a vitraliilor, am putea zice, prin care transpare de dincolo cel ce rămâne permanent în memoria lucrurilor, a colectivității, a lumii pe care a însuflețit-o.

Remarcabilă este responsabilizarea apăsătoare a continuatorului, Viorel Marineasa, căruia îi revine misiunea de a duce la bun sfârșit literar ultima carte, Bifrons (2025), aparținând trilogiei compusă din: Plânsul bătrânului tenor dramatic sovietic. Memorator pentru tanchiști (2011) și urmată de Pas de deux (2023). Pentru împlinirea acestui deziderat se vede nevoit, uneori, să se dedubleze sau să se adauge pe sine pentru a compensa întregul act narativ. Ingenios, generează un personaj nou Marineasa-Vighi, un fel de doi în unul, cel viu poartă posteritatea celui plecat. Și nu e chiar inedit, întâlnim și la Vasile Voiculescu, în romanul Zahei orbul, personajul dual sub o altă închipuire, Zahei orbul și ologul care își împrumută unul altuia lipsurile: vederea și picioarele.

Tema expusă este cea de reconsiderare a conceptului de „margine”/„periferie” a istoriei zonale, în raport cu istoria centrului, a întregului. O modalitate justă de a regândi poziția centrului față de margine și invers. Astfel, autorii confirmă că mica istorie contribuie faptic, dar și emblematic la întreaga istorie mare, chiar mai mult, extinzându-se asupra unei provincii, poate continent. Se propune încorporarea secvențelor din istoria unei părți în trupul istoric al întregii țări. Subiectul este de actualitate și amplu tratat în volumul Periferii și centre culturale, coordonat de Petrea Lindenbauer, Florin Oprescu și Vincze Ferenc (apărut la editura Universității de Vest din Timișoara, 2025).

Întâlnim consemnate câteva episoade, secvențe narativ-documentare care readuc în atenția contemporanilor momente din viața Banatului. Cartea se deschide cu Textul pilot (I), semnat de Viorel Marineasa, prezentând Cazul Tatartzy, (administratorul Băilor Herculane ajuns în faliment). Povestea „dublată” de Daniel Vighi se continuă, sub denumirea Comunitatea de avere, în capitolul Bifrons incertus (II). Se fac dezvăluiri despre: Comunitatea de avere din Caransebeș a fostului regiment confiniar româno-bănățean; în alt „dublet” narativ este prezentat Sever Bocu, spiritul emblematic al Banatului, apoi figura devenită legendă a „Drăguțului de împărat”, precum și personalități demne de scos în admirația zilei ca istoricul și prozatorului Ovidiu Focai, Victor Deleu, Atanasie Marin Marienescu.

În Addendum (III), regăsim eforturile de cercetare istorică depuse de Daniel Vighi la Editura Ariergarda adunate și consemnate în carte de Viorel Marineasa și semnate însă, sub o formulă inedită, de Quasi-Daniel Vighi sau Pseudo-Daniel Vighi. Viorel Marineasa rămâne preocupat de menținerea procedeului deja experimentat împreună cu prietenul său, cel al scrierii în „dublet”. De data asta, secvența istorică aleasă se raportează la trecutul otoman al Banatului, cu specificul și pitorescul epocii respective.

Capitolul Tranzit (IV) aduce o noutate, tandemul scriitoricesc Viorel Marineasa și Maria Marineasa. Sunt alese subiecte care fac trecerea spre evenimente istorice mai aproape de zilele noastre, cum ar fi: disputele dintre URSS și SUA, războiul din Vietnam, destrămarea „imperiului” sovietic, suferințele îndurate de oamenii din Basarabia. De un efect aparte este prezentarea evenimentelor aflate în „tranzit”, precum mișcarea promovată de generația hippy, un curent manifestat în SUA și răspândit mai apoi în Europa, ajuns în România și, implicit, în Timișoara.

Nu e surprinzător finalul cărții care trimite la un Reset (V), având în vedere că semnificația lui Bifrons (cu referire la zeul Ianus Bifrons, din mitologia romană) conține în sine înțelesul de început dintr-un sfârșit, de trecere de la o viziune la alta. Prin urmare, un alt început pentru Viorel Marineasa care continuă proiectul conceput împreună cu Daniel Vighi cu un alt companion literar, Alexandru Potcoavă. Aceștia lansează un prim „duet” narativ scriind două texte: Boemă și utopie, precum și Despre erori și morminte din nevoia interioară de a exprima recunoștința față de personalitatea lui Daniel Vighi și, totodată, întregindu-i profilul.

Bifrons, această carte remarcabilă, este un proiect narativ original care deschide perspective de interpretare și înțelegere a istoriei și asumare a ei. Un experiment veritabil care merită citit.

^[1] Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Bifrons, Editura Cartea Româ­nească, București, 2025