POEZIE

Ana Ardeleanu
poetă

Eşarfa unei lumi

Fac patul
Schimb cearceafurile mototolite
Şi tac cu acea tăcere
Care mai adaugă o linie albastră la orizont
Înlocuind conturul şi poziţia trupului
Rămas la marginea patului
Precum şi ultimele sentimente
Cultivate în incubator
Supraproducţie a omului sărac
Ce nu simte sub palmă
Catifeaua miliardarului
Controversat

Degetele percep doar senzaţionalul
Scris în vers alb, pe pielea albă
Acel papirus al trupului
Care încearcă să spună ceva
Ce niciodată nu s-a spus

Linia palmei
Nu atinge timpul bătrâneţii
Căci nu are rezerze de culoare, apă vie,
Nu tinde spre absolut
Acea încălzire ori răcire globală a trupului
Din care nicio realitate
Nu poate fi salvată


Aproape tu

Am de pus în mintea ta un punct
Asta pot să fac
Dar n-am cum să trag o linie
Pentru a o separa de acele minţi
Care înlocuiesc numele proprii
Atunci când va deveni sac de box
Pentru opiniile divergente

Mintea ta
Punct
E osteneala lui Dumnezeu
Punct
Şi trebuie răsplătită cu lauri
Punct
Plimbată pe arii de înţelepciune

Tu vei rămâne să veghezi semănătura
Cu ochi lucid,
Cu aproapele aflat şi mai aproape,
Aproape tu!

Felul acela special de-a rămâne în memorie
Ca o şcoală de modă veche
Absolvită cu „magna cum laude”
Mai frământă unele minţi
Şi încă mai stârneşte ţipetele de noapte
Ale reuşitelor geniale.


O altă măsură

Nu ştiu dacă ar merita
Să pun punctuaţia pe corpul curat al poeziei
Să torn fluidul pur al sensului în pâlnii inox
Nu ştiu dacă ar merita să scriu poemul perfect

Sufletul şi gândirea mea
Sunt o altă măsură
O altă rezervă de timp
Cusut cu roşu minor
Pe poalele zilelor sau anilor
Pe care-i mai pot număra

Socotesc în cifre impare
Felul abstract de-a încerca purificarea
Prin poem
Scris fără virgule
Cum îmi compune el viaţa
Cum mă ilustrează în ochii celorlalţi
Cum mă ţine de mână şi mă îndeamnă
Să-mi definesc verdele
Şi taina anotimpului
Ce încă nu ştie
În cuta cărei culori mă va afla
Mă va ierta, mă va accepta
Aşa nud, cum mama m-a făcut
În sublima demenţă a florilor de mai
Fără sentimentul adulter
Al omului nefericit.