Revista Arca, Nr. 4 / 2020

EDITORIAL

Amurgul manuscriselor – un album monografic literar inestimabil

Eveniment aparent discret în viața noastră culturală, dar cu putere simbolică și cu bătaie lungă este Amurgul manuscriselor (album Nicolae Manolescu). A apărut în condiții grafice, de calitate tipografică performante – format, editare, reproduceri cu acuratețe de manuscrise, instantanee, portrete de o claritate și fidelitate impecabile la editura Școala Ardeleană, 2018. În fine, dar nu la urmă, o ediție alcătuită de Ioan Pintea.

citeşte mai mult

CRONICA LITERARĂ

Radu Ciobanu

Voluptăţi epistolare

Mai rar ca o colecţie epistolară de peste 500 de pagini să fie atât de acaparantă încât încheierea lecturii să lase regrete. Am trăit experienţa în vara aceasta, străbătând la pas, rezemat în creion, volumul Scrisori din exil, cuprinzând corespondenţa dintre Matei Călinescu şi Ion Vianu, purtată într-una dintre cele mai tragice şi tensionate etape din istoria noastră, anii 1977-1992. Încă de la primele pagini, de la prefaţa dlui Ion Vianu, Istoria unei corespondenţe, mi-a recidivat bulimia lecturii.

citeşte mai mult

Constantin Dehelean

Poetul, pus într-o ecuaţie existenţială: el, în raport cu lumea şi cu sinele său

Astăzi, după cum se poate bănui, sau după anumite certitudini, poezia împreună cu autorul ei sunt una. Vârsta poetului, vârsta eternă a poetului, cea a trecerii din adolescenţă în tumultul nemăsurat al vieţii, vârsta edenică, rămâne o vârstă de aur. Acest fapt există de la Sapho încoace, sau mai de demult. Orfismul, cu vârsta lui edenică, atât de legitim, dar şi de negat, răbufneşte, e adevărat, foarte rar, făcând o legătură indestructibilă între real şi spectrul imaginativ.

citeşte mai mult

Andrei Mocuța

Germanii din Banat: memorie, mărturie, identitate

Cred că în jurul acestor trei cuvinte cheie este clădit volumul Germanii din Banat prin povestirile lor, de care mă leagă afectiv un episod transpus într-unul dintre capitole, și anume acela al germanilor pemi din Gărâna. Fără să am vreo legătură cu antropologia sau munca de teren, m-am lipit de grupul de cercetători ai doamnei Smaranda Vultur, într-un week-end de vară din 2012, în satul renumit pentru festivalul anual de jazz.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

sunetul unei singure mîini

Chiar din prima pagină a jurnalului său pe intervalul 2004-2010, Zen, pe data de 1 ianuarie 2004, autorul, Mircea Cărtărescu, declară: „Sunt somnolent, mă simt îngreunat și obtuz. Anul care s-a dus îmi stă în cârcă asemeni platoșelor de plumb purtate de ereticii dantești.”

citeşte mai mult

ESEU

ARTE VIZUALE

ALBUM

PRO MUSICA

„Îmi place să mă plimb dimineaţa prin rouă desculţ”
Interviu cu dirijorul şi compozitorul Sabin Păutza

citeşte mai mult

POEZIE

RESTITUIRI

Lucia Cuciureanu

„Din satul meu munţii mă strigă prin oase”

La 20 de ani de la plecarea lui Ioan Alexandru în lumea umbrelor, a apărut o nouă antologie* din creația sa poetică. Volumul a fost realizat de poetul Vasile Dan, care a selectat mai multe poeme din primele patru volume, Cum să vă spun (1964), Viața deocamdată (1965), Infernul discutabil (1966), Vămile pustiei (1969) și un singur poem din Imnele bucuriei (1973). Lui Vasile Dan îi aparține și Cuvânt(-ul) înainte. Cartea a apărut la inițiativa și cu sprijinul acordat de Ionel Costin (ex-membru al P.N.Ț.C.D. care s-a aflat adesea în preajma senatorului de Arad, Ioan Alexandru).

citeşte mai mult

Lecturi paralele

Carmen Neamţu

Prinţul reporterilor şi „un stil care ar trezi şi un mort”

Brunea Fox a pus „piatra de temelie a reportajului românesc” (Geo Bogza, „Contemporanul”, 19 ianuarie 1973), ridicându-l la o „treaptă superioară atât în ce priveşte conţinutul, cât şi în ce priveşte expresia” (Al. Philippide, 1960). F. Brunea Fox este pseudonimul literar al lui Filip Brauner (1898-1977). Născut la Roman într-o familie de intelectuali evrei din Chişinău, se mută la Iaşi în timpul primului Război Mondial, unde absolvă liceul. Debutează în presă la 19 ani, în revista „Arena”, fiind redactor la ziarele „Dimineaţa” (1925-1937) şi „Adevărul” (1932-1937). Semnătura sa va deveni repede celebră. Fox, F. Br.

citeşte mai mult

Felix Nicolau

Liniştea şi dinamica ei conversaţională

În Poezia, cartea unuia din cei mai inteligenţi optzecişti, Alexandru Muşina, spunea că poezia trebuie să ne convingă printr-o tensiune a fanteziei şi o energie a emoţiei care să ne scurtcircuiteze, să ne impresioneze. Din păcate ori din fericire, nu e neapărat aşa. Am citit atâtea poeme bune care nu aveau aceste calităţi, ba chiar mizau pe minimalism, jemenfichism, înserieri de nume proprii cunoscute doar unor localnici, dar atât de expresive (vezi Ştefan Baciu).

citeşte mai mult

Lucian Scurtu

Un tehnician al derizoriului

Dovadă că nu şi-a uitat vocaţia (poli)tehnică, ca fost absolvent, întru început, al Facultăţii de Construcţii din Timişoara, Robert Șerban revine cu un volum de versuri intitulat Tehnici de camuflaj, editura Tracus Arte, 2018, titlu cu vagi trimiteri inginereşti, predispus a seduce, falacios, cititorul spre areale bine conturate domeniilor concrete, utilitariste, pragmatice.

citeşte mai mult

Liliana Danciu

Trecutul și prezentul, ca lumi parale

Sonia Elvireanu este poetă, romancieră, critic literar, eseistă, traducătoare, distinsă cu premii în țară şi în străinătate. Ceaţa este al doilea roman al autoarei, după Metamorfoză (2015). Povestea de dragoste și de viață a doi tineri din Polonia contemporană, Ralf și Fabiana, se intersectează dramatic cu cea trăită de personaje istorico-legendare de acum șase secole, Vlad Țepeș, voievodul Valahiei, Doamna Anastasia, soția lui, Fabia, o tânără aristocrată poloneză din anturajul domnesc și Vladislav, fratele necruțătorului domnitor valah.

citeşte mai mult

Andrei Mocuţa

Call me R.

Nu ştiam nimic despre Ramona Băluţescu înainte să devină colegă de filială cu mine, în tagma Uniunii Scriitorilor. De la primele întâlniri ale filialei Arad, Ramona s-a remarcat imediat prin spiritul său jovial şi acutul ei simţ critic, adesea înţepător, aşa cum îi şade bine unui bun jurnalist. Curios, i-am căutat articolele de presă şi m-am bucurat să descopăr un gazetar dispus să meargă până în pânzele albe.

citeşte mai mult

Andrei Mocuța

Magul Lazăr

Lazăr Magu este una dintre cele mai discrete figuri din cetatea literară a Aradului, o prezență constantă în cercul lecturilor poetice, vocație pe care pare să o fi descoperit abia la senectute, dacă ne ghidăm după anii în care a publicat un număr semnificativ de volume de versuri…

citeşte mai mult

Petru M. Haş

Între Gutenberg şi Marconi

Povestiri din Cotidian este cartea recent editată de poetul Petre Don. O carte de istorie, deoarece, vrem nu vrem, cele scrise în această carte, devin istorie, istorie locală, istorie naţională. În prezent, Petre Don este redactor, editorialist şi corector la „Glasul Aradului”. În mare parte, textele din această carte au apărut la rubrica „Agora” a ziarului „Glasul Aradului” (2014-2018).

citeşte mai mult

Romulus Bucur

aporii ecopoetice

Cam orice volum de versuri, şi acesta nu face excepţie, pune o serie de probleme. Cum ar fi: trebuie ca poezia să placă? Ce anume din poezie se presupune că ar trebui să provoace plăcere? Ce spune, adică să cadă pe un segment al realităţii la care rezonez, sau să mă facă să rezonez la decupajul pe care mi-l propune din aceeaşi realitate, adică, în ultimă instanţă, cum spune?

citeşte mai mult

Zona F & SF

Lucian-Vasile Szabo

Cheile ficţiunii speculative cu Cornel Robu

Robotul şi sublimul. Ficţiunea speculativă românească se află (se afla?) într-o situaţie privilegiată în ceea ce priveşte echipa de teoreticieni implicaţi în analiza genului. Ion Hobana, Florin Manolescu, Mircea Opriţă şi Cornel Robu sunt cele patru nume importante, care, decenii de-a rândul, au scris volume solide despre ficţiunea speculativă autohtonă, cu accent pe science fiction, reuşind să facă conexiunile şi contextualizările necesare în plan mondial. Toate aceste lucruri i-au ieşit foarte bine lui Cornel Robu (1938-2016).

citeşte mai mult

PORTRET

Ondrej Zetocha (1940) la ceas aniversar

În viaţa culturală a slovacilor din România se înregistrează anul acesta un eveniment însemnat: poetul şi omul de cultură, Ondrej Zetocha, unul dintre fondatorii Cenaclului literar din Nădlac şi al Uniunii Slovacilor şi Cehilor din România, unul dintre preşedinţii acestei organizaţii, împlineşte vârsta de optzeci de ani.

citeşte mai mult

Štefan Dováľ – aduceri aminte în ceas de întristare

Anul acesta, prozatorul slovac, Štefan Dováľ, ar fi împlinit 70 de ani. Destinul însă a hotărât altfel: scriitorul s-a stins din viaţă în data de 19 martie 2011 la Arad. Frumoasa aniversare a devenit o tristă comemorare. În loc să-l sărbătorim, ne aducem aminte, cu întristare, de cele înfăptuite de fostul nostru coleg şi prieten în răstimpul petrecut aici, cu noi.

citeşte mai mult

Pre-Texte

Bibliotheca universalis