Revista Arca, Nr. 2 / 2022

EDITORIAL

CRONICA LITERARĂ

Andrei Mocuța

Supernova

Criticul și istoricul literar, redactor-șef al unei importante reviste literare, scrie jurnalul unor crâmpeie de viață fără să apeleze neapărat la date reale. O proză a existenței și așteptării scrisă fără formalități, cu sau fără prejudecăți, dar după un anumit tipic, propriu, original.

citeşte mai mult

Radu Ciobanu

Parcul regăsirilor

Mi se pare ingenioasă şi productivă ideea doamnei Dana Gheorghiu de a şi amplasa lumea noului său roman – Colonada – în arealul unui parc fabulos, conceput profesional în urmă cu vreo două sute de ani ca parc dendrologic şi devenit topos integrator al tuturor atracţiilor care au adus cândva celebritatea – azi defunctă – a Băilor Buziaş: Cazinou cu cele aferente, restaurant, cofetărie, terase, sală de bal, Băile Feruginoase, izvoare minerale, hoteluri şi vile cu istorie, ştrand.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

Femei singure

Ioana Zenaida Rotariu (semnînd uneori doar Zenaida, ca în poeziile publicate în Arca, sau în antologia Pauză de ţigară) e premianta celei mai recente ediţii a concursului de debut Alexandru Muşina, ceea ce ar trebui să spună, de la început, cîte ceva despre calitatea poeziei ei.

citeşte mai mult

Florin Ardelean

Veacul nefericit şi sfidarea morţii

Este cu adevărat un răsfăţ să citeşti o carte scrisă la „două mâini”, mai riguros vorbind la două voci, amestecând secvenţe biografice, dar mai cu seamă luând în bătaia gândului un secol, cel al XX lea, pe cât de palpitant pe atât de nenorocit. Doi istorici, două embleme ale istoriografiei contemporane, una intrată prematur în Panteonul Etern – Tony Judt, cealaltă în plină alonjă intelectuală şi editorială – Timothy Snyder se angajează într un dialog cu minţile pe masă, am putea spune.

citeşte mai mult

Florin Ardelean

Lumea şi punctul zero al iluziei

Michel Houellebecq este copilul teribil al literaturii franceze din perioada de după noul roman, reprezentat canonic de Alain Robbe Grillet. De la Extinderea domeniului luptei (mijlocul anilor ’90) şi până la Serotonină (2019) romancierul a adunat admiratori cu ghiotura, a refuzat buna cuviinţă contextuală, a şarjat în luări de poziţie iconoclaste, ba chiar periculoase, inclusiv în privinţa securităţii personale.

citeşte mai mult

CONTRATEME

ESEU

ARTE VIZUALE

Carmen Neamțu

Cum să-ți seduci adversarul

Piesa Creditul (El crèdit scrisă de spaniolul Jordi Galcerán, a avut premiera în 2013, la Teatrul Villarroel, în Barcelona. În 2016 se joacă la Godot Cafe Teatru, în Bucureşti, cu actorii Răzvan Vasilescu şi Șerban Pavlu, în regia lui Mihai Constantin şi scenografia Mariei Dore.

citeşte mai mult

ALBUM

Doina Mândru

Dacian Andoni – perenitate fragilă

Desfăşurată sub acest titlu în parte paradoxal, generat de meditaţia asupra chirpicilor pe care Dacian Andoni îi pictează obsesiv, în ultimul deceniu, ca pe o mărturisire de credinţă asupra statorniciei în lume doar a celor plăpânde, egal supuse pieirii şi reînvierii, nu bănuiam nici eu, nici pictorul cât de actuală avea să devină viziunea melancolică, bântuită de dramatism născută din emoţia profundă a întâlnirii tainice cu marele curs al istoriei încapsulată în zidirea bizantină de la Torcello.

citeşte mai mult

POEZIE

PROZĂ

RESTITUIRI

LECTURI PARALELE

Rodrigo Inácio R. Sá Menezes

Babele şi diavolul: aforisme împotriva somnambulismului istoriei

Ciprian Vălcan este un autor din ce în ce mai cunoscut de publicul brazilian. Datorită traducerilor lui Fernando Klabin şi Marco Lucchesi, au trecut aproape 10 ani de când aforismele şi eseurile sale au fost prezentate pentru prima dată cititorilor brazilieni, în primul rând în revista (n.t.) Nota do Tradutor (tradus de Klabin), iar apoi în alte reviste literare braziliene (tradus de Lucchesi). În 2016, eseul său „Sinucigaşul sau vremea nihilismului” a fost publicat la editura Zazie, în traducerea lui Fernando Klabin [O Suicida e a era do niilismo]

citeşte mai mult

Andrei Mocuța

„o mare/ dezbatere despre lumină și întuneric”

Volumul Insectele imperiului, un foarte frumos obiect de colecție în sine, copertat și ilustrat, are și un subtitlu exotic: [câte ceva despre orbirea șamanilor]. E cumva sugerată aici, prin această acoladă peste timp și spațiu, întâmpinarea și despărțirea – de viață, de poezie, de meditație?

citeşte mai mult

Felix Nicolau

Vieţi şi timpuri exemplare, mize serioase

Cetăţile de scăpare, Editura Școala Ardeleană, volumul de poezie al lui Ioan Barb are ca avanpost masivul poem Transfigurare ce pleacă de la viaţa tradiţională: coborârea din munţi a moţilor cu căruţe cu coviltir în care aduceau câte o baniţă de piatră de var pentru a o da la schimb cu o măsură de porumb.

citeşte mai mult

Ioan Matiuţ

Poetica firului cu plumb

O nouă carte de poezie, cu teme profunde, ne propune poetul lugojean Ion Oprişor: firul cu plumb, apărută în condiţii grafice şi tipografice excelente, la editura timişoreană Eubeea. Firul cu plumb este cunoscut de pe vremea vechilor egipteni, ca instrument de lucru al zidarilor, dar şi ca reprezentare a aspiraţiei înalte, a spiritului elevat, echilibrului şi stabilităţii.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

Poezie şi izolare

Cartea de debut a Elenei Bălăşanu începe, încă din titlu, cu o provocare soft. Mărturisesc că, temperamental şi contextual, în condiţiile zgomotului şi furiei actuale a literaturii, o astfel de abordare mi se pare, paradoxal, mai eficientă, mai susceptibilă de a şi atinge ţinta. Care e aceea? Vom încerca să vedem în cele ce urmează.

citeşte mai mult

Maria Niţu

„Prin teatru eu caut lumina”

În urbea Timişoara, Universitatea de Vest este instituţia culturală de anvergură, strict necesară, precum catedrala în centrul comunităţii. Într o simbioză firească, aceasta susţine nominalizarea „Timişoara – Capitală Culturală Europeană 2023” într o campanie sub genericul „La UVT Cultura e Capitală” (expresiv prin jocul de cuvinte: „Capitală” – centrul reşedinţă a instituţiilor de stat şi deopotrivă „literă majusculă”, ori adjectival: esenţial, fundamental – oricum, ambele în fruntea lucrurilor!)

citeşte mai mult

Lucian Scurtu

„Iar scrisul – uneori – un «somnilocviu»”

Poetă, prozatoare şi eseistă de notorietate, Simona Popescu îşi „arhivează” creaţia poetică, nu foarte bogată (trei volume şi unul colectiv), într o cuprinzătoare şi consistentă antologie, Opera Poetică, Volumul I. Cartea beneficiază de pertinenta şi rafinata prefaţă a lui Cosmin Ciotloş, veritabilă introducere (şi iniţiere) în universul poetic al parcimonioasei autoare

citeşte mai mult

Ioana Spătaru‑Iacob

Urmuz, avangarda şi rezistenţa limbajului autoexilat

O carte care adună o lume uriaşă, o lume tragică, repliată în exil, o lume de magi, profeţi, filosofi construind o formă de rezistenţă dincolo de reduta unui limbaj demontat în resorturile sale funcţionale, înstrăinat de mesajele sale tradiţionale, un limbaj opac, care respinge reflectarea eului narcisist şi se structurează după o mecanică fără lege, în texte cu semantică inepuizabilă.

citeşte mai mult

Lucia Cuciureanu

„Lom este numele tău”

Poet, eseist, publicist, creator de reviste şi edituri, Călin Vlasie este de mulţi ani prezent în viaţa literară românească. Ca poet optzecist citabil, a fost preocupat de construcţia interioară a poeziei, căutând strategii textuale înnoitoare. Căutare de durată, căci pentru apariţia recentului volum i au trebuit mai bine de 22 de ani.

citeşte mai mult

Iulia Stoichiţ

„văd doar nişte [poeme] pe care nu le‑am sintetizat încă”

Pe Andrei Zbîrnea îl ştiu din 2016. Ne am împrietenit online, la scurt timp după ce mi am făcut cont pe facebook (sau ar trebui să zic Meta de acum?). Da, oare cum am rezistat fără facebook atâta timp? Dar nu despre asta e vorba, ci despre faptul că eu şi Andrei ne ştim de dinainte ca eu să fi avut ambiţii poetice serioase.

citeşte mai mult

Alexandru Moraru

Diapazoane afective

Cu volumul Forma norilor de ieri, Emilian Iachimovski se află la cea de a patra carte de versuri. El nu este doar poet, ci atestă şi calităţi de grafician – desenele coperţilor şi ale câtorva pagini din interiorul plachetei aparţinându i.

citeşte mai mult

Florea Lucaci

Provocări și controverse privind relația limbaj – gândire – realitate

În urma lecturii cărţii lui Ioan Biriş, Limbajul şi crampele mintale (De la Bolzano la Quine), pot afirma că exerciţiul său analitic în care îşi expune ideile este o ilustrare provocatoare şi originală a unui argument celebru, şi anume: ,,Trebuie să filosofăm sau nu trebuie să filosofăm. Dacă trebuie, atunci trebuie. Dacă nu trebuie să filosofăm, atunci de asemenea trebuie (pentru a justifica această concepţie).

citeşte mai mult

ZONA F & SF

Lucian‑Vasile Szabo

Misterele Securităţii sau când Franţa e Germania

Personaje delicate şi puternice. După ce a trăit adolescenţa fascinat de ficţiunea speculativă, subgenul science fiction, cu toate provocările emoţionale generate de acest domeniu al culturii de masă, Florin Manolescu a revenit asupra genului cu instrumentele teoreticianului literar. În anii ’70 ai secolului trecut, tânărul asistent universitar nu se va sfii să atace literatura SF într-o cercetare profundă, aceasta fiindu i temă pentru teza de doctorat.

citeşte mai mult

BIBLIOTHECA UNIVERSALIS